CONFECTIONAREA

MACHETEI
PRELIMINARE A PPA
CURS 10

CONFECTIONAREA MACHETEI PRELIMINARE A PPA

Dup montarea modelelor n ocluzor sau articulator, tehnicianul dentar se va comporta
astfel:
analizeaz indicatiile primite din cabinet privitoare la alegerea si montarea dintilor
artificiali;
analizeaza modelul de lucru pentru a corela indicatiile primite din cabinet cu situatia
pe care o are de rezolvat;
confectioneaza macheta preliminara a protezei partiale.
a.Analiza indicatiilor medicului
In fisa de laborator tehnicianul dentar primeste indicatii privind alegerea si
montarea dintilor artificiali, Problemele pe care le are de rezolvat sunt urmatoarele:
Indicatii privind alegerea dintilor artificiali
In fisa de laborator sunt consemnate date privind:
- culoarea dintilor artificiali;
- forma si volumul dintilor artificiali care reies si din analiza modelului de lucru;
- gradul de cuspidare a dintilor laterali;
- artificii de montare: diastema, treme, incalecari, rotiri in ax, modificari de culoare,
forme de uzura, microproteze etc;
- tipul de dinti artificiali: din acrilat sau din ceramica.
Daca laboratorul dispune de dinti din acrilat fabricati sau la recomandare din
ceramica, va alege garnitura corespunzatoare. In caz contrar, tehnicianul va
confectiona manufactural dinti de acrilat.

Indicatii privind pozitionarea dintilor artificiali

In edentatia partiala, pozitionarea dintilor artificiali este usurata sau ingreunata de
prezenta dintilor restanti pe arcada.
Pentru edentatiile reduse sau de grup din regiunea frontala, chiar daca tehnicianul nu
primeste nici o indicatie in fisa, dintii restanti si cei antagonisti sunt criteriile cele mai
obiective pentru pozitionarea dintilor artificiali. Cnd lipseste intregul grup frontal, mai
ales la maxilar, ca si in edentatii extinse sau subtotale, tehnicianul primeste prin
intermediul sabloanelor de ocluzie urmatoarele date:
- curbura vestibulara a bordurii superioare de ocluzie, nivel la care va monta fetele
vestibulare ale dintilor frontali superiori;
- linia mediana la nivelul careia se vor intalni fetele meziale ale incisivilor centrali
superiori;
- liniile caninilor sau liniile comisurale la nivelul carora se monteaza cuspizii caninilor
superiori;
- in privinta artificiilor de montare, tehnicianul poate primi indicatii sau spatiul de pe
model impune montarea cu spatieri, diastema si treme, sau cu inghesuiri;
-pentru crearea senzatiei de naturalete si mascarea protezarii, la cererea pacientilor se
pot utiliza: culori mai inchise ale dintilor artificiali, cu zone de culoare diferita simuland
obturatiile, dintii artificiali abrazati sau cu unghiuri incizale rotunjite sau fracturate,
coroane sau fatete metalice pe anumiti dinti (canini, premolari).
- pozitionarea dintilor laterali este realizata dupa regulile generale de montare: se
pozitioneaza pe mijlocul crestei alveolare cu inclinarile caracteristice si in raport cu
dintii antagonisti, urmarindu-se realizarea unitatilor de masticatie si a curbelor de
ocluzie.

Artificii de montare:
1 diastema;
2 treme;
3 inghesuiri.

1 coroana de invelis metalica aplicata

pe proteza;
2 unghi incizal fracturat.

Elementele de stabilizare
Protezele partiale confectionate din acrilat sunt mentinute si stabilizate pe
campul protetic cu ajutorul crosetelor de srma.
Alegerea i proiectarea croetelor si a pintenilor ocluzali este efectuata de medic
in colaborare cu tehnicianul dentar, asociind datele cu cele observate pe model,
eventual prin studiul modelului de lucru la paralelograf. Crosetele sunt proiectate
pentru fiecare dinte stalp in functie de:
- valoarea parodontala a dintilor limitanti ai edentatiei (implantare, numar de
radacini, starea de sanatate parodontala). In cazul unor dinti cu implantare slaba,
segmentul dentar al crosetului se aplica mai aproape de ecuatorul protetic, se
foloseste o sarma mai subtire (0,6 mm) si se alege un croset cu segmentul
intermediar mai lung, deci mai elastic. Daca se ajunge curand in situatia de a fi
extras, crosetul se poate aplica pe un alt dinte decat cel din vecinatatea edentatiei;

Aplicarea crosetelor in functie de

parodontala a dintilor stalpi:
a normal; b mai subtire;
c mai lung;d mai aproape de ecuator.

valoarea
Croset aplicat pe dintele vecin
ultimului dinte stalp.

