Ap.

Funcţionale moderne
1.Grele
2.Rare
3.Dificil de confecţionat
ACTIVATOARE MODIFICATE

• Reg. incisivilor şi a osului alv. adiacent râmâne

liberă pt. acţiunea limbii.
• Partea ant. a plăcii sup. este desfinţată, fiind
fenestrate ant
Bionatorul Balters
Reglatorul funcţional Frankel
Activatoare scheletate
Ap. Twin-block
Ap. Herbst
 ACTIVATOARE SCHELEATE

• Activatorul Klammt
• Activatorul Van Thiel
• Activatorul Teuscher-Stöckli
• Activ. Harvold-Woodside
• Aparatul Bimmler
• Kinetorul Stockfisch
• Activatorul Karwetzky
• Activatorul Wunderer
• Activatorul Herren
 Bionatorul BALTERS
• Filozofia terapiei cu bionator :
- forma arc. dentare corespunde zonei de
neutralizare a forţelor mm. interni şi ext.,
lb. având rol activ
- modificarea posturii limbii:
- protejează zonele asupra cărora lb. a avut o
acţ. exagerată
- dirijează acţ. lb spre zonele ce treb.dezv.
- schimbarea comportamentului lingual
duce la remodelarea maxilar. (max.îngustat)
 Bionatorul BALTERS
Spaţiul funcţional pt. limbă este esenţial în
dezv. sistemului oro-facial ( teoria matricei
funcţionale)
 Lb. exercită asupra arc. dentare o forţă de 4
ori mai mare decât mm.vestib. şi labială
 Modif. comportamentului general al pac
- postura corporală
- alimentaţia
- respiraţia
• Aceasta este terapia funcţională extinsă
(exerciţii musc, respir)
 Ap. Balters
• Poziţionează mandib în raport incisiv cap la
cap. Astfel se măreşte sp. cav. orale aducând
partea dorsală a lb.în contact cu palatul moale
• Sunt trei tipuri de aparate:
• - aparatul de bază (tipI):
- în ocluzia distalizată, în compresiile de max.
(lb e hipotonă )şi este necesară deplasarea ei ant.
-ap. inversat (tip II) - în ocluzia deschisă ant.
-ap. inversat (tipIII) - în ocluzia mezializată,
prognaţia mandibulară funcţională.
 Ap. Balters
• Este un activator fenestrat, la care
placa sup. s-a redus la 2 pelote acrilice
laterale ce se întind de la faţa dist. a
M1 până la faţa mez. a Pm1.
Aceste pelote sunt unite cu un arc trans
-palatinal similar arcului Coffin
• Arcul se întinde de la Pm1 până la
feţele dist. ale M1 şi este la o dist. de 1
mm de mucoasa pal
 Ap. Balters
• Palatul este liber de la caninul din stg
până la cel din dreapta, lb. păstrând
contactul direct cu mucoasa bolţii pal. şi
suprafaţa palat a front. sup.
• Arc vestibular prelungit distal de canini
cu 2 bucle, cu rol în îndepărtarea
obrajilor.
• La mandibulă : placă linguală care se
întinde de la suprafaţa dist. a M 1 dr-stg.
şi coboară cu 2-4 mm mai jos de coletul
dinţilor.
 Ap. Balters
• Bionatorul tip I are ca scop: reorientarea
poz. mandib. faţă de maxilar,şi faţă de
baza craniului ( Ocl. Funcţională)
• Poziţionează mandib în raport incisiv cap
la cap. (partea dorsală a lb.în contact cu
palatul moale)
• Buclele arc. vestib.îndepărt. musc.
obrajilor de procesele dento-alv .
• Arcul palatinal este deschis spre ant.
 Ap. Balters
• Ap. inversat (tip II) - în ocl. deschisă
• Ecranul ap. protejează zona incisivă de
acţ. lb.
• Aripioarele acrilice sunt unite prin o
prelungire front. care împiedică
interpoz. lb.
• Porţ. oriz. a arc. V este în dreptul
fantei labiale, stimulând buzele pt. o
rel. norm ( competenţă labială)
 Ap. Balters
• -Ap. inversat (tipIII) - în ocluzia
mezializată, prognaţia mandib. funcţ.
• Baza acrilică nu atinge feţele ling. ale
dinţilor, a.î forţele mm. lb. vor fi dirijate
spre maxilar.
• Arcul palatinal este deschis post.
ghidând lb. înainte şi în sus pt. a
vestib. front. sup
• Arcul vestib. aşezat în treimea medie a
front. inf pe care-i lingualiz. la activare
 Aparatul Frankel
• Prof. Rolf Frankel susţine că activ.
.mm. periorale e imp.pt creşt. arcadelor
• Ap. funcţional ce are sediul în vestib.
bucal având ca funcţii principale:
- îndepărtarea acţ. exercitate de musc.jugală
- eliberarea potenţialului favorabil de dezv.
a maxilarelor în sens transv. , exercitat de
musculatura limbii
 Aparatul Frankel
• Acordă rol imp. deglutiţiei:
-se form. o pres. neg. în cav. buc.
datorită mm. ext.( sigiliu ant) şi int
(limba+palatul moale (sigiliu post),
a.î obrajii sunt aspiraţi în spaţiul
interocluzal
-Rezultatul este o constricţie la niv.
proces. dento-alv. şi frânarea erupţiei
- Scuturile aparatului evită presiunile
buccinatorului în deglutiţie şi repaus
 Aparatul Frankel
• În funcţie de anomalia dento-maxilară, Frankel a conceput
4 tipuri de aparate :
• Aparatul Frankel tip I pt compresia de maxilar cu
protruzie şi ocluzie distalizată (anomalii cl. II/1 Angle)
• Ap. Frankel tip II pt. ocluzia adâncă acoperită(cl. II/2
• Aparatul Frankel tip III sau aparatul inversat. indicat
pt. anomaliile din grupa progeniilor ( clasa III)
Aparatul Frankel tip IV indicat în ocluziile deschise,
fiind prevăzut cu un scut lingual.
 Aparatul Frankel, Alcătuire
- 2 pelote acrilice jugale ce se întind
de la faţa dist a caninilor până la
faţa dist a ultimilor M. şi din
fundul de sac vestib sup. în cel inf.
• Pelotele au rolul de a menţine
obrajii la distanţă de arcadele
dentare. Din aceste pelote pornesc
restul elementelor componente
 Aparatul Frankel
- 2 anse de poziţionare în jurul caninilor
sup.pt poziţionarea ap în cav. bucală
- Arc transpalatinal ce pleacă din
pelotele jugale la niv. feţelor meziale
ale M I şi formează o buclă mediană.
• Rol de expansiune a arcadei sup.
transmiţând impulsuri date de
contracţia limbii.
 Aparatul Frankel
• - 2 stopuri ocluzale sau pinteni
ocluzali la nivelul mol.I ce
rezultă din recurbarea
extremităţilor arcului palatinal.
• Trebuie să fie orizontale pt a nu
împiedica expansiunea lat. a
max. în zona molară.
 Aparatul Frankel
• Arc vestibular sup. în contact cu
feţele vestib. ale frontalilor sup.şi cu
bucle în dreptul caninilor. ( fav. retruzia
front. sup )
• Arc vestibular inf. confecţionat la
distanţă de frontalii inf. cu 2 bucle mici
în dreptul caninilor şi o buclă mai mare
în dreptul frenului buzei inf.
 Aparatul Frankel

