11/14/2021

AMPRENTAREA IN
EDENTATIA TOTALA

Conf dr Catalina Murariu-Magureanu

 Prezentarea succinta a principiilor de baza

 Concepte de amprentare
 Corelarea elem morfologice cu amprentarea
 Obiective
 Amprenta preliminara- tehnica si materiale de
amprenta

1
 11/14/2021

Amprenta = copia negativa a cimpului protetic.

SCOPUL?
Inregistrarea structurilor de suport cu care vine in contact
proteza dentara.
In tratamentul ed totale se pract in mod conventional doua
amprente:
-amprenta primara – model preliminar, lingura individuala

-amprenta finala – model functional, de lucru, pe care se

lucreaza proteza finita.

Ampr. necesita o portamprenta si un material care se aplica in

stare plastica pe suprafata de lucru, care inregistreaza fidel
campul protetic.

Modele functionale
rezultate din
amprentarea finala

Pe ele se lucreaza
toate etapele pana la
obtinerea protezei

2
 11/14/2021

O buna amprenta este indispensabila pentru

constructia unor proteze functionale
 Obiective :
 -ampr zonei de srijin
 -ampr periferiei c.p.
 -ampr spatiului pasiv –corpul protezei in raport
cu tesuturile adiacente

 -de studiu, preg preprotetice

 -primara, diagnostica
 -functionala
 -pentru captusire

3
 11/14/2021

 -inregistrarea situatiei initiale a pacientului

- aprecierea elem de morfologie a cp max si mandib, volum, grd

de retentivitate, dd de extras
 -pt aprecierea interventiilor chg necesare
 -aprecierea primara a spatiului intercreste, dupa montarea
modelelor in ocluzor, pentru alegerea solutiilor protetice in
supraprotezare

-pt obtinerea modelului preliminar,

diagnostic

- constructia lingurii individuale a pac

4
 11/14/2021

 -pt obtinerea modelului final

 -proteza finala

 -prinmetoda indirecta
 - amprenta in proteza pacientului

 -inlaborator se toarna un model in proteza pe care se

face op de captusire, dupa pregatirea protezei

5
 11/14/2021

 a) mucostatica/ amprentare pasiva

 b) mucocompresiva
 c)mucodinamica/cu presiune selectiva

 Tehnica:
 -cu gura deschisa
 -cu gura inchisa

 -cp este amprentat cu o anumita presiune

-necesita o buna adaptare a lg individuale si despovarare in
zonele osoase proeminente(torus)
 -un material de amprenta consistent
 -lg prevazute cu borduri de ocluzie si amprenta in ocluzie
 -modelara marginala poate fi deficitara din cauza consistentei
mat si a pozitiei de amprentare

6
 11/14/2021

Protezele rezultate pot fi supraextinse

Modelarea marginala este deficitara

Tesuturile de sprijin pot fi traumatizate

Retentia protezei este intermitenta

Se poate induce o resorbtie accelerata

Tehnica mucostastica

Page -1938, popularizata de Addison in 1944- ampr. fara presiune, real. o

amprenta de acuratete fara a deforma deloc tesuturile de suport ale protezei.

7
 11/14/2021

 Page
 -mucoasa este amprentata in stare de repaus
 -retentia este data de tensiunea superficiala de suprafata
 -lg distantata de model si mai scurta marginal
 -materialul de amprenta fluid
 -protezele rezultate nu fac o compresie marginala pe tesuturi,
nu au succiune satisfacatoare

Amprenta mucodinamica- Pendelton, 1931- amp. cu presiuni selective, se

aplica presiuni in anumite zone, in timp ce alte zone sunt despovarate de
presiuni

-anumite zone max si mand sunt structurate sa primeasca o

presiune mai mare
 -aceste zone pot fi inregistrate mai compresiv si altele mai
relaxat
 -examinarea mucoasei fixe si a rezilientei mucoasei
 -amprentarea mucodinamica, cu cele mai bune rezultate de
retentie a protezei

8
 11/14/2021

 Zona de sprijin este structurata in functie de capacitatea de a suporta

presiunile masticatorii:

 -zone de sarcina primara

 -zone de sracina secundara
 -zone de despovarare

 Avantaje-amprentare corelata cu structura si fiziologia el anatomice cu care

proteza vine in contact

 ghips
 alginat
materiale termoplastice
 ceara bucoplastica
 siliconi
 polieteri
 polisulfide
 pasta ZoE