- pozitia dintelui stalp, in zona frontala sau laterala. Dintii frontali sunt vizibili, cei
laterali mai putin sau deloc;
- tipul de edentatie si marimea ei, in edentatie laterala seile se ancoreaza pe ambii
dinti limitanti, iar in edentatia terminala numai mezial;
- valoarea fizionomica a crosetului este dependenta de mobilitatea buzelor si a
obrajilor in fonatie si mimica, dimensiunea fantei bucale care evidentiaza fetele
vestibulare ale dintilor in timpul rasului si de traiectul bratului retentiv al crosetului.
Alegerea crosetelor in functie de fizionomie se efectueaza dupa un examen clinic
atent, care va stabili gradul de vizibilitate a dintilor in fonatie si mimica. Sunt cazuri
clinice la care buza superioara acopera in integral zona de colet a dintilor. La astfel
de pacienti se poate indica orice croset din grupa celor uzuale. In cazul pacientilor
care expun mult zona gingivala in fonatie sau cand rad, crosetele uzuale ar trada
restaurarea protetica. In aceste cazuri se indica utilizarea crosetelor fizionomice
cum ar fi cele proximale cu caseta sau cu patrice, in I, in conditiile prezentate
anterior , sau a celor mucozale

Ancorarea protezei in functie de tipul de edentatie:

a pe ambii dinti limitanti;
b pe dintele situat mezial

Croset mucozal

Indicatiile privind forma si dimensiunile bazei protezei

Baza protezei partiale (seile + placile protetice) confera rigiditate si rezistenta
piesei protetice. Participa la transmiterea presiunilor ocluzale suportului mucoosos, in totalitate atunci cand proteza are sprijin nefiziologic si partial atunci cand
proteza are sprijin semifiziologic.
Pe baza protezei se pot efectua interventii ulterioare cum ar fi:
- adaugarea unor dinti artificiali in cazul extractiei unor dinti;
- fixarea unor crosete de sarma confectionate pe dintii care au devenit stalpi;
-extinderea seilor si a bazei rascroite distal pentru ca proteza partiala sa
devina totala in conditiile extractiei ultimilor dinti.
Limitele bazei protezei sunt trasate de medic pe modelul de lucru.
Baza protezei maxilare poate fi proiectata fie intinsa (totala), fie rascroita
distal. Alegerea uneia din aceste forme este in functie de concluziile examenului
clinic al pacientului, adica in functie de edentatie.

Baza protetica maxilara intinsa.

Baza protetica maxilara rascroita distal

In edentatiile subtotale sau de hemiarcada, trasarea bazei se face pana la limita

dintre palatul dur si cel moale cuprinzand tuberozitatea maxilara, baza intinsa intervenind
pe de o parte in stabilizarea protezei prin fenomenul de adeziune, iar pe de alta,
distribuind presiunile ocluzale pe un teritoriu mai mare. Limitele vestibulare ale bazei se
vor trasa la nivelul fundurilor de sac rezultate din amprentarea functionala, ocolind frenul
si bridele laterale.
In alte forme de edentatii baza protezei poate fi trasata cu rascroire distala.
In conditiile in care proteza este proiectata cu sprijin mixt, dento-mucozal,
semifiziologic, seile delimitate la ambele capete de dinti pe care se vor aplica pinteni
ocluzali sau incizali nu se vor situa pana in fundurile de sac, ci vor fi reduse ca intindere.
Numai seile terminale care in cele 2/3 distale se vor sprijini pe mucoasa vor fi extinse in
limite functionale care distal vor cuprinde obligatoriu tuberozitatile maxilare.
Cerintele fizionomice in atrofiile de creasta alveolara impun modelarea mai convexa a
versantului vestibular al seii protetice pentru a realiza plenitudinea faciala . In proalviile
exagerate versantul vestibular al seii nu se modeleaza, dintii urmand a se monta cu coletul
pe creasta si vor fi fixati in versantul oral al seii

Ingrosarea versantului vestibular

al seii protetice pentru a obtine plenitudine faciala

Montarea dintilor frontali pe creasta fara

versant vestibular

Limitele bazei protezei pe fetele orale ale dintilor se vor situa supracingular
pentru dintii frontali si supraecuatorial pe dintii laterali. In cazul dintilor frontali
superiori limitele bazei protezei se vor trasa si in functie de relatiile de ocluzie ale
acestora cu dintii antagonisti.
Situarea marginilor dentare ale placii protetice supracingular si supraecuatorial
are un dublu scop:
- sa se opuna tendintei de infundare a protezei, indeosebi cand aceasta are un
sprijin muco-osos, nefiziologic;
- sa se opuna o contraforta actiunii crosetelor plasate pe dintii stalpi, care ar
tinde sa se deplaseze in directia opusa actiunii crosetelor daca nu ar fi sprijiniti
supraecuatorial.