• Două pelote mici acrilice, unite

printr-un segment de sârmă
înglobate în arcul vestib. inf, ţin buza
la distanţă şi servesc pt. propulsia
mandibulei
• Arc lingual retroincisiv, cu rol în
menţinerea propulsată în raport cu
max. sup
 Aparatul Frankel
• Ap. Frankel II modifică sensul şi
rata de creştere a proces. dento-
alv. sup şi inf.
• Apare un echilibru morfo-funcţ.
şi estetic, la care concură şi
masele musc. conformate.
 Aparatul Frankel
• Ap. Frankel III ind. în anom.cl. III
• Masa acrilică are rol dublu:
- decuspidarea arc ( salt artic)
- expansiune max.
• Arc retroincizal sup.
• Scut labial sup (repoziţionează buza
• Scuturile lat îndepărtează musc. ext
oferind max. posibilit. de expansiune
sub acţiunea limbii
 Aparatul Frankel
• Ap Frankel tip IV se confecţionează cu masă
interocluzală sau se aplică stopuri ocluz. la nivelul
tuturor M de 6 ani. Este asemănător aparatelor tip
I şi II, dar este prevăzut cu scut lingual
Ap. Frankel tip III
ocluzie inv frontală cu laterodeviere mandib.
funcţională
 Activatorul Teuscher-Stöckli
Analizând implicaţiile bio-mecanice
ale vectorilor forţă şi centrii de
rezistenţă osoasă (max. şi mand.),
Teuscher arată că activatorul
produce retrudarea punctului A .
Ap. rotaţia post. a planului bispinal
şi retruzia incis. sup, deci o eficien-
ţă redusă în corectarea cl II/2.
 Activatorul Teuscher-Stöckli
• indicat în anomaliile clasa II/1
• Alcătuire:
• asocierea forţelor extraorale prin
intermediul unui headgear.
(ingresie, egresie molară)
• Ap. are aspectul unui activator, cu
partea acrilică palatinală redusă
la 2 pelote laterale unite printr-un
arc palatinal rigid
 Kinetorul Stockfisch
• Este un ap. bimaxilar elastic
alcătuit din 2 plăci ( maxilară şi
mandib) unite între ele prin 2
bucle de sârmă vestib. (arcuri
intermaxilare)
• Arcurile ies din placa sup. distal
de caninii sup. şi intră în cea inf.
distal de caninii inf., având un
traseu rectangular către distal.
 Kinetorul Stockfisch
• Arcurile au rol de a scoate
arcadele de sub influenţa
musculaturii jugale, similar
pelotelor jugale ale ap. Frankel
• Între cele 2 plăci sunt aplicate
2 tuburi de cauciuc care
declanşează reflex contracţii
musc. ale mm. masticatori
 Kinetorul Stockfisch
• Tuburile au fost adăugate de
autor, pt. că în opinia lui,
contactele dintre materialul dur
al plăcilor sunt percepute în
mod neplăcut de către pac. şi
limitează mişcările.
• Ap. trebuie construit a.î. plăcile
să nu ajungă în contact direct,
chiar dacă se exercită o presiune
maximă asupra kinetorului.
 Kinetorul Stockfisch
• Poziţia tuburilor de cauciuc
trebuie să fie de aşa natură
incât ele să nu pătrundă între
feţele ocluzale ale dinţilor (cu
excepţia cazurilor de OD) şi
să să rămână în contact cu
feţele lor orale.
 APARATUL TWIN-BLOCK