9
 11/14/2021

 -tesuturile orale in stare buna

 -ampr trebuie sa includa zona de sprijin si limitele
sale
 -marginile in armonie cu structurile limitante
anatomic si functional
 -presiune selectiva pe struct
 -suficient spatiu intre lg si camp pt mater de amprenta

 -mecanisme de ghidaj- stopuri de infundare si

pozitionare, maner
 -amprenta se dezinsera fara a produce leziuni pe
mucoasa
 -materiale dimensional stabile
 -sa prezinte repere pt forma protezei dentare

10
 11/14/2021

 Sec. 18, se fol:

 -gutaperca, obtinuta din arbori din Malaysia
 -ghips de Paris-1844
 -1857, mat plastice intr de Charles Stents
 -1874, mat plastice dezv de SS White
 -1896,materiale termoplastice-fratii Green-teoria
mucocompresiva

1920,ceara de albine/parafina, dura, sfaramicioasa,

curge
 1930, Applegate- ceara bucoplastica
 -1930,Kelly- mat. Pasta Zn-eugenol
 -1938, Page- conceptul mucostatic de amprentare,
reflectarea negativa a c.p. cu tesuturile in repaus
 -1942, Pendelton- o tehnica cu ceara fluida folosind
parafina indiana pentru amprenta finala

11
 11/14/2021

 -1940,alginatul, delimitarea zonei de sprijin si rolul

muschilor in amprentare
 -1950, materialele elastice, elastomerii de sinteza-
siliconi, polisulfide, rolul fact biologici in amprentare
 -1961, materialele acrilice elastice, fol la
conditionarea campului protetic
 -1965-1980, noi tehnici de amprentare pentru diverse
situatii clinice

 Practicarea
amprentarii in ed totala incepe de la o
buna cunoastere a anatomiei c.p. ed total.

 -Constructia bazei protezei determina:

 -solicitarea cu presiune selectiva a tesuturilor muco-
osoase
 -marginile protezei- modelate in raport cu anatomia
fundurilor de sac.

12
 11/14/2021

 -cunoasterea anatomiei faciale si orale

 -cunoasterea tehnicilor de baza si a materialelor
 -managementul pacientului si comunicarea si
pregatirea acestuia

13
 11/14/2021

 -mucoasa keratinizata—25%

 -mucoasa specializata-fata dorsala a limbii,

caract. receptori de gust, stereognatici-15%

 -mucoasa de captusire-60%

Structuri limitante:
 -frenul labial
 -bridele bucale
 -vestibulul frontal
 -vestibulul bucal
 -ligamentul hamular
 -zona de IPP

14
 11/14/2021

 Zone de despovarare:
 -papila incisiva
 -gaura incisiva
 -rafeul median
 -torusul palatin
 -creasta frontala balanta

Frenul labial:
-pliu de mucoasa mobila, are mobilitate in plan
vertical

-se pune in evidenta in amprenta prin tractiuni

verticale

15
 11/14/2021

 Spatiul vestibular frontal

 Amprenta trebuie sa redea:
 -pozitia si insertia frenului
 -adancimea fund sac
 -largimea fund sac, fara
 a deforma tesuturile moi.

 Bridele canine, bucale:

 -au muc mobila si componenta musculara, fb.
Buccinator si orbicular
 -se mobilizeaza prin tractiuni ale nodul comisural si
intinderea buzei.

16
 11/14/2021

 Spatiul vestib distal(punga Eisenring):

 -larg
 -influentat de apofiza coronoida
 -in amprenta- inreg. completa a adincimii si balansarea
mandibulei pt modelajul grosimii amprentei

 Zona de IPP:
 -delimitare
 -verificarefunctionala
 -amprenta compresiva prin inchidere marginala pt obt
unei bune etanseizari a protezei

17
11/14/2021

18
 11/14/2021

 Particularitati:
 -zona de sprijin mai mica
 -musculatura dislocanta
 -prezenta limbii poate ingreuna amprentarea

19
 11/14/2021

 Structuri limitante:
 -frenul labial
 -vestibul labial
 -bride bucale
 -vestibul distal
 -fren lingual
 -santul lingual
 -lig. pterigo-mandibular

 Zone de despovarare:
 -mijlocul crestei
 -torus mandibular
 -apofize genii
 -creasta fibroasa
 -tuberculi fibrosi

20
 11/14/2021

 Vestibul frontal:
 -ingust
 -scurtcand creasta este rezorbita
 -m. orbicular, fb orizontale

 Frenul labial:
 -mobilitate in plan vertical

 Bride bucale:
 -oblice, componenta musculara
 -in ampr. mobilizarea nodul comisural
 Vestibul bucal distal(punga)
 -ampr trebuie sa imbrace fundul de sac
 -m. buccinator
 -LOE, compacta osoasa

21
 11/14/2021

 Tuberculul piriform:
 -intot inreg in amprenta, de la prima ampr.
 -consistenta os. sau fibroasa.

