Sunteți pe pagina 1din 55

CURSUL 2

Radiodiagnosticul traumatismelor dentomaxilofaciale.


ETIOPATOGENIA TRAUMATISMELOR ODONTO-PARODONTALE
Desi agentul traumatic cauzal si mecanismul producerii leziunii traumatice nu au
corespondent imagistic direct, exista circumstante in care examenul radiologic identifica unii factori
favorizanti;
pentru pastrarea caracterului unitar al expunerii vom trece succinct in revista principalii
factori etiopatogeni implicati in traumatismele dento-alveolare chiar daca acestia nu fac obiectul
investigatiei radiologice.

Factorii etiopatogeni respons pt leziunile traumatice dento-alv sunt urmatorii:


- contactul brutal nemijlocit sau prin interm buzelor a coroanei dentare cu agentul traumatic
de origine extrabucala;
-contacul brutal al radacinii cu ag traum prin interm buzelor, gingiei si osului alv;
-contactul brutal al coroanei cu corpi duri in timpul masticatiei;
-suprasolicit dintelui prin lucrari proteice neadaptate fortelor mec masticatorii;
-actiunea indirect a agentului traumatic prin intermediul dintilor arcadei antagoniste (contuzii
mentoniere cu fract coronare sau intruzii ale ICS);
-aplic unor dispoz endodontice neadapt ca dimens si directie canalului radicular;
-utilizarea neadecvata a unor instrumente (deschizatori de gura) soldata cu fracture ale
marginei incizale;
-efectuarea unor manevre chirurgicale inadecvat conduse (extractii dentare cu fracturarea
radacinii sau septului/rebordului alveolar);
-implicarea radacinilor au a structurilor alveolare in traiecte de fractura extinse din teritoriul
mandibulo-maxilar de vecinatate;
-contactul coroanei unui dinte afectat de procese patologice preexistente cu un agent
traumatic de modesta intensitate.

Tipuri de traumatisme (Eric Whaites, 2003):


- leziuni ale dinilor i ale esuturilor de susinere
- fracturi ale mandibulei

- fracturi ale treimii mijlocii a scheletului facial


- alte leziuni:
- ale cutiei craniene
- ale coloanei cervicale
- ale esuturilor intracraniene

Metode de explorare imagistic:


- incidente intraorale ( retrodentoalveolare si ocluzale)
-ortopantomografii
-radiografii standard ale craniului
- examenul CT / IRM permit concomitent evaluarea leziunilor cerebrale
Metodele de explorare imagistic se folosesc pentru:
- diagnosticul de certitudine
- controlul imediat post-tratament
- supravegherea vindecrii leziunii
Tipuri de traumatisme (Andreasen, 1992)
- fracturi ale dinilor
- luxaii traumatice ale dinilor
- fracturi ale osului alveolar
- alte traumatisme

La nivel parodontal:
Clasificarea leziunilor odonto parodontale de origine traumatica
Traumatismele dintilor si parod care au corespondent radiologic se clasifica astfel:
-

contuzia dentara;

subluxatia dento-alveolara (luxatia incompleta, luxatia dentara partial)

luxatia dento-alveolara (avulsia traumatica);

fracturile dintilor;

leziunile posttraumatice tardive

Contuzia dentara
Se defineste ca un episod traumatic al dintelui in care integritatea dentara este pastrata iar
asezarea dintelui in alveola nemodificata.
In contuziile dentare se produce o suprasolicitare a ansamblului ligamentar dento alveolar
cu ruperea unor fibre ligamentare sau desprinderea insertiei lor dentare / alveolare.
Examenul radiologic, evidentiaza o discreta largire a spatiului periodontal in teritoriul apical
si o deplasare milimetrica sau submilimetrica a dintelui in sens ocluzal; modificarea se datoreaza
edemului desmodontal.

Contuzie denatara aspectul radiologic constata la 41 si


42 largirea segmentului apical al spatiului periodontal si o discreta pozitie mai inalta a coroanelor
41 si 42 fata de 31 si 32
Contuziile dentare pot uneori conduce in timp la pierderea vitalitatii dintelui; in aceste
circumstante, radiologic se constata disparitia camerei pulpare si canalului radicular, eventual resorbtii
radiculare apicale sau lateroradiculare meziale / distale.

Luxatiile incomplete dento alveolare (subluxatiile)


In luxatiile incomplete, ruperea fibrelor ligamentare dento alveolare determina deplasari ale
dintelui in interiorul spatiului alveolar dar fara expulsia dintelui din alveola, fara parasirea acesteia de
catre dinte.
Migrarea radiculara posttraumatica in interiorul alveolei, marturisita clinic prin pozitia
coroanei, poate avea loc in sens oral, vestibular, mezial sau distal (in conditiile existentei unui spatiu
edentat), in sensul intruziei radiculare sau in sensul extruziei.
Nu arareori subluxatiile sunt insotite de fracturi ale septului interdentar sau ale peretilor oral /
vestibular ai alveolei; toate modificarile morfopatologice descrise sunt identificate radiografic.

