ELABORAREA METODICĂ N 15

TEMA: Tehnica realizării șabloanelor cu bordura de ocluzie.

Determinarea și înregistrarea relației intermaxilare. Montarea
dinților artificiali.

Locul lucrării: laborator

Scopul lucrării: însuşirea tehnicii de realizare a șabloanelor cu
bordura de ocluzie. Materiale utilizate. A se face cunoştinţă cu
metodelede determinare și înregistrarea a relației intermaxilare.
Familiarizarea cu tehnicile de montare a dinților artificiali.
Studenţilor se demonstrează tehnica de confecţionare a bordurilor
de ocluzie, determinarea o.c. ghipsarea în ocluzor şi montarea dinţilor.
Lucrul practic al studenţilor: participă la confecționarea bordurilor
de ocluzie, determinarea o.c. ghipsarea în ocluzor şi montarea dinţilor.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min

2. Demonstrare confecţionării bordurilor de ocluzie, determinarea
o.c., ghipsarea în ocluzor şi montarea dinţilor. – 15 min
3. Lucrul practic al studenților: participă la confecționarea
bordurilor de ocluzie, determinarea o.c. ghipsarea în ocluzor şi
montarea dinţilor – 90 min
4. Încheiere. – 5 min

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Șabloanele de ocluzie. Componentele. Importanța practică.

2. Tehnica realizării șablonului de ocluzie lal maxilă și mandibulă.
3. Metode de determinare și înregistrare a relației intermaxilare.
4. Materiale necesare pentru determinarea relației intermaxilare.
5. Tehnica determinarii relației intermaxilare cînd DVO este
păstrată.
6. Tehnica determinarii relației intermaxilare cînd DVO nu este
păstrată.
7. Alegerea dinților artificiali pentru montare.
 8. Reguli de montare a dinților artificiali.
9. Tehnica montării dinților artificiali frontali.
10. Tehnica montării dinților artificiali laterali.

1. Șabloanele de ocluzie. Componentele. Importanța practică.

Sabloane de ocluzie

Componente:#Baza sablonului=se confectioneaza din placi de

ceara de baza
 #Bordura de ocluzie=se confectioneaza din
ceara de baza sub forma unor arcade dentare

Iportanta practica:Sabloanele de ocluzie sunt piese auxiliare

utilizate de catre medic pentru determinarea si inregistrarea
rapoartelor intermaxilare si cu ajutorul carora tehnicianul
dentar pozitioneaza si fixeaza modelele in simulatoare.

2. Tehnica realizării șablonului de ocluzie lal maxilă și mandibulă.

Sablonul de ocluzie este o piesa intermediara ,necesara medicului pentru
determinarea rapoartelor intermaxilare.Este realizat in laborator pe modelul de
lucru.Reproduce aproximativ baza protezei si arcada dentara artificiala.
Partile componente ale sablonului de ocluzie sunt:
a)    baza sablonului si  b)bordura de ocluzie
a)    Baza sablonului
Este obtinuta din placa de baza sau acrilat autopolimerizabil.
Metoda de obtinere

Operatiunile prin care se obtine sablonul de ocluzie se desfasoara in

urmatoarele succesiune:

   trasarea limitelor bazei sablonului la nivelul crestelor edentate si a

dintilor restanti

   izolarea modelului in apa 3 -5 minute

   adaptarea si modelarea placii de baza - placa de baza se aplica pe

model ,este plastificata cu flacara becului Bunsen si apoi adaptata prin presiuni
digitale pina la obtinerea unui contact intim cu model.Surplusul de placa este
sectionat cu foarfeca in limitele trasate pe model.Se adapteaza intim baza
sablonului prin incalziri repetate.

b)Bordurile de ocluzie

Se modeleaza frecvent din ceara roz , conformat paralelipipedic cu

laturile de cca 15 mm.Sunt fixate cu ceara de lipit pe baza sablonului.

Caracterizarea sabloanelor de ocluzie

   baza sabloanelor va acoperi in totalitate suprafata campului

protetic, fara a depasi zona de mucoasa pasiv-mobila

   baza sabloanelor va fi perfect adaptata pe model, incit sa nu

basculeze

   indepartarea si reaplicarea pe model sa se realizeze fara dificultati

   baza sabloanelor va avea o grosime de 1,5 - 2 mm.Pentru a rezista

in timpul determinarii rapoartelor intermaxilare
    marginile sabloanelor vor fi prelucrate si vor prezenta incizuri in
dreptul bridelor si frenurilor pentru a nu leza aceste formatiuni.