 Zona linguala centrala:

 -apofize genii
 -frenul lingual;
 -miscarea de modelaj a amprentei este
protractia limbii

22
 11/14/2021

 Zona lg laterala, milohoidiana

 Zonaretromilohioidiana
 -modelajul amprentei in deglutitie.

 Sprijin
 Mentinere
 Stabilitate
 Estetica
 Profilaxia crestei

 Carl O Boucher 1944

23
 11/14/2021

 -amprenta sa nu produca leziuni sau zone de

suprapresiune
 -sa nu acc ritmul resorbtiei os
 -conservarea strct mucoase
 -conservarea strct osoase

 Prot rezista fortelor de desprindere date de gravitatie, alimente

adezive, musc care se contracta la deschiderea gurii

 Fact care afecteaza retentia:

 -anatomici-marimea si calitatea zonei de sprijin
 -fiziologici-vascozitatea salivei

24
 11/14/2021

 -fizici-adeziunea, coeziunea, tensiunea superficiala,

capilaritatea, pres atmosferica.
 -mecanici-retentivitatile,adezivi, camere de vid
 -musculari- zona neutrala

 Adeziunea= atractia fizica intre molecule diferite

 -apare intre moleculele de saliva si mucoasa, respectiv

suprafata interna a protezei
 -depinde de adaptarea intima a bazei si interpunerea filmului
salivar, calitatea salivei

25
 11/14/2021

 -se manifesta mai ales la proteza maxilara

 -mai putin la proteza mandibulara
 -in grad mai mic la pacientii cu maxilare mai mici sau creste
ascutite.

 Coeziunea- intre moleculele de acelasi tip, salivare

 Tensiunea superficiala- apare intre doua suprafete paralele,
umectate, in momentul incercarii de desprindere.
 -Tine de capacitatea de umectare a mater. si de fen de
capilaritate.

26
 11/14/2021

 Exploatarea fact muscular:

 -plasarea arcadei dentare in zona neutrala, intre limba si obraji.
 -modelajul fetelor externe favorabil contractiei mm. orofaciale.

 -presiunea atmosferica, actioneaza la tendinta de desprindere in

zona de succiune.
 -o buna inchidere marg se opune fortelor din plan vertical dar
si orizontal.

27
 11/14/2021

 - capac. protezei de a rezista fortelor de desprindere din plan

orizontal.

 - se manifesta prin reducerea deplasarilor la solicitarile

functionale, in primul rand din masticatie.

 Fact care afect stabilitatea:

 -inaltimea crestei
 -calitatea tes de suport, rezilient, balant
 -calitatea amprentarii-stabila, fidela
 -planul de ocluzie- trebuie sa fie paralel cu creasta
 -montarea dd- ocluzia balansata
 -conturul suprafetelor externe

28
 11/14/2021

 -acoperire max in limite functionale

 -rezist la fortele verticale de masticatie,
ocluzale

 Estetic,forma bazei protezei

 -grosimea marginilor
 -inaltimea santurilor

Rezolvarea problemelor de
fizionomie- incepe din faza de
amprenta
continua cu montarea dintilor si
conformarea corecta a fetelor
vestibulare

Amprenta- conformare a marginilor

protezei
*armonia faciala,
*refacerea contururilor
normale,
*santurilor perinazale si
peribucale.

29
 11/14/2021

Rezolvarea unor probleme fonetice- rol redus prin

conformarea grosimii marginilor amprentei, alaturi de
festonarea lor. Rolul primordial il detine montarea dintilor
(pozitie, DVO). Menajarea spatiului functional al limbii.

Amprentarea c.p. edentat total decurge clasic in doua

etape: amprenta preliminara
si amprenta functionala.

Amprenta preliminara- primara, anatomica, are ca

obiectiv final transmiterea datelor c.p. necesare
confectionarii unei linguri individuale sa permita
amprentarea finala cit mai exacta cu realizarea
unui model de lucru pe care sa se construiasca o proteza
stabila .