Aspectul radiologic este dominat de modificarile fizionomiei si dimensiunilor spatiului


periodontal, de modificarile orientarii axului dintelui, precum si de pozitia coroanei fata de planul
ocluzal mandibular sau maxilar.
In deplasarile radacinii in sens distal sau mezial asistam la largirea spatiului periodontal
corespunzatoare sensului deplasarii; jocul ingustarii si largirii spatiului periodontal este complex,
adeseori asistand la inclinari ale axului dintelui spre mezial sau spre distal.

Subluxatie in sens distal a lui 41, spatiul periodontal al lui 41 in segmentul mezial este largit iar

dintele este inclinat spre distal, septul intedental 41-42 este fracturat in 1/3 coronara iar la 42
constatam o fractura radiculara
In subluxatiile dento-alveolare insotite de deplasari dentare in sens oral sau vestibular pot fi
utile radiografii cu film ocluzal si centrare dento-axiala, radiografii care pun in evidenta lipsa armoniei
morfologice a arcadei dentare (frangerea arcului coroanelor) si amplitudinea deplasarii.
Subluxatiile cu intruzie sau extruzie dentara ofera aspecte radiologice caracteristice, bine
individualizate.

Subluxatiile de tip intruziv de moderata anvergura se manifesta imagistic prin disparitia


spatiului periodontal in segmentul sau apical, eventual prin deformarea curburii laminei dura in
portiunea sa apicala ca urmare a presiunii exercitate de apex in tendinta de migrarare spre spongioasa.

Subluxatie cu moderata intruzie la 32 se constata disparitia laminei dura apicale si


ingustarea accentuata a spatiului periodontal apical cu deplasarea lui spre marginea bazilara ;
spatiul periodontal in totalitate este ingustat prin efectul de pana rezultat in urma intruziei,

nivelul marginei incizale a lui 32 este mai coborat fata de coroanele 31 si 33, fractura radiculara la
41, carii la 31,33,34
Radiografia retro-alveolara mai consemneaza denivelarea aliniamentului coronar ocluzal al
dintelui / dintilor afectati (marginea incizala sau suprafata trituranta a dintilor afectati este deplasata
spre apical in scara fata de a dintilor vecini).
In intruziile severe, adevaratele luxatii, fracturile laminei dura apicale sunt o regula; apexul
dentar patrunde in spongioasa perialoveolara.

Subluxatie de tip intruziv sever cu patrunderea apexului 21 in cavitatea nazala; fractura

podelei fosei nazale stangi si antrenarea de catre apexul intruzat a unor fragmente din podea in
cavitatea nazala; fractura septului interdentar 11-21; denivelare importanta a aliniamentului
marginilor incizala ale incisivilor

Radacina rupe podeaua foselor nazale sau peretele inferior sinusului maxilar in intruziile
traumatice ale dintilor maxilari.
In intruziile profunde coroana este mult deplasata apre apical, situata mult sub nivelul
coroanelor vecine sau chiar disparuta de pe arcada fiind acoperita de gingie. Subluxatiile cu caracter
intruziv la copii pot afecta sacul folicular al dintelui permanent.
Intruziile traumatice grave pot simula avulsia dentara prin lipsa coroanei dintelui traumatizat
de pe arcada.
Examenul radiologic indica in asemenea cazuri eventuala prezenta a dintelui in sinus, in fosa
nazala, intr-un focar de fractura mandibulara sau maxilara, in plina spongioasa mandibulara.

Luxatia incompleta de tip extruziv se manifesta radiologic prin largirea importanta a


portiunii apicale a spatiului periodontal

10

Subluxatie de tip extruziv a lui 21 si subluxatie in sens distal cu inclinarea in axul longitudinal;
tabloul radiologic este dominat de largirea importanta a spatiului periodontal apical si largirea
teritoriului mezial al spatiului periodondal; marginea incizala 21 este situata mult spre ocluzal fata
de nivelul marginilor incizale 11 si 22
Lamina dura este integra si bine delimitata desi uneori se pot constata intreruperi pe distante
mici rezultate prin smulgere; contururile sunt nete si la nivelul radacinii. Alinierea uniforma la nivelul
planulii ocluzal mandibular / maxilar a marginilor incizale, eventual a suprafetelor triturante, este
perturbata prin proeminenta coroanei dintelui in extruzie.

