STOPURI OCLUZALE

S.L.Dr.Badea Florin Ciprian

PLANURI DE REFERINTA
1. planul de ocluzie = trece
prin varful marginii incizale
a caninilor mandibulari si
varful cuspizilor disto-
linguali ai molarilor 2
mandibulari
2. planul Camper = subnazal –
marginea posterioara a
tragusului
3. planul Frankfurt = orificiile
infraorbitare – marginea
exterioara a porilor acustici
externi
4. planul infraorbitar =
marginea inferioara a
orbitelor – centrele porilor
acustici externi
5. linia tragus – unghiul extern
al ochiului
STOPURILE OCLUZALE
Sub actiunea muschilor ridicatori,
mandibula efectueaza o miscare de apropiere
de maxilar, miscare care este oprita de
contactul dintre cele doua arcade dentare.
Contactele care se stabilesc intre cele 2
arcade se numesc stopuri ocluzale,
clasificate dupa importanta in 3 grupe.
 Primul grup de stopuri ocluzale:

 se realizeaza intre
cuspizii vestibulari ai
premolarilor si
molarilor mandibulari
care intra in contact cu
fosetele centrale si
fosetele dintre crestele
marginale ale dintilor
laterali maxilari
 Stopurile ocluzale
(cuspid – foseta
antagonista) se stabilesc la
acest grup intre cuspizi si
numai 2 fosete centrale,
majoritatea stopurilor
stabilindu-se cu fosetele
dintre crestele maxilare, loc
in care procesele carioase
si abraziunea au efecte
distructive mai reduse, de
unde si clasificarea acestor
stopuri ocluzale pe primul
loc ca importanta.
Al doilea grup de stopuri ocluzale:
 Realizat intre marginea libera a dintilor
frontali mandibulari care articuleaza cu
fata palatinala a dintilor frontali maxilari
infracingular.
 La foarte multi pacienti care au pierdut stopurile
ocluzale din zonele laterale, acest grup al doilea,
reuseste sa “sustina ocluzia”, fapt care nu rezista o
perioada lunga de timp, abraziunea si imbolnavirea
parodontala modificand aceste stopuri ocluzale.
 La 21,7 % din populatie marginea libera a dintilor
frontali mandibulari articuleaza cu fata palatinala a
antagonistilor in alta zona decat strict cea
infracingulara, nerealizandu-se practice adevarate
stopuri ocluzale
 Al treilea grup de stopuri ocluzale:

Realizat intre
cuspizii palatinali ai
premolarilor si molarilor
maxilari care articuleaza
cu fosetele centrale si
fosetele intre crestele
marginale ale
antagonistilor
mandibulari
 Cunosterea importantei fiecarui grup de
stopuri ocluzale isi gasete ratiunea in faptul
ca, atunci cand se impune indepartarea prin
slefuire a unor contacte defectuoase, se
recomanda protejarea cuspizilor “de sprijin”,
retusul ocluzal interesand fosetele
antagoniste.
Atunci cand exista un “conflict” intre
un cuspid de grupul 1 si unul de grupul 3,
retusul se va adresa in primul rand
cuspidului de grupul al 3-lea.
 SCHEME DE ARTICULARE
INTERDENTARA
Exista autori dupa care cuspizii de sprijin
articuleaza in fosetele antagoniste dupa 2
scheme:
1. Preponderent in spatiile interproximale
2. Preponderent in fosetele proximale – situatie
rara la arcadele naturale
IMPORTANTA STOPURILOR
OCLUZALE
1. Prin stabilirea stopurilor ocluzale se
realizeaza una dintre pozitiile esentiale
ale mandibulei: pozitia de intercuspidare
maxima
2. Stopurile ocluzale au importanta in
functionalitatea ATM, pentru triturarea
alimentelor
3. Stopurile ocluzale au, poate cel mai imprtant
rol in, mentinerea dimensiunii verticale de
ocluzie DVO
In pozitia de intercuspidare maxima, cand dintii celor 2
arcade sunt in contact (in ocluzie), se vorbeste
despre DVO.
In afara momentelor scurte de contacte dento dentare,
intre cele 2 arcade nu exista contacte dento-dentare
(free way space – spatiu de inocluzie fiziologica),
madibula plasandu-se in pozitia de repaus,
stabilindu-se DVR, pozitie in care exista un echilibru
intre contractia muschilor ridicatori si muschilor
coboratori ai mandibulei (contractie tonica)
 rolul esential al stopurilor
ocluzale in mentinerea DVO