A.p.-trebuie sa rezolve integral sprijinul si partial

problemele de stabilitate.
Trebuie sa redea integral zona de sprijin si materialul si
tehnica folosite sa nu deformeze c.p.
Orice deformare aparuta in ac. faza poate fi perpetuata si
in stadiile ulterioare, in final rezultind o proteza care va
solicita nefiziologic zona de sprijin.

30
 11/14/2021

A.p.- poate rezolva numai unele probleme legate de mentinere.

Adeziunea si mai putin succiunea pentru ca periferia c.p. nu
poate fi amprentata exact cu o lingura universala. Deci amprenta
preliminara poate da numai unele indicatii asupra zonei de
succiune.

Uneori din cauza dificultatilor c.p. pe baza amprentei preliminare

se confectioneaza o prima lingura individuala cu care se ia o noua
amprenta preliminara care sa fie mai bine adaptata situatiei
pacientului respectiv

Amprenta preliminara,anatomica,diagnostica

- trebuie sa determine pozitia de echilibru a organelor paraprotetice,

buze, limba si obraji

- sa aprecieze corect volumul spatiului pasiv util pe care il va ocupa

port amprenta individuala.

31
 11/14/2021

 La maxilar:  La mandibula:

 Creasta edentata,tuberozitatile si  Creasta edentata si tuberculii

santurile pterigo-maxilare
 Fundul de sac vestibular,bridele si
frenul bucal
 Palatul dur si zona functionala Ah
piriformi
 Fundul de sac vestibular,insertiile
musculare,bridele si frenul
 Fundul de sac lingual,frenul
lingual,crestele milo-hioidiene si
zonele retromilohioidiene

Joseph LEJOYEUX- evidentiaza ca amprenta preliminara este primul act

operator practicat in cavitattea bucala a pacientlui edentat total,care in
anumita situatii poate fi un anxios.

De aceea este imperativ ca aceasta amprentare sa se faca precis, rapid,

fara repetitii, a.i. relatia medic-pacient sa nu sufere alterari sau motive de
suspiciune.

Deci este indispensabil ca practicianul sa-si perfectioneze constant tehnica,

utilizind materiale cunoscute, pe care le manevreaza cu usurinta.

De asemenea, amprenta preliminara si amprenta secundara sunt

indisociabile si complementare.

32
 11/14/2021

 Instruirea pacientului

 Examinarea cp in vederea alegerii lingurii universale,marime si reliefuri

osoase

 Factori care pot complica amprenta,prezenta dintilor restanti,deschiderea

gurii limitata

Expunerea cp

33
 11/14/2021

Evaluarea calitatii tesuturilor de sprijin: calit. si mobilitatea tes.de suport

-tesut gros, fibros
-tesut subtire si fragil; mobilitatea- mica, aderent
-mare, flotant, balant.

 Lingurii universale

 Materialului de amprenta

 -alginat
 -siliconi
 -mase termoplastice

34
 11/14/2021

Alegerea lingurii universale dupa diametrul

transversal,polii vestib ai tuberozit si polii linguali
ai tuberculilor

35
 11/14/2021

Stopuri de infundare a lingurii- servesc si la pozitionarea corecta a lingurii in ac. pozitie,

la centrarea si stabilizarea lingurii, opresc infundarea marginala a lingurii, care poate deforma fundul de sac.

36
 11/14/2021

Alegerea lg. universale este orientata de

relieful osos, trebuie sa copieze forma cp

Lg universala nu trebuie sa jeneze contractia genioglosului sau

milohioidianului(lg. prea lunga).

Lg. universala nu trebuie sa fie exagerat de larga (peste 4-5mm).

Lg. universala nu trebuie sa preseze exagerat anumite zone ale c.p.

Daca lg. universala este prea scurta poate fi prelungita cu materiale

tip Stents, placa de baza sau chiar acrilate autopolimerizabile.

37
 11/14/2021

Calitatea substratului mucos- determina alegerea

materialului de amprenta

C.p. cu mucoasa dura, aderenta pe zona de spriin, iar

mc. pasiv mobila este ingusta- materiale de consistenta
crescuta( mat chitos sau paste siliconate), pt.
etanseizare buna.

Mc. rezilienta, deplasabila in plan orizontal- material cit

mai fluid( alginat) care nu deformeaza c.p.