Luxatiile dentare
Luxatiile dentare se caracterizeaza prin expulzarea completa a dintelui din alveolar; in aceste
circumstante alveola este lipsita de continutul sau radicular.
Aspectul radiologic al alveolei goale postatraumatice este in general asemanator cu al
alveolei goale post- extractionale. In avulsia traumatica se pot uneori constata fracturi ale septului
interdentar sau leziuni traumatice ale dintilor vecini ramasi in alveole.

11

Alveola goala rezultata in urma unei avulsii traumatice la 43; tenta intensitatii radiologice a
alveolei goale este o tenta intermediara intre negrul aerian si albul radacinii dentare; aceasta
nuanta se explica prin atenuarea exercitata asupra radiatiilor de catre peretii oral si vestibular al
alveolei; lamina dura poate avea contururile spre cavitatea alveolara pe alocuri zimtata datorita
smulgerilor unor mici fragmente antrenate de ligamentele dento-alveolare in momentul avulsiei

Aspectul radiologic al alveolei goale recente consta in


-prezenta unei radiotransparente omogene care inlocuieste opacaitatea radiculara;
-transparenta alveolara este perfect delimitata inspre spongioasa de catre lamina dura care isi
conserva aspectul de corticala curbiliniara omogen si intens mineralizata;

12

-lesne de inteles ca lipsesc din imagine spatiul periodontal si coroana dentara in contextul
lipsei radacinii.
-La limita spre ocluzal a alveolei goale se schiteaza imaginea portiunii orale si vestibulare a
rebordului alveolar; este vorba despre o linie orizontala de opacitate moderata care uneste crestele
septurilor alveolare si care marcheaza imagistic extremitatea ocluzala a tabliilor externe orale si
vestibulare ale alveolei.
-Lamina dura poate prezenta intreruperi ale caror contururi sunt nete iar marginile ascutite,
intreruperi rezultate prin smulgerea unor fragmente de corticala impreuna cu ligamentele alveolodentare atasate de dintele luxat.
-Lamina dura si spongioasa perialveolara pot imbraca aspecte patologice de natura
inflamatorie in luxatiile dentare precedate de parodontite marginale sau apicale; ingustarile,
intreruperile, demineralizarile laminei dura precum si contururile nedefinite ale spongioasei sau
radiotransparentei prezente in parodontiul osos sunt sugestive pentru terenul pe care s-a produs
traumatismul.
-In avulsiile traumatice radiografia poate decoperi dintele dislocat in vestibul, in partile moi
labiale sau jugale sau ale planseului bucal, eventual la copii, aspirat intrabronsic.

Fracturile dentare
Fracturile dentare, in functie de localizarea lor la nivelul dintelui se impart in :
o

fracturi ale coroanei;

fracturi corono radiculare;

fracturi radiculare.

Fracturile coroanei dentare sunt mai frecvente la nivelul dintilor frontali; ele prezinta aspecte
acatomo-clinice si radiologice sistematizate in 3 grupe:
o

fisuri in smalt si fisuri in smalt si dentina;

13

fracturi parcelare, in marea majoritate a cazurilor nepenetrante;

fracturi coronare totale, in marea majoritatea cazurilor penetrante


o

Fisuri in smalt, eventual


fisuri in smalt si dentina.
Studii histologice recente
au

constatat

coronare

se

ca

fisurile

limiteaza

la

nivelul smaltului, in general


menajand dentina.
Radiologic fisurile in smalt sunt transparente liniare, fine, extrem de discrete cu contururi nete.

14

Fisuri in smalt la incisivii centrali reprezentate prin radiotransparente liniare foarte fine
situate la limita vizibilitatii radiologice

Fracturile coronare parcelare (nepenetrate in camera pulpara, necomplicate)


-sunt fracturi ale unei portiuni limitate a coroanei (unghi incizal, fragment al marginii
incizale, un cuspid, o margine a suprafetei triturante) al caror traiect nu interfereaza camera pulpara.

15

-Examenul clinic deceleaza cu usurinta fractura coronara dar investigatia radiologica este
utila pentru ca ea ofera informatii in legatura cu dimensiunile si pozitia camerei pulpare fata de
traiectul fracturii. Examenul radiologic ne mai ofera date si in legatura cu posibile fracturi ale
parodontiului limitrof.
Aspectul radiologic al fracturilor coronare parcelare consta intr-o radiotransparenta (imagine
lacunara, lipsa substantei dure coronare) situata la periferia coroanei determinata de pierderea unui
fragment din coroana. Conturuile pierderii de substanta sunt nete si zimtate in fracturile recente si usor
mai sterse, estompate in fracturile vechi.

