Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Determinarea relatiilor intermaxilare cazuri clinice1. cazuri clinice cu un numar suficient de dinti pe arcada favorabili distribuiti pe
arcada +D.V.O. pastrata
R.C.+P.I.N. se determina relativ usor.
a) prin pozitionarea manuala a modelelor in P.I.N. si insemnarea cu creionul
a unitatilor masticatorii (rapoarte neutrale de la nivelul caninilor +molarul
1/molarul 2) ;
b) cu folia de ceara roz speciala pentru ocluzie (P.I.N.).Modelele sunt
pozitionate dupa aceasta inregistrare in ceara. Pentru inregistrarea
ocluziei : ceara +Z.O.E. (materiale plastice dupa preparare si nu modifica
pozitia mandibulei fata de maxilar) ;
2.cazuri clinice cu numar suficient de dinti pe arcada, topografie favorabila, ocluzie
instabila. Disfunctia ocluzala se datoreaza denivelarii planului de ocluzie, contactelor
premature+interferentelor. Determinarea R.C.+D.V.O. se realizeaza numai dupa
echilibrarea ocluzala a cazului clinic; ablatia contactelor premature, a interferentelor si
renivelarea planului de ocluzie.
Inregistrarea R.C.+D.V.O. se realizeaza cu sablon de ocluzie (vezi curs anterior), cu 2
proceduri clinice:
a) inregistrarea dintilor antagonisti cu bordurile de ocluzie ale sablonului dupa
ramolirea prealabila a acestora. Este un procedeu curent.
b) Se inregistreaza cu paste Z.O.E., R.C la D..V.O. corespunzatoare.Pasta Z.O.E.
se aplica pe bordurile subdimensionate in sens vertical cu 2-3mm, mandibula
este condusa la D.V.O. a cazului clinic inregistrandu-se fara dificultate R.C.
Este o modalitate mult mai exacta, indicata frecvent, cand sunt prezenti toti
dintii antagonisti pe arcada.
3. cazuri clinice cu numar de dinti restanti redus si relatii de ocluzie perturbate.
Exemplu : edentatii clasa I Kennedy, edentatii subtotale. La aceste cazuri clinice se
utilizeaza metoda de inregistrare a R.C. cu sablonul de ocluzie ca la edentatul total.
Anterior inregistrarii celor 2 repere se examineaza adaptarea sabloanelor de
ocluzie+prelucrarea bordurilor de ocluzie. Se traseaza punctele antropometrice
subnazion-gnation si se masoara cu rigla sau ocluzometrul lui Willis D.V.O. dupa teste
antropometrice +teste fonetice.
Etapele determinarii R.C :
1. Se examineaza sabloanele de ocluzie pe modele, sa fie stabile, rezistente
mecanic, confectionate corect (dimensiuni, margini) sa nu basculeze.
2. Examenul nivelului planului de ocluzie in zona frontala+laterala. Frontal, planul
de ocluzie este paralel cu planul bipupilar. Marginea inferioara a bordurii de
ocluzie la 1-2mm de marginea inferioara a buzei superioare.Bordura in zona
frontala va fi usor in afara crestei si va mentine de la o comisura la alta buza
3. Fixarea modelelor in R.C. cu freze metalice sau bete de chibrit lipite median si
paramedian intre cele 2 modele ;
4. gipsarea modelelor-mai intai modelul inferior pe bratul inferior al ocluzorului
urmat de priza gipsului. Apoi se fixeaza modelul maxilar in R.C. inregistrata.
Gipsul se aplica usor in exces, modelandu-se convex ca o calota.
Reguli de fixare a modelelor de lucru in ocluzor :
Planul de orientare ocluzala va fi paralel cu planul mesei (orizontala de la
Frankfurt) ;
Planul medio-sagital al modelului sa coincida cu planul medio-sagital al
articulatorului ;
Distanta axei intercondiliene-punct interincisiv =10,5 cm. Distanta
intercondiliana-punct interincisiv cel mai bine se transfera cu arcul facial
pe articulatorul mediu sau programabil (individual).Acesata distanta este
aproximativa la articulatoarele simple.
Observatii practice :
Se va evita gipsarea excesiva a modelului inferior si aplicarea de gips pe
surubul distantator deoarece vor aparea dificultati de manevrare ;
Plasarea modelelor in sens sagital se va realiza cel mai corect cu arcul facial ;
In tehnologia P.P.A., metoda cu ocluzor si articulator mediu sunt suficiente.
Metoda cu articulator programabil este utilizata numai in cazuri exceptionale.
Macheta P.P.A :
Preoperator, se indica realizarea proiectului viitoarei proteze (baza+sei)
+mijloacele de M.S.S. (crosete din sarma),ce vor fi desenate de medic pe
model ;
Pregatirea modelului de lucru pentru machetare ;
In tehnologia P.P.A. se utilizeaza macheta preliminara si cea finala (definitiva) ;
Pregatirea modelului de lucru :
Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee tehnologice :
1. Deretentivizarea : se reduc retentivitatile de pe fetele proximale si spatiile
interdentare pentru a favoriza insertia/dezinsertia P.P.A. pe campul protetic.
Neefectuarea acestei subetape va duce la proteze care nu pot fi inserate decat
prin fracturare.
2. Folierea : se foliaza zonele desenate de medic pe model care potential pot fi
expuse leziunilor de decubit :parodontiul marginal, papila retroincisiva, rugi
palatine, torus palatin. Intre aceste formatiuni si baza protezei se obtine un
spatiu prin foliere. Pentru deretentivizare se foloseste ciment dentar, vascos,
Etapele machetarii :
Izolare model 5 minute in apa saponata ;
Confectionarea bazei machetei din folie de ceara, roz calibrata (1/2 folie);
Plastifiere-adaptare folie de ceara in limitele desenului. Se va evita
subtierea bazei machetei prin presiuni excesive ;
Confectionarea rulourilor pentru fixarea dintilor. Se aplica prin lipire la
nivelul spatiului edentat. Rulourile se vor realiza din resturi de ceara.
Montarea propriu-zisa a dintilor artificiali :
Zona frontala-dupa repere transmise de clinician pe sablon : linia surasului , linia
caninilor, linia mediana, transferate de tehnician pe baza modelului de lucru (soclu)
+date din fisa tehnica (culoare, volum, forma, material, cuspidaj), artificii de montare
(diasteme, treme), suprapuneri coronare, numarul +tipurile de crosete +materialul din
care se confectioneaza.
Le edentatul partial-montarea este usurata de prezenta dintilor restanti.
Montarea dintilor artificiali-dinti frontali :
Cand sunt dinti pe arcada montarea dintilor artificiali se va face functie de
acestia. Se respecta axele de montare in sens sagital+orizontal.
Cand nu avem dinti restanti dintii aertificiali se monteaza in afara crestei (in
consola) pe un arc de cerc armonios, de la canin la canin cu artificii de montare
(daca este cazul) pentru ca protezarea sa nu se tradeze.
Montarea dintilor laterali :
Dintii laterali se aleg dupa criterii biomecanice +functionale; sa aiba cuspidajul
moderat 20-30, latimea proportionala cu latimea crestei, din R.A.S., R.C. mase
ceramice.
Montarea se realizeaza dupa criterii biomecanice : pe mijlocul crestei, astfel
incat cuspizii activi sa ocluda cu fosele antagoniste in I.M. ;
Se evita bascularile protezelor, se va restaura nivelul planului de ocluzie
ascendent spre distal ;