Formarea scheletului

Dinamica cresterii
cranio-faciale
Rezidenta: Ardelean Ioana
Complexul cranio-
facial
• Compus din 22 de oase separate pe
regiuni cu mecanisme diferite de
crestere si dezvoltare:

• 1. Desmocraniu: acopera creierul si

va forma oasele boltii craniene,
periostul si dura mater. Osificarea
este membranoasa.

• 2. Condrocraniu: formeaza baza

craniului, septul nazal si capsula
nazala. Osificarea este encondrala.

• 3. Viscerocraniu: formeaza
complexul nazo-maxilar si
mandibula. Formatiunile sunt
formate din primul arc branhial si
din creasta neurala. Osificare
membranoasa si encondrala.

• 4. Dentitia: dintii se dezvolta din

interactiunea dintre ectoderm si
mezenchim.
 Formarea boltii craniene
• In sapt 6-7 i.u. la nivelul extremitatii cefalice exista o proeminenta →
mugurele fronto-nazal (nepereche) care formeaza o membrana densa
desmocraniana care acopera creierul;
• Portiunea interna a membranei → endomeninx contine celule din creasta
neurala, formand pia mater si arahnoida;
• Portiunea externa a membranei → ectomeninx, din care se formeaza dura
mater si o membrana cu propr osteogenice. In sapt a 8-a de gestatie, la
nivelul ectomeninx-ului apar centrii de osificare (osteoblastoame) cu rol
in formarea oaselor boltii craniene in ordinea urm: frontal, temporale,
parietale, occipital.
• Osificarea este membranoasa si depinde de prezenta creierului. In
anencefalie nu se formeaza oasele calvariei.
• Oasele odata formate sunt invelite la exterior de o membrana
scheletogenica → periost.
• Pe masura ce oasele cresc in dimensiuni se apropie unele de celelalte, iar
spatiul dintre ele e reprezentat de suturi.
• In sapt a 12-a oasele sunt separate de suturi care ofera in continuare
centrii de crestere datorita expansiunii creierului (matrice functionala).
• La nivelul suturilor, periostul si dura mater se reflecta oferind o sursa de
noi celule osteogenice.
Cresterea postnatala a boltii
craniene
• Datorita dezvoltarii precoce a creierului in perioada prenatala cat si postnatala, bolta craniana este mare,
disproportionata fata de restul fetei si corpului; la nastere bolta craniana este de 8 ori mai mare decat fata.
Proportia la adult este de 2/1.

• La nastere, suturile sunt prezente inclusiv cea metopica (uneste portiunea dr si stg a osului frontal).

• Pe langa suturi mai exista 6 zone mari cu membrana desmocraniana → fontanele, acolo unde ritmul cresterii
osoase nu a fost suficient de mare incat sa apropie oasele si sa formeze suturi. Fontanelele permit deformarea
craniului la nastere.

• In primii doi ani de la nastere fontanelele se inchid, ramand doar o sutura subtire pt multi ani, fuzionand la adulti.

• Osteogeneza la nivelul suturilor craniene continua in primele doua decade de viata, cu un ritm mai lent urmand
apoi sa se inchida complet → sinostoza

• Incetarea cresterii la nivelul suturile craniene: in primul an sutura metopica (desi poate parea ca persista pana la 8
ani), la 25 ani sutura sagitala, 28 ani sutura coronala.
• La varsta de 4 ani, creierul si bolta craniana ating 80% din
dimensiunea adultului, la varsta de 10 ani – 95%.
• In portiunea glabelei si cea nucala mai exista apozitie periostala
in special la barbati de-a lungul vietii.
• Cresterea calvariei este o combinatie intre:
• 1. cresterea la nivelul suturilor → mecanismul major al cresterii
• 2. remodelare osoasa: rezorbtie pe fata interna si apozitie pe fata
externa
• 3. deplasare secundara determinata de expansiunea creierului
Formarea
• Din membrana ectomeningeala care acopera creierul se disting elemente
cartilaginoase anlagene care vor forma condrocraniul. Acestea se
contopesc in sapt a 8-a formand o singura placa de cartilaj hialin → placa
bazala care se extinde de la foramen magnum pana la cavitatea nazala.

bazei • Lateral trimite prelungiri din care se formeaza capsula otica si una
inferioara – cartilaj Meckel.

craniului • In aceasta placa exista un nr de 110 centrii de osificare care dau nastere
oaselor bazei craniului: etmoid, sfenoid, baza occipitalului, precum si
septului nazal si capsulei nazale.

• Apar elemente vasculare la nivelul condrocraniului, iar cartilajul este

transformat in os → osificare encondrala. Cartilajul continua sa creasca
rapid dar este inlocuit cu aceeasi rapiditate de os. Osificarea are loc intre
sapt 10-20. Aripa mare a sfenoidului si portiunea scuamoasa a
occipitalului au dezvoltare membranoasa.

• Intre aceste oase raman zone active de crestere numite sincondroze.

Acestea sunt articulatii cartilaginoase temporare si ofera crestere
encondrala oaselor. Sinostoza acestora apare cand oasele ating forma si
dimensiunea matura.

• Diferenta intre placile de crestere epifizare si sincondroze este ca cele din

urma sunt “bidirectionale”. Fiecare sincondroza are 2 placi de crestere de
tip back-to-back cu o regiune comuna de hiperplazie celulara in centru si
pe margini cu benzi de celule cartilaginoase mature care vor fi inlocuite
de os.