3.Metode de determinare si inregistrare a relatiei intermaxilare:

DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE

Inregistrarea relatiilor mandibulo-maxilare este o etapa clinica,in care

se depisteaza pozitia fiziologica a mandibulei fata de maxilar (relatia centrica si
dimensiunea verticala de ocluzie).Cu ajutorul sabloanelor de ocluzie , medicul
inregistreaza aceste pozitii intraorale si le transfera pe ocluzor sau articulator
prin fixare modelelor in aceste pozitii.

RELATIILE  INTERMAXILARE SI OCLUZALE

Pe sabloanele de ocluzie , medicul traseaza reperele necesare alegerii

si  montarii artificiali.

   linia mediana- corespunde liniei mediane a fetei sau filtrulut buzei

   liniile caninilor- corespund comisiunilor bucale

   linia surasului - corespunde nivelului pana unde se ridica buza

superioara cand pacientul zambeste
       

Fig.6 SABLONUL DE OCLUZIE DUPA DETERMINAREA RELATIEI

INTERMAXILARE

           

4.Materiale necesare pentru determinarea relatiei intermaxilare:

Sabloane cu bordure de ocluzie fixate in articulator.

Sablon pregatit inainte de a fi preincalzit.

Spatula metalica pentru topirea cerii a sablonului.

5. Tehnica determinarii relației intermaxilare cînd DVO este

păstrată.

In cazul edentatiei partiale se pot ivi foarte multe aspecte clinice. In

raport cu acestea, inregistrarea RIM este mai mult sau mai putin dificila. Cu cat
edentatiile sunt mai intinse si mai nefavorabil plasate, cu atat determinarea si
inregistrarea devine mai anevoioasa. Tehnicile de determinare trebuie adaptate
situatiei clinice concrete.

Situatiile cele mai favorabile le prezinta edentatiile uni– sau bimaxilare

reduse, deci cu un numar mare de dinti restanti, care prin unitatile de masticatie
prezente pastreaza pacientului planul de ocluzie, DVO

Nu este nevoie de folosirea sabloanelor.

In aceste cazuri ocluzia se inregistreaza:

 prin pozitionarea directa a modelelor;

 cu ajutorul unei benzi de ceara. Ceara se incalzeste, se aplica pe dintii
arcadei superioare, iar pacientul inchide gura in IM. Medicul poate
verifica corectitudinea ocluziei, urmarind contactul interdentar la nivelul
diverselor unitati de masticatie. Ceara se raceste, se indeparteaza din
cavitatea orala si se pozitioneaza modelele prin intermediul ei. Se va
verifica acest angrenaj comparand situatia de pe model cu situatia reala
din gura pacientului.
 cu ajutorul siliconilor de inregistrat ocluzia. Se aplica siliconul cu ajutorul
dispenserului pe suprafata ocluzala a dintilor mandibulari. Pacientul
inchide in IM. Se asteapta priza materialului, dupa care medicul rupe
portiunile de silicon care acopera fetele vestibulare ale dintilor. Siliconul
este indepartat si modelele sunt pozitionate prin intermediul inregistarii
ocluzale. Se verifica prin comparatie cu situatia reala din gura
pacientului.

      Situatiile sus-amintite sunt insa foarte rar protezate prin PP.

De obicei acest gen de proteze fiind destinate cazurilor de EP intinse sunt

necesare sabloane de ocluzie.

Tehnica de determinare a RIM cu ajutorul sabloanelor de ocluzie depinde de:

       pastrarea reperelor: DVO,

            

In acest caz, datorita unitatilor de masticatie sunt prezente:

Tehnica nr. 1:

-        Pacientul executa cateva miscari de inchidere a gurii in IM.

 -        Se aseaza sablonul pe maxilarul edentat si se reduce valul de ceara
pana cand acesta depaseste cu 1 mm inaltimea dintilor restanti.

-        Se netezeste suprafata ocluzala a cerii, iar apoi se incalzeste

uniform pe toata intinderea ei cu o spatula incinsa.

-        Sablonul se repune pe campul protetic, iar pacientul inchide gura in

IM. Presiunea de inchidere se va exercita pana ce dintii antagonisti
angreneaza corect, iar cei fara antagonisti se infunda in ceara cu
aproximativ 1 mm.

-        Se raceste bordura, se scoate din gura si se aplica pe model.

-        Daca in prima sedinta nu s-au amprentat antagonistii, ei se

amprenteaza acum.