16

Fractura parcelara a unghiului incizal mezial la 12; fractura parcelara a marginii incizale
la 21; fractura coronara totala, oblica, penetranta la 11; marginile zimtate ale contururilor lipsei de
substanta coronara sunt caracteristice pentru fracturile coronare recente

17

Fracturile parcelare ale coroanei pot fi favorizate de prezenta unor carii profunde; acestea pot fi
intuite radiologic chiar daca fac parte din traiectul de fractura datorita contururilor sterse specifice
cariei, datorita sediului lor sau a formei.

Fracturile coronare penetrante (complicate)


-sunt fracturi coronare totale, traverseaza teritoriul coronar in intregime inclusiv camera
pulpara; implicarea camerei pulpare in traiectul de fractura este elementul definitoriu capital al acestor
traumatisme dentare.
Orientarea discontinuitatii coronare poate fi transversala sau oblica.
Fracturile penetrante oblice au un prognostic mai putin favorabil decat fracturile orizontale
datorita gradului mai mare de deschidere a pulpei si suprafetei dentinare descoperite mai mari.
Aspectul radiologic
este dominat de lipsa unui fragment coronar important si de faptul ca traiectul de fractura
interfereaza radiotransparenta camerei pulpare.
In cadrul examenului radiologic al fracturilor coronare penetrante se va acorda o atentie
suplimentara parodontiului marginal si apical in vederea decelarii leziunilor traumatice parodontale
dar si decelarii proceselor inflamatorii parodontale cronice preexistente traumatismului; identificarea
unor posibile leziuni parodontale, traumatice sau inflamatorii va nuanta atitudinea terapeutica.
Leziunile traumatice parodontale coexista frecvent cu fracturile coronare penetrante deoarece
la originea ambelor tipuri de leziuni se afla traumatisme de amplitudine importanta; in mod cert
examenul radiologic are o contributie de esenta in realizarea bilantului tuturor leziunilor si la stabilirea
planului terapeutic.

Fracturile corono-radiculare sunt:


o

oblice

longitudinale (verticale)

Fracturile corono-radiculare oblice cu traiect scurt intereseaza coroana in intregime si o mica


portiune din radacina in regiunea cervicala; in asemenea cazuri fragmentul mai mic poate fi proiectat
la distanta de fragmentul corono-radicular bine fixat in alveola sau poate fi mentinut pe loc prin
insertia fibro mucoasei gingivale.

18

Fracturi corono-radiculare oblice; fractura corono-radiculara oblica cu traiect scurt la 41


fara afectarea camerei pulpare; fractura corono-radiculara oblica cu traiect scurt penetranta si cu
pierderea fragmentului coronar la 42; fractura corono-radiculara oblica cu traiect lung cu
angularea fragmentelor penetranta la 31 contuzie la 32 manifesta radiologic prin discreta largire a
spatiului periodontal apical

19

In fracturile corono-radiculare oblice cu traiecte de fractura lungi (de la marginea incizala a


coroanei in 1/3 apicala a radacinii) ambele fragmente sunt retinute alaturat prin intermediul
atasamentului radicular la peretii alveolei, atasament asigurat de ligamentele alveolo-dentare;
asemenea fracturi datorita angrenarii stranse a fragmentelor pot trece neobservate pe imaginea
radiologica.

Fracturile corono-radiculare verticale pot fi:


-

paraaxiale

axiale.

Fracturile corono-radiculare verticale paraxiale au traiectul paralel cu axul dintelui dar


situat la 2-4 mm distanta de acestea si nu sunt intotdeauna penetrnte; portiunea radiculara a fracturii
este scurta, linia de fractura oprindu-se in regiunea cervicala a radacinii .

20

Fractura corono-radiculara verticala paraaxiala la 21; fractura este nepenetranta iar


fragmentul este mentinut in gingie
Fragmentul coronar si micul fragment radicular pot fi expulzate la distanta sau mentinute
atasate de gingie.
La dintii frontali traiectul de fractura pleaca de pe marginea incizala, are o orientare verticala
paralela cu camera pulpara si canalul radicular, la o distanta de aceste structuri; extremitatea radiculara
a traiectului fracturii atinge spatiul periodontal in regiunea cervicala sau in 1/3 medie a radacinii.

21

Exista si fracturi paraaxiale verticale apropiate de axul longitudinalal dintelui al caror traiect
pleaca de la marginea incizala sau suprafata trituranta a coroanei si evolueaza spre apical interferand
teritoriul camerei pulpare.

