11/26/2021

Material de amprenta ideal

1
11/26/2021

2
 11/26/2021

De aici Aici

-Depistare
-Transfer
-Funcţionalitate optimă

3
 11/26/2021

Şabloane de ocluzie
-restabilirea RIM

-simularea aspectelor
estetice şi ocluzale ale
protezelor

-ca ghid pentru montarea

dinţilor

4
 11/26/2021

Liniile de mijloc de creasta din zona laterala prelungite

pe soclu

Compas cu ajutorul caruia se va putea trasa pe

soclu in zona laterala conturul crestei

5
 11/26/2021

Baza:
-răşină autopolimerizabilă
-raşină termopolimerizabilă
-raşină fotopolimerizabilă
-placă de bază

6
 11/26/2021

Bordurile de ocluzie:
-forma
-montare
-dimensiuni

7
11/26/2021

8
 11/26/2021

Montare incorecta val de ocluzie

Etape
-controlul şabloanelor de ocluzie

-determinarea curburii vestibulare a şablonului maxilar

-determinarea nivelului şi orientării planului de ocluzie

-determinarea dimensiunii verticale de ocluzie a

etajului inferior al feţei

-determinarea şi înregistrarea relaţiei centrice

-stabilirea indicaţiilor în vederea alegerii şi montării

dinţilor artificiali

9
 11/26/2021

Reguli generale:
-baza şablonului trebuie să fie bine adaptată pe model,
pentru o bună stabilitate şi menţinere, altfel înregistrarea
poate duce la erori;

-înainte de orice manoperă şablonul trebuie bine răcit, pe

model;

- orice modificare operată pe baza sau valul de ceară,

trebuie facută cu şablonul aplicat pe model, pentru a nu
se deforma.

10
 11/26/2021

Controlul stabilităţii şabloanelor

Şablonul se probează în cavitatea bucală pentru a
constata dacă se adaptează bine pe câmpul protetic şi
dacă are o stabilitate care să împiedice bascularea.
Pentru controlul stabilităţii se aplică presiuni alternative
în regiunea laterală a bordurilor de ceară. Dacă basculează
se va verifica dacă bordurile de ocluzie sunt montate
corect pe creastă, mijlocul lăţimii lor trebuie să coincidă cu
mijlocul crestei.
Daca este cazul se dezlipesc bordurile si se repun în
poziţia corectă.
Dacă bascularea se datorează unei lăţimi exagerate în
sens vestibulo-oral, cu ajutorul unei spatule se reduce
excesul.

Stabilirea curburii vestibulare in

zona frontala a sablonului maxilar.

De fapt etapa clinică discutată trebuie să înceapa cu un

examen atent al pacientului privind particularitatile:
- anatomice,
-legate de edentaţie,
-de fenomenele involutive,
-de particularităţile somatice,
-de susţinere a părţilor moi,
-de protezările anterioare, de la care putem prelua
informaţii utile.

11
 11/26/2021

 Modificarile legate de edentaţie se referă la

procesele resorbtive ale crestelor care duc la o
înfundare a buzelor şi obrajilor.
 La aceasta se adaugă o micşorare a etajului inferior
al feţei mai ales în cazul tendinţei de apropiere al
mandibulei de maxilar.
 În această situaţie, cu cât procesele de involuţie
sunt mai avansate, cu atât condiţiile de stabilitate
ale protezelor sunt mai dificile.

Modificările legate de fenomenele involutive se referă

la atrofia structurilor moi, a musculaturii periorale, cu
accentuarea sanţurilor peribucale

Modificarile legate de protezările anterioare se

referă la aprecierea gradului de corectitudine al
tratamentului şi corectarea elementelor incorecte.
Se urmăreşte daca curbura vestibulară a arcadei
artificiale în zona frontală este corectă şi se poate
reproduce pe noua proteză, dacă nivelul planului de ocluzie
în zona frontală este armonios. Dacă este prea coborât,
expune un grad mare de vizibilitate al dinţilor, dacă este
prea ridicat, vizibilitatea frontalilor este redusă.
Se iau repere şi despre corectitudinea DVO. Dacă este
modificată (micşorată sau mărită) se redimensionează
corect cu noile proteze.

12
 11/26/2021

Modificările legate de caracteristicile somatice

individuale, şi anume lungimea buzei superioare,
tonicitatea musculaturii orbiculare şi gradul de mobilitate în
mimică(zâmbit).

Regula generală care poate fi particularizată este:

planul de ocluzie în zona frontală să fie plasat cu 1-2mm
sub nivelul buzei superioare când bolnavul stă cu gura
întredeschisă.

Gradul de vizibilitate se micsorează odată cu vârsta, la

bolnavii la care tonicitatea ţesuturilor s-a pierdut sau se
măreste la pacienţii tineri.

Determinarea curburii vestibulare a şablonului maxilar

stabileste curbura vestibulară a viitoarei arcade artificiale.
Se controlează dacă baza şablonului nu bombează sub nas,
mai ales în situaţia unei edentaţii recente cu creste retentive
frontal. Dacă este nevoie se prelucrează cu freza baza
şablonului de ocluzie, reducând grosimea versantului
vestibular.
Obiectivul stabilirii curburii vestibulare este refacerea
fizionomiei , a conturului firesc al buzei superioare şi fonetic,
pentru o poziţionare cât mai corectă a frontalilor maxilari care
participă în pronunţia unor consoane labiodentale.