6.Tehnica determinarii relatii intermaxilare cind DVO nu

este pastrat.

-        Pacientul executa cateva miscari de inchidere a gurii in IM;

-        Se aseaza sablonul pe maxilarul edentat si se reduce valul de ceara

pana cand se obtine DVO, varfurile cuspizilor fiind sprijinite pe
bordura de ocluzie;

-        Se usuca suprafata ocluzala a bordurii de ocluzie;

-        Se pregateste pasta ZOE si se aplica intr-un strat uniform, gros de 1

mm, pe suprafata ocluzala a bordurii de ocluzie; 

-        Sablonul se repune pe campul protetic, iar pacientul inchide gura in

IM;

-        Se asteapta priza materialului de amprenta, se scoate sablonul din

gura si se aplica pe model;

-        Daca in prima sedinta nu s-au amprentat antagonistii, ei se

amprenteaza acum.

7.Alegerea dintilor artificiali pentru montare

Alegerea dintilor artificiali reprezinta o etapa prin care medicul
restaureaza functiile SDM si reda sau completeaza personalitatea individului in
functie de sex, varsta, si temperament.
1. Alegerea dintilor din zona frontala
Alegerea dintilor din zona frontala urmareste dimensiunea dintilor,
forma, culoarea si materialul din care sunt confectionati dintii artificiali. Ea
poate fi realizata din documentele fisei stomatologice in care s-au trecut datele
individuale preextractionale sau, daca ele lipsesc, in functie de parametrii clinici
determinati de medic.
 Dimensiunea dintilor frontali.
Inaltimea dintilor frontali superiori se incadreaza intre planul de ocluzie si linia
surasului unde se plaseaza coletele frontalilor superiori.
Latimea dintilor frontali superiori este determinata prin masurarea cu ajutorul
unei rigle flexibile a distantei dintre linia mediana si linia caninului, dimensiune
in care se monteaza cei trei dinti frontali superiori.
Culoarea dintilor din zona frontala
Alegerea culorii dintilor din zona frontala reprezinta un obiectiv
deosebit de important care domina sau completeaza armonia formelor si a
dimensiunii dintilor frontali.
Alegerea materialului din care sunt confectionati
Dintii artificiali din zona frontala pot fi realizati din portelan sau
acrilat, dinti care corespund cerintelor estetice si functionale.

2. Alegerea dintilor din zona laterala

La fel ca pentru alegerea dintilor din zona frontala, urmarim
urmatoarele elemente: marimea dintilor, forma, culoarea si materialul din care
se vor confectiona.
Dimensiunea dintilor laterali
Marimea dintilor se alege dupa:
-   lungimea mezio-distala a celor patru dintii laterali trebuie sa se incadreze in
spatiul dintrefata distala a caninului si limita anteriora a tuberozitatii maxilare
sau tuberculul piriform. Peaceste elemente anatomice nu se monteaza dintii
artificiali.Daca creasta mandibulara estefoarte ascendenta distal, cu grad mare
de atrofie alveolara, se renunta la montarea celui de aldoilea molar inferior.
-   inaltimea dintilor sau dimensiunea ocluzo-gingivala este data de distanta
dintre cele douacreste alveolare in RC din care se scade grosimea bazei
protezelor de 2-4 mm. inaltimeadintilor este egala cu jumatate din aceasta
distanta. Ea difera in functie de gradul de atrofie:daca este mare dintii vor fi
inalti si invers.
Culoarea dintilor posteriori
Culoarea dintilor posteriori trebuie sa fie in armonie cu cei din zona
frontala. Primul premolar prelungeste armonios grupul frontal si are culoarea
incisivului central, culoarea celui de al doilea premolar poate fi identica cu a
primului sau mai saturata. Molarii respecta culoarea garniturii folosite.
Forma dintilor laterali
 Forma dintilor din zona laterala va urmarii morfologia dintilor pe care
ii inlocuieste, dar fata ocluzala reprezinta elementul esential in restaurarea
arcadelor dentare artificiale. Refacerea functiei masticatorii, a deglutitiei,
refacerea ghidajului dinamic mandibular apartine cuspizilor din zona laterala
care prin relieful modelajului ocluzal contribuie la realizarea acestor deziderate.