Pentru ca stopurile ocluzale sa-si poata

indeplini rolul multiplu, este necesar ca
aceste contacte dintre dintii antagonisti
sa fie STABILE si EFICIENTE

MANDIBULA SA NU
TRITURAREA FACA NICI O
ALIMENTELOR DEPLASARE, SA NU
CU MINIM DE DERAPEZE
EFORT

CONTACTE DENTO-DENTARE
FUNCTIONALE
 CONTACTE OCLUZALE

contacte functionale

CONTACTUL
VARF CUSPID – FUND FOSETA
- Varful cuspidului trebuie sa fie
mai putin voluminos decat foseta
- Se poate adapta cu usurinta prin
slefuire selectiva
- Permite alunecarea mandibulei in
Long Centric
 CONTACTUL
VERSANT CUSPID – VERSANT
FOSETA
 Se realizeaza cel putin in 3 puncte
= ‘tripodic”
 Volumul cuspidului este mai mare
decat spatiul oferit de foseta
 Este cel mai functional din punct
de vedere al eficientei masticatorii
 Este foarte greu de realizat si, mai
ales, de corectat la lucrarile
protetice fixe
 CONTACTUL DINTRE MARGINEA LIBERA A DINTILOR
FRONTALI MANDIBULARI SI FATA PALATINALA A
DINTILOR FRONTALI MAXILARI, INFRACINGULAR
= stopurile ocluzale de gradul 2
 contacte nefunctionale
cand contactele
daca nu se realizeaza
dento-dentare se
realizeaza pe pante cu usurinta triturarea
inclinate alimentelor

STOPURILE
NU POT FI OCLUZALE NU
STABILE SUNT
EFICIENTE
CONTACTELE
OCLUZALE NU SUNT
FUNCTIONALE
CONTACTUL VARF CUSPID –
VERSANT FOSETA
 provoaca deraparea
mandibulei (1)

CONTACTUL VERSANT
CUSPID – VERSANT
FOSETA
 provoaca deraparea
mandibulei (2)
 CONTACTUL VARF CUSPID –
VARF CUSPID
 este instabil
 are eficienta masticatorie
redusa
 se poate produce ranirea
mucoasei jugale
 solicitarile receptionate de
cuspizii vestibulari ai
premolarilor si molarilor
maxilari sunt transmise
nefunctional, in afara axului
lung al dintilor
 CONTACTUL IN SUPRAFATA
 in urma uzurii accentuate a
dintilor, relieful fetelor
ocluzale se transforma in
suprafata plana, zonele de
contact interdentar se maresc
in suprafata si se produce o
deplasare catre mezial a
intregului grup lateral
 desi, de obicei, sunt stabile,
nu sunt eficiente (pentru
triturarea alimentelor)
 prin abraziune, distanta dintre
fata ocluzala si ecuatorul
anatomic se micsoreaza, in
timp ce suprafata ocluzala se
mareste
 cand modelarea fetelor ocluzale
ale lucrarilor protetice se face,
de catre tehnicianul dentar, prin
imprimarea modelului din gips
al arcadei antagoniste in ceara
de macheta moale, apar
obstacole de dinamica
mandibulara iar retusul este
foarte greu de efectuat
 ABSENTA CONTACTELOR OCLUZALE
= inocluzia sagitala (anomalie clasa a II-a Angle)
stopurile ocluzale de grupul al doilea nu se
realizeaza

CAUZE:
• inghesuri dentare care impiedica eruptia completa a dintilor frontali
mandibulari (mai ales a incisivilor)
• o deglutitie atipica (deglutitie infantila)
• un fenomen compensator un contact dento-dentar defectuos ce determina
interpunerea limbii
ATITUDINE:
 neinterventie
 tratamente ortodontice
 restaurari protetice
 restaurari chirurgicale complexe, in functie de etiologia disfunctiei si gradul
de compensare functionala a ADM
RAPOARTE OCLUZALE
INTERARCADICE

