TEM A : P R O B A MA C H E T E I D I N C E A R Ă A P R O T E Z E I

PA RŢ I A L E MO B I L I Z A B I L E A C R I L I C E . A P L I C A R E A P R O T E Z E I
PA RŢ I A L MO B I L I Z A B I L E C U P L A C Ă A C R I L I C Ă F I N I T Ă Î N
CAV I TAT E A B U C A L Ă . C O R E C Ţ I A B A Z E I P R O T E Z E I Ș I A
RELAȚIILOR DE OCLUZIE.
 1 . E TA PA D E L A B O R AT O R „ C O N F E C Ț I O N A R E A M A C H E T E I P R O T E Z E I PA R Ț I A L E C U P L A C Ă
A C R I L I C Ă ” , C A R A C T E R I S T I C A G E N E R A L Ă , I M P O RTA N Ț A P R A C T I C Ă .

Modelarea preventivă
• Gipsarea modelelor în simulatoare (ocludator, articulator anatomic, articulator individual)
• Pregătirea modelului:
a) delimitarea câmpului protetic
b) folierea modelului
c) derentivizarea
• Alegerea dinților artificiali și montarea lor
• Modelarea preventivă propriu zisă a machetei protezei totale mobile
In cazul aplicării protezelor parţiale mobilizabile acrilice cu placă, pentru construirea segmentelor arcadelor dentare
artificiale, pot fi utilizaţi atat dinţi din acrilat, cat şi din porţelan. in dependenţă de culoare, mărime, formă şi material se
aleg dinţii artificiali pentru a fi montaţi in baza din ceară a spaţiilor edentate.
Pentru montarea dinţilor artificiali in spatiile edentate, pe centrul apofizei alveolare se lipeşte la baza din ceară un
rulon de ceară roz cu diametrul de 2—3 mm. Ulterior, corespunzător locului de implantare a dintelui natural, cu lama
spatulei incălzite se plastifică ceara şi se adaptează dintele artificial in raport cu
dinţii vecini şi antagonişti, precum şi cu poziţia de intercuspidare maximă şi cu mişcările de oropulsie şi lateralitate ale
mandibulei.
Adaptarea se face prin şlefuirea zonei cervicale a dintelui, dacă spaţiul nu permite montarea lui, iar suprafeţele
ocluzale nu necesită adaptări prin şlefuire . Adaptarea şi montarea se efectuează pentru fiecare dinte lipsă in parte pană
cand nu vor fi montaţi toţi dinţii artificiali ^conform principiilor expuse, ţinandu-se cont de ocluzia dinamică.
 2. MODELAREA PREVENTI VĂ A MACHETEI DI N CEARĂ.
CARACTERI STICA GENERALĂ A MANOPERI LOR REALI ZATE
LA ACEASTĂ ETAPĂ.

• -După montarea dinţilor, cu lama spatulei incălzite se vor completa cu ceară zonele spaţiilor interdentare de
la nivelul coletului, iar pe versantul palatinal sau lingual al apofizelor alveolare se va aplica un dispozitiv
din sarmă in prealabil incălzit şi avand forma corespunzătoare, inglobandu-1 in ceara machetei protezei.
Acest dispozitiv se solidarizează de macheta protezei pentru a evita deformările machetei in timpul probei in
cavitatea bucală.
Modelarea preventivă propriu zisă a machetei protezei totale mobile
-După răcirea şi solidificarea cerii se efectuează modelarea formei machetei prin răzuirea surplusurilor de
ceară ce prevede:
• modelarea spaţiilor interdentare artificiale;
• redarea grosimii corespunzătoare versantului vestibular al machetei pentru compensarea atrofiei ţesutului
osos al apofizei alveolare;
• modelarea pe versantul vestibular a proiecţiei implantării dinţilor montaţi, redand convexităţile rădăcinilor
acestora şi depresiunile interradiculare;
• modelarea liniei coletului dinţilor artificiali cu redarea imprimărilor de şanţuri dento-gingivale.
 3 . C O N T R O L U L M A C H E T E I M O D E L AT E P R E V E N T I V P E
M O D E L , C R I T E R I I L E E VA L U AT E , C A R A C TE R I S T I C A
GENERALĂ.