Fracturile corono-radiculare dento-axiale sunt cele mai spectaculare din punctul de vedere
al imaginii radiologice aspectul de despicare a dintelui.
Fractura are un curs vertical centrat pe camera pulpara si canalul radicular.
Acest tip de fractura este generat frecvent de masticarea unor corpi duri; mecanismul descris
se intalneste mai ales la premolari prin patrunderea corpilor duri existenti in alimentele masticate
(sambure de cireasa, fragment de piatra in faina sau orez,) intre cuspizi cu fortarea spatiului
intercuspidian.
Fracturi identice pot fi consecinta aplicarii defectuoase a unor dispozitive endodontice care nu
sunt adaptate dimensional sau directional canalului radicular.
Nu arareori fracturile corono-radiculare axiale sunt favorizate de carii profunde ale
suprafetelor triturante, carii care creeaza zone de minima rezistenta intre coroana si camera pulpara.
Aspectul radiologic
-consta intr-o transparenta triunghiulara cu baza ingusta care este situata in planul ocluzal si
varful orientat spre apical.
-Triunghiul radiotransparent este situat in axul longitudinal al dintelui.
-Diametrul transversal al radacinii are valori dimensionale crescute datorita largirii canalului
radicular prin despicarea dintelui.
-Contururile triunghiului radiotransparent centro-radicular sunt sterse in cazul cariilor
ocluzale si pulpitelor cronice preexistente episodului traumatic.

22

Fractura coronaro-radiculara longitudinala axiala ( despicarea dintelui) rezultata in urma


masticarii unui corp dur la nivelul lui 34 ; tartru la 32 si parodontita cronica marginala la 32-33
Imaginea radiologica a fracturilor corono-radiculare axiale produse prin aplicarea
dispozitivelor endodontice neadaptate este constituita dintr-o opacitate metalica centro-radiculara

23

(pivotul) marginita de doua benzi transparente liniare situate de o parte si de alta a pivotului si limitate
spre lateral de dentina radiculara; transparentele liniare verticale marturisesc largirea canalului
radicular sau pot reprezenta chiar un traiect de fractura.
Fracturile corono-radiculare longitudinale sunt favorizate si de posibile cai false ale unor
obturatii endodontice, de prezenta granulomului Palazzi, de carii ocluzale profunde, de pulpite cronice
secundare unor carii ocluzale.

Fracturi radiculare
Fracturi corono-radiculare
- nepenetrante
- penetrante- cu deschiderea camerei pulpare

Fracturile radiculare sunt de obicei transversale sau oblice.


Impactul traumatic poate avea loc la nivelul coroanei sau la nivelul osului alveolar asa incat
nu arareori in aceste ultime conditii constatam leziuni traumatice parodontale asociate fracturilor
radiculare.

24

Fracturi radiculare putem intalni si in fracturile mandibulare sau maxilare cu iradierea spre
creasta alveolara a traiectului de fractura si interferarea radacinii dentare.
Localizarea pe radacina a traiectului de fractura poate fi sistematizata in :
-

fractura radiculara cervicala;

fractura 1/3 medii a radacinii;

fractura localizata in 1/3 apicala.


Aspectul radiologic
- este de transparenta liniara cu contururi nete, situata la nivelul radacinii, orientata

transversal sau oblic fata de axul radicular.


In primele zile dupa traumatism fracturile radiculare pot fi radiologic inaparente datorita
angrenarii fragmentelor.
Dupa un interval de cateva zile, in urma resorbtiei unui strat subtire de dentina din vecinatatea
fracturii si in urma mobilitatii fragmentului coronar, traiectul de fractura poate fi identificat cu
usurinta.

25

Fractura radiculara cervicala cu expulzia fragmentului coronar la 35


Dificultati in evidentierea traiectului de fractura radiculara survin in situatiile cand planul
intreruperii continuitatii radiculare nu coincide cu orientarea fasciculului de radiatii.

Fractura radiculara in1/3 apicala la 13 cu mentinerea fragmentelor fixate prin sistemul


ligamentar dento-alveolar

26

Leziuni ale osului alveolar:


- leziuni cominutive ale alveolei
- fracturi ale peretelui alveolar
- fracturi ale procesului alveolar
- fracturi ale maxilarului sau mandibulei
Diagnosticul radiologic de fractur se pune cnd:
- exist o linie radiotransparent intre fragmentele dentare
- apare o alterare a formei rdcinii i o discontinuitate a ligamentului periodontal

Limitrile interpretrii radiografice a fracturilor se datoresc:


- poziiei i severitii fracturii
- gradului deplasrii sau separrii fragmentelor
- poziia filmului i conului localizator al aparatului n relaie cu linia de fractur
Din aceast cauz, cel puin dou imagini realizate din unghiuri diferite sunt necesare pentru o
interpretare corect.