1. Planul medio-
sagital
2. Planul
transversal
3. Planul
vertical
 OCLUZIA IN SENS SAGITAL

La nivelul molarilor se analizeaza raportul

molarilor de 6 ani – cheia de ocluzie a lui
Angle, care a considerat pozitia primului
molar permanent superior fixa, nefiind
expusa migrarilor sagitale
Raportul normal, neutral = santul
intercuspidian al molarului de 6 ani inferior
articuleaza in dreptul cuspidului mezio-
vestibular al M de 6 ani superior

Raport distalizat

Raport mezializat
La nivelul caninilor – se urmaresc rapoartele
din norma laterala
 Raport normal, neutral = varful caninului
inferior articuleaza in spatiul dintre incisivul
lateral si caninul superior

 Raport distalizat

 Raport mezializat
La grupul incisiv
 Relatie normala, de psalidodontie (sagitala) =
fata vestibulara a I inf vine in contact cu fata
palatinala a I superiori

 Raport cap la cap (labiodentie) = este

considerat normal cand ocluzia este
echilibrata la celelalte repere

 Inocluzie sagitala

 Raport invers

 Raport invers cu inocluzie sagitala

 OCLUZIA IN SENS TRANSVERSAL
La nivelul molarilor
 Raport normal, neutral = cuspizii vestibulari ai
molarilor (premolarilor) inferiori articuleaza in
santul intercuspidian al m superiori

 Raport cap la cap = cuspizii vesticulari inf

articuleaza cu custizii vestibulari sup
 Raport lingualizat = cuspizii vestibulari ai M inf
articuleaza cu cuspizii palatinali ai M sup

 Raport invers, incrucisat = santul intercuspidian

al M inf articuleaza cu cuspizii vestib ai M sup

 Raport invers complet = apare forte rar; cuspizii

linguali ai M inf articuleaza cu cuspizii vestib ai
M sup
La nivelul caninilor
 Raport neutral = fata vestib a C inf vine in
contact cu fata palatinala a C sup
 Raport lingualizat, cu inocluzie transversala =
intre fata vestib a Cinf si fata palatinala a
dintilor sup exista spatiu de inocluzie
 Raport invers = fata orala a C inf vine in
contact cu fata vesti a dintilor superiori
 Raport invers cu inocluzie transversala = intre
fata ling a C inferiori si fata vestib a dintilor
sup exista spatiu de inocluzie transversala
 La nivelul grupului incisiv – se analizeaza
concordanta liniilor mediane, tinand cont de
mediana maxilara, de linia interincisiva
superioara, de mediana mandibulei si de linia
interincisiva inferioara
 Raport normal = linia interincisiva
mandibulara coincide cu cea superioara si
mediana mandibulei cu mediana maxilara
 Toate devierile se noteaza la dr. sau la st. si
se masoara in mm
OCLUZIA IN SENS
VERTICAL
Modelele se privesc la nivelul
planului de ocluzie, de jur imprejur
La nivelul molarilor
 Raport neutral = supra-acoperirea M inf de
catre cei sup cu inaltimea unui cuspid
 Diferite grade de supra-acoperire – ½, 1/1, cand
in sens transversal exista rapoarte lingualizate
sau inverse complet
 Inocluzie verticala = intre fata ocluzala a M inf
si fata ocluzala a M sup exista spatiu de
inocluzie
 Raport ocluzie prabusita = se realizeaza prin
absenta dintilor de pe o hemiarcada,
antagonistii pot egresa, ajungand sa articuleze
direct cu gingia zonei edentate
La nivelul caninilor si grupului incisiv
 Raport normal = psalidodontie verticala = dintii
frontali inferiori sunt acoperiti de frontalii sup
pe o treime din inaltimea lor
 Raport normal, labiodontie, cap la cap = este
considerat raport normal cand ocluzia este
echilibrata la celelate repere
 Diferite grade de supraacoperire = ½, 2/3, ¾,
1/1, 5/4

 Diferite grade de supraacoperire inverse = 1/3,

½, ¾, 1/1 cu ocluzie inverse frontala in sens
sagital
 Inocluzia verticala = spatiu de inocluzie intre
muchia incizala a frontalilor inferiori si superiori