38
 11/14/2021

Masele termoplastice- sunt indicate in amprentarile compresive ale

c.p. dure. Ele se vor utiliza la arcada maxilara atunci cind resorbtia crestei
este importanta si cind au disparut retentivitatile anatomice. Pentru
mandibula, ele se vor folosi la crestele edentate neretentive si fara
modificariale mucoasei

Elastomerii siliconici se vor folosi at cind exista importante zone

retentive pe zona de sprijin sau atunci cind sunt diferente importante de
depresibilitate ale tesuturilor de suport., in proteza pac

39
 11/14/2021

Alginatele-se substituie cel mai mult celorlalte materiale de

amprenta preliminara datorita coeficientului de fluiditate
modulabil, a facilitatii in utilizare si pretului de cost ieftin.

40
 11/14/2021

 Tipul 1- cu priza rapida

 Tipul 2- cu priza normala

Amprenta cu alginat

Prepararea materialului

Alginatul este constituit dintr-un melanj de elemente cu densitati diferite:

un acid alginic cu greutate specifica mica si o masa inerta mai grea.
Aceasta masa inerta variaza in calitate si cantitate in functie de diversele
marci existente. De ea depinde coeficientul de fluiditate al materialului in
momentul amprentarii.

Cind hidrocoloidul ireversibil este livrat in pachete predozate, proportiile

melanjului sunt constante. Cind materialul este livrat in pachete mai
mari, de obicei, masa inerta se condenseaza la baza ambalajului,
conducind la o inconstanta a proprietatilor amestecului.

De aceea este imperativ ca inainte de folosire sa se agite bine

recipientul in care este pastrat alginatul pentru omogenizare.

41
 11/14/2021

Materialul este dozat in functie de consistenta dorita, mai fluid sau

mai viscos.
Temperatura apei modifica timpul de priza.

Spatularea poate fi mecanica sau manuala. Omogenitatea

materialului este esentiala. Se obtine prin spatulare viguroasa a
materialului, dublata de miscari de strivire pe peretii bolului.

Tehnica Frush- foloseste alginate de consistenta diferita. In

portamprenta se pune un alginat mai consistent, dar nu in exces iar
in cavitatea bucala se injecteaza un alginat mai fluid pe toata linia de
reflexie a mucoasei.

Tehnica- dupa centrare si modelarea marginala, presiunea aupra

lingurii pina la priza finala trebuie sa fie cit mai mica.

Dezinserarea amprentei dupa priza materialului se face dintr-

o singura miscare, dinspre fundul de
sac, fara a face tractiuni la nivelul minerului lingurii care risca
sa deformeze materialul.

42
 11/14/2021

Examinarea amprentei cu alginat

-pozitia incorecta a lg pe camp, nu a fost inregistrat tot

c.p.

-expunerea unor portiuni extinse din lg, ce denota o

presiune mai mare sau o lg inadecvata ca forma fata de
forma c.p.

-margini incorecte, prea subtiri, lg. scurta, sau

neuniforme, lg. necentrata

-mater a facut priza mai repede, nu s-au inregistrat

detalii ale cp

-amprenta are lipsuri,goluri

43
 11/14/2021

Am. preliminara poate fi luata in vechile

proteze ale pacientului. In prealabil trebuie
controlat ca sa nu traumatizeze suprafata de
sprijin.
Faza de amprenta preliminara se incheie cu
controlul amprentei si trasarea limitelor
lingurii individuale.

44
 11/14/2021

Trasarea limitelor lingurii individuale la mandibula pe amprenta in alginat,

dupa criterii morfologice, tehnica Schreinemakers

Trasarea limitelor lingurii individuale la maxilar pe amprenta in alginat,

dupa criterii morfologice, tehnica Schreinemakers

45
 11/14/2021

Controlul cross infection

Evitarea contaminarii lg

Materialul de amprenta

Interfata cabinet/laborator

Echipa medicala-medic, asistenta

si tehnician

 Instabilitatea dimensionala a alginatului

-imbibitie-scufundata in apa absoarbe lichid

-sinereza-in mediu ambiant pierde apa, se deshidrateaza

Ideal ca modelul sa fie turnat in 15 minute

dupa amprentare!

46
 11/14/2021

Accu trays
Tray away- lg. sunt scurte pe toata periferia cu exceptia zonei linguale posterioare mnb. si urmaresc conturul de resorbtie al
crestei edentate.