Limita pe dintii restanti a marginii protezei

Macheta preliminara
Macheta preliminara sau macheta de proba are drept verificarea montarii
dintilor in cavitatea bucala.
Tehnicianul dentar efectueaza urmatoarele operatiuni:
- pregatirea modelului de lucru ;
- alegerea sau confectionarea dintilor artificiali;
- montarea dintilor artificiali;

PREGATIREA MODELULUI DE LUCRU

Consta in delimitarea campului protetic, folierea modelului si deretentivizarea
dintilor restanti.
Delimitarea campului protetic
Delimitarea se face cu un creion, modelul oferind prin detaliile sale limitele
campului protetic si deci, ale viitoarei proteze. Tehnicianului ii revine numai
intarirea acestor limite trasate de medic, daca este cazul.
Folierea modelului
Unele zone ale campului protetic trebuie aparate de presiunile exercitate de
proteza partiala. Aceste zone sunt: parodontiul marginal al dintilor restanti,
torusul palatin si mandibular, papila incisiva si zonele osoase proeminente
acoperite cu mucoasa subtire si aderenta.

Zonele sus mentionate, mai putin parodontiul marginal, sunt indicate de

medicul stomatolog prin desenarea lor pe model. In functie de numarul si sensul
liniilor care traverseaza desenul, tehnicianul intelege ca este necesar sa le
acopere cu folii de plumb de 0,25 - 0,50 - 0,75 -1 mm grosime, operatiune care
poarta numele de foliere.

Folia de plumb se decupeaza in forma desenata pe model si datorita maleabilitatii

ei, se muleaza bine in zona insemnata, fixandu-se prin cimentare. Datorita acestei
operatiuni, pe fata mucozala a viitoarei proteze va rezulta un spatiu care va distanta
proteza de zonele sensibile, tesuturile respective fiind astfel despovarate de
presiunile exercitate de baza protezei.

Proteza distantata de zonele sensibile

prin operatiunea de foliere

Folierea zonei corespunzatoare parodontiului marginal se face cu ciment dentar,

preparat de consistenta mai vascoasa, care se aplica in lungul festonului gingival,
acoperind circa 2 mm din fata orala a dintilor prezenti pe model si 2 mm din zona
invecinata. Grosimea stratului de ciment va fi de circa 1,5 mm.
Deretentivizarea modelului
In edentatiile partiale, dintii care delimiteaza bresele se inclina fie mezial, fie
distal datorita migrarilor prin basculare (inclinare). Rezulta astfel zone retentive
accentuate, dar si dintii care nu migreaza prezinta pe fetele proximale retentivitati
subecuatoriale. Protezele confectionate pe un model cu retentivitati nu pot fi
aplicate pe campul protetic. Mentionam ca acrilatul din care se confectioneaza
proteza patrunde in zonele retentive ale modelului fiind aplicat in stare plastica, iar
dupa polimerizare cand devine un corp rigid, proteza se indeparteaza din tipar prin
distrugerea modelului.
Folierea cu ciment a
modelului in zona
parodontiului
marginal
Deretentivizarea zonei
subecuatoriale neutilizabile a
dintilor inclinati

Pentru a se facilita insertia protezei pe campul protetic este necesara

deretentivizarea modelului, zonele retentive acoperindu-se cu ciment dentar pana
ce dintii devin paraleli intre ei, la nivelul fetelor ce privesc spre edentatie.
Operatiunea de deretentivizare se executa cu multa precizie cu ajutorul
paralelografului. Este obligatorie pentru tehnicianul dentar, chiar daca nu este
consemnata in fisa de laborator.
Mentionam ca este gresit sa se faca folierea si deretentivizarea modelului
dupa proba machetei intrucat ar necesita o readaptare a bazei machetei.

PREGATIREA DINTILOR ARTIFICIALI

Dintii artificiali se aleg din garniturile existente in depozit sau se confectioneaza
in functie de indicatiile primite in fisa de laborator. Tehnicianul dentar se poate afla in
general in doua situatii:
- cand exista dintii frontali, acestia reprezinta modelul precis de forma si volum
pentru alegerea sau confectionarea dintilor artificiali;
- in edentatiile extinse sau subtotale, pentru alegerea sau confectionarea dintilor
artificiali, reperele trasate pe sabloane: linia mediana, liniile caninilor, linia surasului,
nivelul si directia planului de orientare protetica si curbura vestibulara a bordurii
superioare de ocluzie ofera indicatii necesare pentru alegerea si montarea dintilor
artificiali.