• Examinarea machetei pe model

 Corectitudinea fixării modelelor în simulator
 Limitele bazei machetei protezei totale
 Restabilirea curburii arcadelor dentare în zona frontală
 Rezistența machetei
• Examinarea machetei pe model consta din verilicarea
• contactelor intercuspidiene in ocluzor
• sau articulator cu ajutorul hîrtiei
• de articulatie, controlul montarii dintilor pe apofizele alveolare edentate care in zonele laterale trebuie sã fie
montati la mijloc si perpendicular, iar in zona frontala in raport de ocluzie. Se atrage atentia la forma si
dimensiunile dintilor in comparatie cu dintii restanti, la marginile machetei, intinderea ei si pozitia crosetelor.
 4 . C O N TR O LU L M A C H E T E I M O D E L AT E P R E V E N T I V Î N
C AV ITATEA BU C A L Ă , C R I TE R I I L E E VA L U AT E ,
C A R A C T E R I S T I C A G E N ER A L Ă .

• Examinarea machetei în cavitatea bucală

 Limitele bazei machetei
 Contactele dentare în Pozitie de Intercuspidare Maxima
 Contactele dentare în ocluzia dinamică
 Restabilirea aspectului fizionomic
 Culoarea dinților artificiali
 Echilibrul machetei
• La examenul machetei în cavitatea bucala se controleaza con-tactele dentodentare in pozitia de intercuspidare maxima, care
trebuie s fie multiple pe toti dintii artificiali naturali restanti.
• Pentru constatarea contactului bazei cu suprafata cimpului prote-tic, se foloseste proba spatulei, care consta in incercarea de a
deplasa macheta cu virful spatulei introduse între suprafetele ocluzale ale dintilor laterali, de pe ambele hemiarcade, in timp ce
pacientul mentine arcadele dentare in pozitia de intercuspidare maximã. Examenul contactelor dentodentare in miscarile
functionale ale mandibulei, in propulsie si in lateralitate se efectueazã conform principiilor ocluziei dinamice.
• La examenul restaurarii fizionomiei se atrage atentie la culoa-rea, forma si marimea dintilor artificiali in comparatie cu cei
restanti, montarea si pozitionarea lor in bresele edentate, prevazind restaurarea configuratiei curburii dentare, gradului de
vizibilitate a marginilor incizale, liniei surisulu , liniel mediane. Restaurarea aspectului fizionomic prevede o asemanare cît
mai naturala a dintilor artificiali cu cei naturali. In unele cazuri, tinînd cont de dorinta pacientului, dintii se asaza asimetric sau
se creeaza spatii interdentare.
 5. MODELAREA DEFINITIVĂ A MACHETEI DIN CEARĂ,
OBIECTIVELE, CARACTERISTICA GENERALĂ

• După proba în cavitatea bucală macheta protezei se aplică pe model, iar marginile se solidarizează cu ceară
topită la nivelul limitelor desenate pe model. Se înlătură apoi dispozitivul din sârmă ce a fost folosit la întărirea
machetei, iar în locul lui se aplică ceară topită. Ulterior se efectuează modelarea definitivă ce prevede ca
macheta protezei să aibă forma şi dimensiunea viitoarei proteze. Suprafaţa machetei este uşor netezită la flacăra
unei surse de căldură topind ceara la suprafaţă, ceea ce înlătură toate retentivităţile, porozităţile astfel încât
ceara obţine un aspect lucios, neted.
 6. CONFECȚIONAREA PROTEZEI FINITE,
CARACTERISTICA MANOPERILOR REALIZATE.