Radiodiagnosticul leziunilor traumatice alveolare


In cadrul traumatismelor dento-alveolare survin, in afara leziunilor dentare, leziuni ale componentelor
structurale ale alveolei; examenul radiologic este unul din mijloacele relevante in asemenea
circumstante.

Fracturile septului interdentar.


In fracturile septale cu deplasari linia de fractura este larga, de aspect triunghiular; se pot constata si
fragmente septale mari situate la oarecare distanta de baza septului.

27

28

Traumatism important in zona dintilor frontali maxilari; radiografic se constata fractura


radiculara cu expulzie din alveola a fragmentului coronar la 21; fractura septului interdentar 1121 si inclinarea spre distal a acestuia; subluxatii de tip extruziv la 11 si 12 cu interferarea radacinii
lui 13 de catre linia de fractura

Fracturile rebordului alveolar.


Fracturile portiunii apicale ale alveolei sunt insotite de subluxatii dentare sau fac parte dintr-un traiect
de fractura mandibular / maxilar iradiat spre apexurile dentare.

29

30

Radiografie Belot apartinand unui pacient cu traumatism maxilar si mandibular, cu dificultati


mari de deschiderea gurii; s-a recurs la filmul ocluzal usor de introdus in cavitatea bucala; sunt
identificate multiple fracturi radiculare, coronare nepenetrante si penetrante, subluxatie de tip
extrusiv; cea mai importanta leziune traumatica in acest caz este fractura osului alveolar paralela
cu apexurile dintilor frontali, linia de fractura interferand si radacinile 22 si 23
Traiectele de fractura in spongioasa periapicala pot fi intalnite mai ales la dintii frontali si sunt
reprezentate prin radiotransparente liniare orizontale sau oblice situate in vecinatatea apexurilor a 2-3
dinti.

Aspecte radiologice posttraumatice dento-alveolare


- Consecinte terdive ale contuziilor dentare, luxatiilor incomplete sau replantarii dentare dupa avulsie.
Modificari pulpare
Inconstant pot surveni condensari globale ale camerei pulpare si canalului radicular datorita
necrozei pulpare.
Imaginea radiologica este caracterizata prin aspectul omogen si relativ mai opac al radacinii
dentare. (aspectul condensat apare prin lipsa canalului radicular transparent) precum si prin disparitia
transparentei camerei pulpare.

31

32

Necroza pulpara posttraumatica(contuzie forte) la 21; se constata calcifierea omogena a


pulpei evidentiata radiologic prin disparitia transparentei camerei pulpare si canalului radicular, se
mai constata resorbtia apexului dentar cu aspect liniar al limitei apicale a radacinii si scurtarea ei;
se pastreaza o schita de delimitare intr dentina radiculara si spongioasa periapicala

Modificari posttraumatice radiculare


Modificari ale apexului dentar
-pot surveni la intervale variabile dupa traumatism , in general de ordinul lunilor.
-Forma rotunjita.
-Bine cunoscuta a apexului imbraca un aspect retezat, cu curbura inlocuita de un contur
liniar; canalul radicular in vecinatatea apexului este disparut iar lamina dura periapicala resorbita.
Spongiozarea dentinei cu debut apical este o modificare posttraumatica relativ tardiva care
consta in pierderea delimitarii structurale si topografice dintre dentina si spongioasa periapicala.

33

34

Spongiozarea dentinei (invazia dentinei apicale de catre spongioasa) la nivelul apexului


12; aspect scurtat al radacinii, lipsa spatiului periodontal in teritoriul apical si in 1/3 apicala a
radacinii, in zona mentionata spongioasa se continua nemijlocit cu dentina radiculara

Modificari radiologice postraumatice tardive latero-radiculare.


Cand periodontul isi pastreaza partial vitalitatea, spatiul periodontal nu dispare in intregime;
el prezinta zone ingustate care alterneaza cu zone normal dimensionate
Resorbtii lateroradiculare intinse cu spongiozarea stratului periferic de dentina constituie
aspecte evolutive posttraumatice; cusrul acestor resorbtii este spre anchiloza dento-osoasa.
In situatiile in care procesul de spongiozare a dentinei evolueaza lent, progresiv si fara
interventia unor factori inflamatori, limita dento-osoasa este putin vizibila iar solidarizarea dintelui cu
osul se realizeaza in conditii favorabile.