8. Reguli de montare a dintilor artificiali

Obiective in realizarea arcadelor artificiale

Edentatul total protezat cu proteze totale mobile va realiza miscarile
mandibulare in timpul masticatiei preponderent verticale, desi ca dentat
pacientul folosea si miscarile orizontale. Pastrarea stereotipului de masticatie
dobandit pentru miscarile preponderent de lateralitate sunt realizate numai in
cazuri speciale cand la protezele vechi sau la dentitia naturala s-au observat
abraziuni importante.
in montarea dintilor artificiali trebuie sa se tina seama de modificarea
raporturilor dintre crestele edentate datorita fenomenelor de resorbtie si atrofie
osoasa, de conditiile de stabilitate a arcadelor artificiale care sunt favorabile
edentatului total la miscarile verticale de masticatie.

Suprafetele ocluzale plane dau cele mai mici componente de forte orizontale si
permit contact multiplu numai in RC, iar in miscarile de propulsie si lateralitate
cu greu se poate obtine contact compensator pe partea de balans. Cu cat dintii
sunt mai cuspidati,     cu     atat     se     impune
necesitatea montarii modelelor in articulator semiadaptabil sau adaptabil si
realizarea unei curburi sagitale mai mari.
Obiective privind montarea dintilor artificiali frontali :
- obiectivul principal il reprezinta refacerea functiei estetice si fonetice si
secundar stabilitateaprotezei in timpul masticatiei si deglutitiei.
in plan orizontal:
-  forma arcadei superioare se inscrie in triada lui Nelson (forma fetei, forma
arcadei, formadintilor anteriori).
-  fetele vestibulare si marginile incizale se inscriu in conturul valului de
ocluzie.
-  curbura arcadei artificiale corespunde curburii crestei edentate.
-  marginea incizala a dintilor frontali se afla in afara mijlocului crestei edentate.
Obiective privind montarea dintilor artificiali laterali:
Obiectivele principale care stau la baza montarii dintilor laterali sunt legate de
refacerea functiei masticatorii si a deglutitiei si realizarea unei stabilitati statice
si dinamice a protezelor totale in timpul functiilor SDM.
9. Tehnici de montare a dintilor frontali si laterali
Tehnici de montare a dintilor

Montarea clasica

A. Montarea dupa Gysi

Caracteristici generale
-         se utilizeaza dinti anatoformi, pante cuspidiene 20-30°
-         sunt realizate unitatile masticatorii intre cele doua arcade in ocluzie
centrica
-         se tine cont de elementele de conducere ale miscarilor mandibulare
-         se utilizeaza articulator cu valori medii
-         unghiul liniei interalveolare cu planul de orientare ocluzala dicteaza felul
montarii normala sau inversa
linia interalveolara = uneste creasta maxilara cu cea mandibulara

daca unghiul e mai mic de 80° => montare inversa

daca unghiul e mai mare de 80° => montare normala

Reguli generale de montare

1 fiecare dinte vine in contact cu doi antagonisti – exceptie incisivul central
mandibular, ultimul molar
2 dintii se monteaza pe mijlocul crestei, fac exceptii dintii frontali superiori
3 dintii celor 2 arcade se intalnesc de-a lungul unui plan de ocluzie: acesta
formeaza 3 curbe: incizala, sagitala si transversala
in pozitie de relatie centrica se realizeaza intercuspidarea maxima intre
cele 2 arcade
B. Montarea dintilor dupa Pedro Saizar

-         metoda clasica de montare

se caracterizeaza prin:
-         utilizarea unei placute metalice trapezoidale
-         grosimea de 1mm
-         este mai mare decat soclul modelului maxilar
-         placuta reprezinta planul de orientare ocluzala
Pe placuta se transpun:
-         linia mediana
-         liniile caninilor
-         curbura vestibulara

-         montarea dintilor se face dupa regulile de montare ale lui Gysi
Tehnica de montare gerontologica
-         aceasta tehnica apeleaza la artificii pentru a da naturalete protezei totale
-         dintii sunt armonizati cromatic cu varsta
-         se imita anumite deficiente parodontale
-         abrazii tipice varstei
-         se creaza spatii interdentare largite cu papila refractata
-         se pot monta proteze unitare metalice cu scopul mascarii artificiului
protetic

Tehnica de montare inversa:

-         poate fi unilaterala sau bilaterala
-         este recomandata in atrofii foarte accentuate
-         cand linia interalveolara formeaza cu planul de orientare ocluzala un
unghi mai mic de 80°
-         montarea inversa unilaterala: - dintii laterali superiori din dreapta sunt
montati in stanga inferior si invers
-         montarea inversa bilaterala: - dintii laterali dreapta superiori se monteaza
in stanga inferior si cei din stanga superior in dreapta inferior