• Dupa modelarea definitivă, macheta se va degresa cu o buletă de vată imbibată cu alcool sau eter, şi impreună cu
modelul se va ambala in chiuvetă conform tehnicilor (clasică sau modernă) utilizate pentru aplicarea acrilatelor
• Dacă macheta protezei a fost modelată corespunzător, după polimerizarea acrilatului şi dezambalare proteza nu
solicită prelucrări considerabile, acestea limitandu-se doar la inlăturarea unor surplusuri de acrilat de pe suprafaţa
protezei şi lustruirea ei .
• Baza acrilică se realizează din răşini acrilice comercializate in acest scop,selectată de către medic .
Pentru a se asigura rezistenţa la acţiunile mecanice, baza este confecţionată cu o grosime de 2 mm, iar in zona
apofizelor alveolare această grosime poate fi mărită sau micşorată in dependenţă de starea ţesutului osos.
• Baza acrilică a protezei parţiale mobilizabile, avand o grosime chiar minimă, limitează spaţiul oral, incomodand
mişcările limbii şi obrajilor, in timpul masticaţiei şi fonaţiei. Acrilatul, nefiind conducător termic, tulbură
perceperea excitaţiilor termice (rece şi fierbinte), iar in caz că acoperă o suprafaţă intinsă a campului protetic, este
posibilă şi pierderea perceperii senzaţiilor gustative in perioada iniţială de utilizare a protezei respective. Aceste
dereglări dispar cu timpul datorită activităţii corelative a receptorilor mucoasei, neacoperiţi de baza protezei.
 7. CO RE CȚ IA Ș I APL ICARE A PROT E Z E I FINIT E ÎN
CAVITAT E A BUCAL Ă, CARACT ERIST ICA GE NERAL Ă,
IMPORTANȚ A PRACT ICĂ.

• Aplicarea protezelor totale mobile finite în cavitatea bucală

•  controlul exobucal al protezei finite
•  inserarea protezelor în cavitatea bucală
•  corecția bazei protezei finite
•  corecția relațiilor de ocluzie

• Inserția protezei pe cîmpul protetic se obține prin intervențiile de adaptare cu ajutorul hîrtiei de articulație, care ne
indică zonele ce urmează să fie şlefuite. Uneori se fac mici intervenții la croşete pentru activarea sau dezactivarea
brațelor elastice, poziționarea lor în zona respectivă a dintelui cu ajutorul cleştelor-crampoane.
După obținerea unui contact intim al protezei cu cîmpul prote-tic se individualizează ocluzia, ca şi la punțile dentare.
Zonele care s-au retuşat se lustruiesc, iar cele de la nivelul suprafeței mucozale sînt netezite minuțios pentru a nu
produce eroziuni ale mucoasei.
După aplicarea protezei pe cîmpul protetic pacienții sînt instruiți în privința inserției şi dezinserției protezei, cît şi la
menținerea igienei cavității bucale.
Dacă pacienții acuză dureri mici la nivelul apofizelor alveolare sau al palatului dur fără o cauză evidentă, retuşările
nu sînt admise în această ședință, ci numai la reexaminările ulterioare, cînd locul dureros se poate ușor depista.
 8 . CORE CȚ I A B AZ E I PROTEZ EI PARȚ IALE
MOBIL IZ AB IL E CU PL ACĂ ACRILICĂ, OB IE CTIVE LE,
T E HNICA DE REALIZARE.

• Cum are loc individualizarea bazei către cîmpul protetic.

•  Dacă, apar obstacole care împiedică intrarea PPA în gură, acestea vor fi depistate cu ajutorul hârtiei de
indigo sau a hârtiei de articulaţie subţiri.
•  Prin şlefuirea atentă, din aproape în aproape, fără a atinge croşetele, proteza va fi adaptată până când va
lua contact cu suprafaţa întregului câmp protetic, fără să basculeze.
•  În cazul edentaţiilor intercalate cu dinţii limitanţi înclinaţi, dacă nu s-a făcut corect derentivizarea, trebuie
să se şlefuiască toată porţiunea acrilică ce pătrunde în zona retentivă a dintelui.
•  Şlefuirea trebuie făcută cu multă răbdare, puţin câte puţin, fiecare probă executîndu-se în acelaşi ax de
inserţie
 9. CORECȚI A RELAȚI ILOR DE OCLUZIE,
OBIECTI VELE, TEHNICA DE REALIZARE.

• Ajustarea ocluziei se face în mod curent prin şlefuirea punctelor ocluzale de contact prematur marcate cu
ajutorul hârtiei de articulaţie, pînă se deblochează mişcările mandibulei în toate sensurile.
• Se mai poate folosi ceara ocluzală moale, strânsă între arcadele dentare indicând locul de interferenţă maximă
după gradul de transparenţă
• Există şi un indicator Kerr, adeziv numai pe partea care se lipeşte de arcada artificială şi se toceşte în dreptul
contactului maxim.
• Controlul se repetă după fiecare şlefuire, până ce pacientul simte contacte multiple în toate mişcările
mandibulare.