35

Resorbtii latero-radiculare intinse, de origine traumatica cu spongiozarea dentinei la 21 si


22; 21 mai prezinta o carie de colet iar 22 resorbtii radiculare interne pe axul canalului radicular;
in antecedente cei 2 dinti au suferit o contuzie forte
In circumstantele particulare resorbtia latero-radiculara este asociata pe anumite portiuni cu

36

dezvoltarea tesutului de granulatie; pe imaginea radiologica zonele ocupate de tesutul de granulatie


apar ca lacune radiotransparente situate ubtre radacina partial resorbita, subtiata, sters delimitata si
spongioasa periradiculara.
In cazul dezvoltarii tesutului de granulatie evolutia spre anchiloza este putin probabila.
Aspecte evolutive in fracturile radiculare.
La adulti si persoanele varstnice are loc o resorbtie a fragmentelor radiculare care incepe in
zona traiectului de fractura.
Radiologic acest proces se manifesta prin largirea radiotransparentei liniare a discontinuitatii
radiculare (cresterea grosimii liniei de fractura) si estomparea contururilor fragmentelor care intr-o
prima etapa erau nete.

Fracturi scheletale
Necesit aprecierea:
- prezenei fracturii
- sediului i direciei liniei de fractur
- gradului de deplasare i separare a fragmentelor
- relaiei dinilor cu linia de fractur
- localizarea i prezena corpilor strini
- prezena altor afeciuni n focarul de fractur sau n vecintate
- alinierea fragmentelor osoase dup tratament
- aprecierea vindecrii sau a eventualelor complicaii

Examenul radiologic al craniului visceral


Inciden de craniu de profil

37

Pacientul in decubit dorsal sau ortostatism roteaza capul pana se obtine profil perfect, paralel
cu filmul.
Caseta se aseaza in lung , fascicolul de radiatii de la 1 m, cade perpendicular pe film si intra
in masivul facial la 2 cm anterior de conductul auditiv extern.
Inciden masiv facial profil schem :

1-bolta cranian; 2-sinus frontal; 3-oasele proprii ale nasului; 4-orbita;

5-spina nazal anterioar; 6-arcada dentar superioar; 7-arcada dentar inferioar;

8-mentonul; 9-diploie mentonier; 10-compacta lingual mentonier; 11-sinusuri maxilare;

12-proeminene malare; 13-lama cribriform; 14-sinus sfenoidal; 15-tubercul temporal;

16-apofiza coronoid; 17-condil mandibular; 18-spina nazal posterioar; 19-gonion;

20-arcul anterior al atlasului; 21-apofiza odontoid; 22-conduct auditiv extern;

23-celule mastoidiene; 24-eaua turceasc; 25-marile aripi sfenoidale;

38

Inciden de fa, n semiflexie de 45 (Tcheboul)


Pacientul are capul in semiextensie, gura larg deschisa si se reazima pe caseta in menton si
varful nasului( din motive igienice i se aseaza sub gura o hartie) planul medio-sagital este
perpendicular pe film. Planul orizontal al craniului este inclnat cu ~ 45grade fata de orizontala. Filmul
se aseaza pe lung fascicolul de radiatii la 1m este inclinat cu 10 grade cranio-caudal ca sa patrunda
spre vertex si sa iasa in dreptul spinei nazale anterioare.

Inciden Tcheboul schem :

39

1-orbite; 2-sinusuri frontale; 3-sept nazal; 4-oasele proprii ale nasului;

5-celule etmoidale; 6-sinus maxilar; 7-gaura suborbitar; 8-mica arip a sfenoidului

9-marea arip a sfenoidului; 10-malarul; 11-apofiza frontal a malarului;

12-apofiza temporal a malarului; 13-apofiza zigomatic; 14-creasta zigomato-alveolar;

15-apofiza coronoid; 16-groapa zigomatic; 17-condilul mandibular; 18-mentonul;

19-sinusuri sfenoidale; 20-arcul anterior al atlasului; 21-stncile temporale; 22-apofiza


odontoid

Inciden de fa, n semiflexie de 70 ( Blondeau - fa nalt )


Implica realizarea unui unghi de 70 grade intre raza centrala si planul orbito-meatal. Raza centrala iese
la nivelul simfizei mentoniere.

40

Inciden Blondeau (gur deschis) schem :

1-orbita; 2-stnca temporalului; 3-sinus maxilar;

4-sept nazal; 5-sinus frontal; 6-osul malar; 7-limba

41

42

Inciden de faa frunte film ( fa joas )


Pacientul in decubit ventral are fruntea si nasul pe caseta. Planul medio-sagital este
perpendicular pe film. Fascicolul de radiatii la 1 m este inclinat cu 30 grade cranio-caudal intra in
craniu prin vertex si iese la nivelul nazionului.

43

44

Inciden axial pentru baza craniului ( Hirtz 1 )


Pacientul in decubit dorsal avand umerii ridicati pe o perna sau dispozitiv special incat capul
sa se sprijine pe masa de radiografiat cu vertexul. Planul orizontal este perpendicular pe film,
fascicolul de raze patrunde in jumatatea distantei dintre cele doua gonioane si iese prin vertex.