13
 11/26/2021

Dar curbura vestibulară are influenţă şi în echilibrul protezei

maxilare, deoarece o curbură exagerată duce, prin plasarea
dinţilor în afara crestei, la desprinderea protezei din zona distală,
mai ales dacă pacientul încearca să facă incizie.
Exagerarea curburii vestibulare duce în timp la o întindere
exagerata a acesteia, cu deteriorarea aspectului pacientului şi
accentuarea şanturilor peribucale.

Analiza modelului funcţional, el. anatomice.(marcari

biometrici)
- papila incisivă
- a doua pereche de rugi palatine

14
 11/26/2021

Practic: se aplică şablonul maxilar pe câmpul protetic, cu buza

superioară relaxată peste valul de ceară. Medicul face o primă
apreciere din punct de vedere estetic - buza să fie susţinută
firesc, apreciind plenitudinea buzei în raport cu vârsta, tipul
facial, lungimea buzei, simetria sa, din normă frontală.
Se reduce sau se adaugă ceară în funcţie de situaţie.
Nu se urmăreste întinderea ridurilor verticale din jurul buzelor.
Se poate incerca, la doamne, o susţinere mai bună a buzei, cu
atenuarea şanturilor nazo-labiale printr-o completare
vestibulară, nu în zona caninilor, ci în zona incisivilor centrali.
Aceasta are un efect de susţinere firesc şi neforţat al buzei
superioare.
Din profil, un reper poate fi unghiul dintre filtrul nasului şi cel
al buzei să fie de aproximativ 90 grade.

Stabilirea curburii
vestibulare

Curbura vestibulara
bine stabilita reface
plenitudinea buzei
superioare
simetria
Grad de vizibilitate
rosu buza

15
 11/26/2021

Verificare din profil:

-treapta buzelor
-aspectul unghiului
intre filtru si nas

16
 11/26/2021

La pacienţii cu anomalii cls. a II-a acest unghi este mai

mare de 90º (mai deschis) iar la cei cu anomalii cls. a III-a,
unghiul este mai mic de 90º (mai închis).
În final trebuie să obţinem o aparenta discreta a rosului
buzei cu stergerea moderata a santurilor periorale. Putem da
pacientului o oglinda in care sa se uite si sa aprecieze daca
doreste sa facem modificari.
A doua etapa in stabilirea curburii vestibulare este cea
fonetica, in pronunţia fonemelor labio-dentale (F si V). În relatie
cu dintii mandibulari nu se poate face verificarea decât dupa ce
s-a stabilit DVO - pronuntarea grupurilor ce, ci si fonema S.

17
 11/26/2021

Verificarea curburii vestibulare dpv fonetic - pronuntia virf – buza

inferioară sa fie in acelasi plan cu fata vestibulara a valului frontal.
Dupa stabilirea DVO se verifica corectitudinea curburii
vestibulare cu ambele sabloane pe cimpul protetic, din norma
laterala - pacientul este pus sa pronunte grupele ce, ci ( a numere
de la 50 la 55). Se urmareste propulsia fonetica a mandibulei,
raportul dintre fetele vestibulare ale celor 2 sabloane.
Şablonul mandibular trebuie sa ajunga cel mult in raport cap la
cap cu cel maxilar.
Situatii: sablonul mandibular depaseste sablonul maxilar.Daca
este dimensionat corect (VO 3-4mm) si este montat pe creasta,
trebuie accentuata curbura vestibulara, se adauga ceara pe fata
vestibulara a sablonului maxilar.

18
 11/26/2021

Dacă şablonul maxilar ramane inaintea celui mandibular, se

reduce din curbura vestibulara a sablonului maxilar.
În final fata vestibulara a sablonului trebuie sa aiba un aspect
simetric, neted şi să aibă un raport corect cu sablonul
antagonist.
La pacientii purtatori de proteza se aplica alternativ proteza si
sablonul si se verifica fonetic.
Cand dintii mandibulari sunt prezenti se urmareste stabilirea
curburii vestibulare maxilare in raport cu dintii mandibulari pe
baza testelor fonetice.
Transferul curburii vestibulare pentru montarea dintilor
frontali.
Pe placuta Pedro-Saizar se deseneaza curbura vestibulară de
pe sablon.
Se mai pot face chei vestibulare din ghips sau elastomer
chitos, fata de care se face montarea.

Curbura vestibulara/montarea grupului frontal la

pacient-verificare fonetica

1 2

3 4

19
 11/26/2021

Greşeli:
Curbura accentuată- instabilitate a protezei maxilare,
tulburări fonetice.
Curbura ştearsă- tulburari fonetice, buza nesustinuta,
instabilitate a protezei prin interferenta cu dintii mandibulari.