• Folosit pe scară largă în Anglia,

foarte modern şi confortabil,
aparatul conceput de W. Clark s-a
impus în terapia ortodontică prin
rezultatele fav. obţinute într-un
timp relativ scurt.
 APARATUL TWIN-BLOCK
• Terapia funcţională cu ap Twin
Block se adresează anomaliilor :
• clasa II/1
• II/2 Angle,
• ocluziilor deschise în cl. I Angle
• anomaliilor din clasa III Angle,
• disfuncţiilor ATM
 Aparatul twin-block

• Alcătuire:
- două părţi separate (aparatul sup. şi cel inf.)

- elemente de ancorare (croşete Adams,

respectiv Stahl),
- planuri înclinate în porţiunile laterale acrilice
- şurub median atât la placa sup. cât şi la cea
inf.
 APARATUL TWIN-BLOCK
Elemente componente

Placa superioară prezintă

masă acrilică interocluzală în
zona molară
• Placa inferioară în zona Pm
• Cele două mase interocluzale
se angrenează prin interme-
diul unui plan înclinat de 70°.
Acesta reprezintă porţiunea
funcţională a aparatului
 APARATUL TWIN-BLOCK
• Ancorarea se face cu ajutorul croşetelor în
delta derivate din croşetul Adams pe molarii
I permanenţi şi prin croşete Stahl aplicate
între canini şi premolarii.
• Se mai poate aplica un şurub pentru
dilatare.
 APARATUL TWIN-BLOCK
• Aparatul permite un control
tridimensional prin:
– planurile de ghidaj ocluzal
– posibilitatea de modelare
selectivă a acrilatului
– ghidarea controlată a erupţiei
– şurubul median
 APARATUL TWIN-BLOCK
• Faza ortopedică de tratament cu
Twin-Block necesită erupţia mol.
inf, pt. a elimina overbite-ul
excesiv şi deficitul în DV
• Astfel molarii inf. nu au contact
cu acrilatul şi sunt liberi să erupă.
• În cazurile de OD, relieful
ocluzal al mol. vine în contact cu
acrilatul ap pt. a inhiba erupţia,
închizând asfel ocluzia.
 Etapã iniţialã

Etapã intermediarã dupã 18 luni de la începutul tratam.

 INIŢIAL

Etapã intermediarã: la 14 luni de la aplicarea aparatului

Ameliorarea evidentã a aspectului facial
 APARATUL HERBST
• Este considerat un ap.eficient
în malocluzia de clasa a II-a.
• Conceput de Emile Herbst în
1904, este un ap. de salt
articular, care are la bază un
mecanism telescopic bilateral
• (biele) forţând mandibula să
adopte o poziţie protruzivă
 APARATUL HERBST
• Bielele ap.Herbst se pot ancora
la arcadele dentare, (la inelele
ortodontice cimentate, la
gutiere acrilice, la cor.pedod.
• În urma tratam.de hiper-
propulsie al mandibulei cu
ajutorul bielelor are loc o
adaptare neuromusculară
• Consecinţa = creşterea
activităţii musc.
 APARATUL HERBST
• permite restabilirea rapoartelor interarcade, det.
o ajustare ocluzală optimă
• se modulează activit. pterigoidianului lateral, şi
a mm maseteri şi temporali.
•hiperpropulsia mand. va produce o creştere mai
accentuată la nivelul marg. distale a ramului şi
lungimii condilului, remodelarea unghiului
goniac şi a cavit. glenoide.
• Asupra arcadelor dentoalveolare, efectul ap.este
similar elasticelor intermaxil. cl. a II-a.
 APARATUL HERBST
EFECTE:
-Egresie şi versie corono-mezială a M inf
-Ingresie şi versie corono-distală a M sup
-Arcada inf. suferă o translaţie mezială, iar
incisivii inf. ingresează şi se înclină spre
înainte;
-Arcada sup. se înclină spre înapoi, I sup.
devin mai verticali;
-Planul de ocluzie se va roti în jos şi înainte;
-Spaţiul pentru limbă creşte
 APARATUL HERBST
• Rezultatul final:
• Limba se reorientează spre
anterior, se deschide calea
faringo-laringiană asigurându-
se o bună respiraţie pe nas.
• De aceea se poate utiliza cu
succes la adulţii care prezintă
deficit respirator nocturn,
exprimat clinic prin sforăit.