45

46

Incidena Hirtz I inciden axial , pentru baz de craniu schem :

1-stnca temporalului; 2-conduct auditiv intern; 3-sinus sfenoidal;

4-apofiza pterigoid; 5-gaura oval; 6-mica gaur rotund; 7-gaura occipital;

8-apofiza odontoid; 9-arcul anterior al atlasului; 10-coloana cervical;

11-mandibula; 12-peretele post.-lat. al sinusului maxilar;

13-marea arip a sfenoidului; 14-celule etmoidale; 15-sept nazal;

47

48

Incidenta de profil a oaselor proprii nazale


-Pacientul, in decubit ventral, are capul rotat spre dreapta pana se obtine un profil perfect;
-planul medio-sagital paralel cu filmul.
-Pentru a se usura pozitionarea i se recomanda sa intinda mana dreapta pe langa corp, iar
-mana stanga rezemata pe masa, cu palma in jos.
-Barba trasa in piept.Fasciculul de radiatii, de la distanta de 1 m, este dirijat vertical ca sa patrunda
tangent anterior la rebordul orbitrar inferior, aproximativ la 3 cm caudal de nazion si sa cada pe film
perpendicular in centrul casetei.
!!!Din cauza timpului de expunere foarte scurt, imobilizarea capului nu este necesara.

49

50

Fracturi ale maxilarului


Dento-alveolare retrodentare, ocluzale standard i oblice
Le Fort I

SAF, Tcheboul

Le Fort II

SAF, Tcheboul

Le Fort III

SAF, Tcheboul, CT- /3D

Complex zigomatic

SAF, Tcheboul, Hirtz

Complex nazo-etmoidal SAF, Tcheboul, craniu profil, CT-/+3D


Orbit

SAF, craniu profil, CT -/+3D

Liniile de interpretare ale lui Campbell :

COS-curba orbitar superioar; COI-curba orbitar inferioar;

CPN-curba palato-nazal; CAD-curba de aliniament dentar

51

Clasificarea clinico- radiologic a fracturilor masivului facial ( Rowe i Killy, Crepy, Moreau i
Bonneau )
Fracturi care intereseaz arcada dentar: ( au componen dento- alveolar )
A.- fracturi simple pariale:
- fractura crestei alveolare
- fractura tuberozitii
- fractura bolii palatine
B.- fracturi simple totale:
Sunt fracturi bilaterale.

Clasificarea fracturilor dup Le Fort:


Le Fort I, II, III : fractura orizontal inferioar

Le Fort I ( Guerrin )

( palatul dur i marginea alveolar cu dinii afereni sunt detaate de restul maxilarului )

Le Fort II : fractura orizontal mijlocie Le Fort II

( realizeaz o disjuncie cranio- facial joas sau transmaxilar )

52

Le Fort III: fractura orizontal superioar Le Fort III

( este o disjuncie cranio- facial nalt, care separ masivul facial de craniu )

Fracturi asociate

fractura Walther (este o asociere ntre o fractur orizontal Le Fort i un traiect median)

fractura Richet (asociere ntre Le Fort II unilaterale i o fractur medio- sagital );

53

Fracturi multiple, cominutive (provenite din politraumatism)


Fracturi care nu intereseaz arcada dentar:

- fracturi zigomato- malare

Fracturi mediane superioare

fracturi mediane superioare ( fose nazale- regiunea superioar, etmoidul, peretele intern al
orbitei, parialsinus frontal etc )

Complicatiile fracturilor
Consolidarea fracturilor :
-in primele 2 sapt in faza de hiperemie se constata demineraliz a extremitatilor oaselor din

54

focarul de fractura cu traiect mult mai larg decat initial.


-Remineralizarea care dureaza 5-6 saptamani, calusul reparator este mai transparent decat
osul normal.
In perioada urmatoare tesutul osos tanar se organizeaza integrandu-se in structura osului vecin in 6
luni, iar traiectul de fractura dispare complet dupa 2 ani.
Radiologic
-

se pot depista complicatiile infectioase- osteite si de consolidare, in care traiectul de


fractura este vizibil mai mult de 6 luni.

Un calus vicios (persistenta deplasarii dupa consolidare) va fi apreciat prin tulburari


de articulare decat prin deformarea constatata.

Controalele radiologice sunt utile pentru urmarirea tulburarilor de articulare.

Intarzierea in consolidare datorita persistentei mobilitatii fragmentelor se traduce


radiologic prin persistenta traiectului de fractura la nivelul unei pseudartroze.

55