Stabilirea planului de orientare protetică (POP):

Dintii celor doua arcade se intalnesc intr-un plan curb atat
in sens sagital cat si transversal.
Datorita cuspidarii dintilor laterali si supraocluziei dintilor
frontali, acest plan curb este reliefat. Deoarece curba si
reliefarea lui variaza de la individ la individ, acest plan nu a
putut fi folosit in practica stomatologica.
În consecinţă s-a imaginat un plan care la dentat se obţine
asezind doua rigle pe extremitatile curburilor sagitale.

20
 11/26/2021

Plan de orientare protetică

-respectarea factorilor generali: vârstă, sex, tip
constituţional
-redarea fizionomiei
-fonaţie corespunzătoare
-stabilitatea protezelor în RC şi masticaţie
-amplasare plan în locul geometric care asigură
presiune maximă şi confort pentru muşchii
masticatori

21
 11/26/2021

Astfel se determina un plan orizontal- plan de orientare

protetica sau ocluzala, conventional. Acest plan se afla intr-o
relatie bine determinata cu craniul si relieful ocluzal.
În zona frontala acest plan se afla cu 1-2mm sub marginea
libera a buzei sup. si este paralel cu linia bipupilara. In regiunea
laterala, planul de orientare ocluzala este paralel cu planul
Camper, planul care uneste aripile nasului cu centrele
conductelor auditive externe.
În functie de acest plan de orientare se real planul de ocluzie-
locul de itilnire al dintilor antagonisti.
În zona frontala nivelul planului de ocluzie se raporteaza la
marginea buzei superioare in repaus si se verifica dinamic in
suris si fonatie.
Gradul de vizibilitate depinde de virsta, sex , aspect
constitutional.
La pacientii mai tineri (40-50 ani) vizibilitatea poate fi de 2-3
mm sub marginea buzei sup. in repaus.

La pacienţii mai vârstnici (60 ani) dintii pot fi la nivelul

buzei superioare si dupa 60 ani , sub nivelul buzei
superioare.
În functie de factorul constitutional - la o buza scurta ,
planul poate fi mai coborit, la o buza alungita –planul
poate fi mai ridicat.
Alte criterii: treimea inferioara a fetei poate fi impartita
orizontal in trei segmente. Buza superioara, masurata de
la baza nasului la marginea libera formeaza treimea
superioara si buza inferioara si barbia( de la comisuri pina
la limita inferioara a barbiei, ocupa celelate doua treimi.
Aceste proportii pot fi folosite de clinician pentru a
obtine niste rapoarte armonioase intre buza si dintii
frontali.

22
 11/26/2021

În regiunea laterala planul de ocluzie este paralel cu planul

Camper –alatragus - ant- reperul este baza aripii nasului sau
pct subnazale si post- centrul conductului auditiv extern sau
centrul tragusului.
Se verifica cu riglele de aluminiu sau cu planul lui Fox.
Planurile pot fi convergente distal.
Pentru regiunea laterala planul de ocluzie poate fi mai sus
sau mai jos in raport cu crestele. Ca regula generala se
imparte spatiul dintre creste la jumatate si se scade si
grosimea bazelor -4mm.
Pentru cresterea echilibrului protezelor in situatiile cu atrofii
mai avansate, planul de ocluzie se apropie de creasta
mandibulara, care este mai resorbita.

23
 11/26/2021

Faţă de tuberculul piriform, planul de ocluzie este plasat in

regiunea laterala, la unirea 2/3 inferioare cu 1/3 superioara.
Faţă de limba, in regiunea laterala planul de ocluzie trebuie
plasat la nivelul fetei dorsale a limbii in repaus; daca este
plasat mai sus limba face excursii ample pentru aducerea
alimentelor pe fata ocluzala a dintilor laerali. dislocind
proteza.
Transferul planului de ocluzie se face pe placuta Pedro-
Saizar in contact cu sablonul maxilar; se copiaza astfel
directia planului de ocluzie.
La anomalii cls. a II-a planul de ocluzie este mai ridicat.
La anomalii cls. a III-a planul este mai coborit.

Vizibilitatea dinţilor frontali

 În repaus şi în surâs
 În funcţie de lungimea buzei superioare şi
dezvoltarea maxilarelor
 Repere utile: vechile proteze, poze din perioada
dentată

24
 11/26/2021

 Etajul inferior poate fi impartit in trei segmente

 Aceste proportii sunt cunoscute de artisti si pot fi
folosite de clinicieni pentru o proporţie
armonioasa dinti/buza.
 Influenţă: varstă, sex, tonus muscular.

Buza superioară -1/3

Buza inferioară şi
bărbia - 2/3

25
 11/26/2021

 O abordare alternativa- in suras, sa se expuna 3-5mm

din dintii sup
 Probleme- la pacientul cu creasta frontala procidenta
 Linia mediană- dupa tuberculul buzei, papila incisiva,
frenul buzei, sutura mediosagitala.

 Stabilirea planului de orientare protetică

 In zona frontală- paralel cu planul bipupilar
 In zona laterală- paralel cu planul Camper

26
 11/26/2021

Nivel şi direcţie
-frontal şi lateral, pe sablonul maxilar
-tehnicianul preia nivelul prin plasarea
plăcuţei Pedro-Saizar pentru montarea
dinţilor

27