Consistenta diferita a materialului va inregistra limita c.p.,

adancimea si largimea fundului de sac.
Se fol. doua materiale de consistenta diferita: Syringe Accu gel-
fluid, injectabil.
Tray Accu gel- cu
consistenta crescuta.

47
11/14/2021

48
11/14/2021

49
 11/14/2021

Amprente compuse

Pot fi aplicate concomitent mai multe materiale cu viscozitati

diferite, care sa reproduca toate detaliile c.p.

PVS- sil. de aditie.

Ex. Acuasil Ultra PVS
Clone Bite si Chromaclone PVs super light.

Exemplu - Tehnica Massad

Foloseste linguri de ampr special conformate

pentru ed totala si siliconi de aditie cu diverse
consistente in raport cu rezilienta mucoasei

50
11/14/2021

51
 11/14/2021

Inregistrarea zonei neutrale,

amprentarea sp pasiv, tehnica
speciala de amprenta pentru
cresterea stabilitatii protezei

52
11/14/2021

53
 11/14/2021

 Mat pentru modele nec in restaurarile indirecte, in laborator.

 -variaza in densitate, duritate, reproducerea detaliilor de
suprafata, expansiunea de priza

 -pt obt de calitati maxime- proportia pulbere+ apa bine

respectata

54
 11/14/2021

 -reducerea incorporarii de aer- vacuum malaxor

 -amprenta vibrata si inceputa turnarea in port cea mai inalata a

amprentei

 -reactie exoterma de priza

 Ghipsuri cls I, II, III si IV.

 Pt modelul preliminar (diagnostic) Gh. clsII

 Pt modelul final –Gh. Tip Moldano sau Gh. Cls III.

55
 11/14/2021

 Usor de mixat si folosit

 Gust placut si miros placut
 Biocompatibil si hidrofil
 Suficient de fluid
 Timp de priza suficient pentru modelaj

 Priza si indepartarea
 O priza completa in 2 min.
 O contractie minima dupa priza
 Suficient de flexibile ca sa fie dezinserata amprenta
 Rezistente la rupere

56
 11/14/2021

 Stabil dimensional
 Suficient de rezistent sa nu se deformeze la transport
 Suficient de dur sa nu se deformeze la turnarea modelului
 Compatibil chimic cu toate ghipsurile.

 Hidrocoloizi- reversibili, agar

 ireversibili, alginat
 Polisulfide- Permlastic
 Polieter- Impregum
 Siliconi- de condensare
 de aditie

57
 11/14/2021

 Doua paste de mixat

 Fidel, flexibil, stabil
 Necesita aplicare cu spatula sau cu seringa in lingura
 Hidrofil- priza rapida
 Dur dupa priza- poate sparge modelul
 Indicat in special in ed. partiala

58
 11/14/2021

 Fidele, stabile, flexibile, usor de folosit

 Vascozitati diferite:
 light- pentru seringa
 regular- pt. lg. individuala
 heavy- pt. lg. universala
 putty- pt. lg. universala

59
 11/14/2021

 Prima generatie (optosil si xantopren)

 Fidel dar instabil dimensional, datorita eliberarii de etanol,

producand contractia materialului

 Cei mai utilizati siliconi actual

 Cei mai stabili, modelul se poate turna si peste un interval de
24 h
 Sunt hidrofobi, se pot sterge datorita umezelii si in ampr.
subgingivala la dd. poate sa nu redea detalii de preparatie

60
11/14/2021

61
 11/14/2021

 Materiale f bune in amprentarea cp edentat total

 Au o consistenta favorabila pentru modelarea marginala si redarea
caracteristicilor fundului de sac
 Cel mai indicat este regular body
Este hidrofob

62
 11/14/2021

 -material fluid-ampr necompresiva

 -material de electie in amprentarea ed totale
 -semirigid dupa priza
 -nu se recomanda pe cp retentive
 -f fidel si stabil volumetric-0,1-0,3% in 24h
 -pregatirea pacientului, cu vaselinarea tegumentelor
 -uneori marginile amprentei pot ramane subtiri si nemodelate
 -permite reinsertia amprentei pt corecturi

 Pt. ca a fost in contact cu fluidele din corp, ampr. trebuie

dezinfectata inainte de a o trimite la laborator
 De clatit bine cu apa rece
 Pt. silicon de aditie (hidrofob) se poate scufunda 3 min in
dezinfectant
 Pt. polisulfid (hidrofil)- nu scufundati, ci dezinfectati cu spray

63
11/14/2021

64