• Cresterea atat la nivelul sincondrozelor cat si a epifizelor (cartilaj

embrionar) este mai putin rezistenta la factorii de mediu, fiind afectata de
factori epigenetici precum malnutritia, boli endocrine.
 • Principalul mecanism de crestere este la nivelul sincondrozelor:

Cresterea postnatala • 1. Sincondroza intersfenoidala: intre presfenoid si basissfenoid fuzioneaza la nastere si

nu mai contribuie la cresterea postnatala

a bazei craniului • 2. Sincondroza sfeno-etmoidala: activa pana la 7-8 ani, atunci cand cresterea bazei
craniene anterioare este completa. Astfel peretele ant al seii turcesti, dupa 7 ani poate
fi o structura de referinta stabila in cefalogramele seriate.

• 3. Sincondroza sfeno-occipitala: cea mai importanta pe tot parcursul cresterii cranio-

faciale, fuzioneaza la scurt timp dupa pubertate. 16-17 ani la femei 18-19 ani la
barbati. Odata ce sinostoza apare, cresterea bazei craniului in special in directie
sagitala este in esenta incheiata.,

• Modificarile in forma bazei craniului, precum angulatia intre baza craniana ant (S-N)
si post (S-Ba) apar ca urmare a remodelarii osoase.

• In primii 2-3 ani postnatal sufera modificari semnificative in ce priveste tiparul de

crestere. Ex: unghiul bazei craniului se micsoreaza foarte mult (dublu fata de varsta
cuprinsa intre 2-17 ani) datorita cresterii diferentiale a sincondrozei sfeno-occipitale

• De la nastere-17 ani -> SN creste cu 36% (barbati) pana la 53% (femei) mai mult decat
S-Ba (cu cele mai mari modificari in primii 5 ani).

• De retinut ca baza craniului ant creste mai mult si atinge forma matura mai repede
decat cea post → la 4,5 ani atinge 90% din forma adulta.

• Cresterea in lungimea se face datorita sincondrozelor, precum si apozitiei osoase.

• Dupa fuziunea sincondrozei sfeno-etmoidale, marirea distantei intre sella si foramen

cecum se datoreaza deplasarii spre post si inf a seii turcesti

• Distanta S-N, pe de alta parte continua sa creasca datorita apozitiei osoase la osul
frontal si formarii sinusurilor frontale
 Complexul nazo-
maxilar (midface)
• Compus din urm oase pereche: maxilare, nazale, lacrimale, zigomatice, palatine, iar in interiorul cavitatii nazale de
cornete si vomer;
• Are componente viscerocraniene si condrocraniene (septul nazal si capsula nazala)
• Componenta viscerocraniana este derivata din 2 structuri embrionice. Prima este o extensie inf a mugurelui fronto-
nazal spre stomodeum din care se formeaza structurile nazale, filtrumul buzei sup si palatul primar, iar cea de-a doua
sunt mugurii maxilari pereche din primul arc branhial.
• Se formeaza din zone de condensare mezenchimala in mugurii maxilari, pe suprafata laterala a capsulei nazale.
• In sapt 7-8 i.u apar centrii de osificare direct din tesutul mezenchimal → osteoblastoame, la terminatia nervului
infraorbital (deasupra mugurelui caninului).
• In sapt a 6-a i.u. procesele palatinale ale mugurilor maxilari se ridica formand palatul dur si moale, acestea incep
osificarea in sapt 7-8 i.u, impreuna cu oasele palatine formeaza sutura medio-palatina.
• In perioada fetala, cea mai semnificativa este cresterea anterioara si inferioara a cartilajului septului nazal (extensie a
bazai craniene ant). Capsula nazala inconjoara pe lateral cavitatea nazala este in primul rand structurala, si rolul ei este
similar durei mater- de sprijin la nivelul suturilor faciale.
• Factorii principali care influenteaza cresterea complexului in perioada fetala si postnatala sunt: dezvoltarea creierului
si a boltii craniene, baza craniului anterioara, septul nazal, dezvoltarea cavitatii orale si a nazo-oro faringelui.
• Nu are precursori cartilaginosi  osificare membranoasa, cu exceptia cornetelor inf (encondrala)
 Cresterea postnatala
• La nastere, midface este subdimensionat fata de neurocraniu.

• Maxilarul creste „afara de sub craniu”. Pe masura ce creste se

deplaseaza pe o distanta considerabila datorita presiunii exercitate
de baza craniului, importanta pana la 6 ani.

• Dezvoltarea septului nazal determina cresterea semnificativa a

maxilarului pe verticala in special in primii 3-4 ani, care ramane
cartilaginos de-a lungul vietii , dar nu mai creste semnificativ.

• Maxilarul sufera deplasari spre inferior anterior si lateral si

concomitent au loc apozitii osoase la nivelul suturilor.

• De asemenea odata cu deplasarea au loc remodelari extensive de

suprafata: rezorbtii pe suprafetele anter, pe podeau cavitatii nazale,
apozitii pe suprafetele super, poster si supraf bucale, la tuberozitate
si palat.

• Deplasarea primara a maxilarului are loc concomitent cu apozitia de

pe fata posterioara si superioara, iar deplasarea secundara este data
de expansiunea fosei craniene mijlocii.
• Maxilarul e precum o „platforma pe roti”.

• Sutura dintre premaxilar si maxilar fuzioneaza la 3-5 ani.

• Sutura medio-palatina: se inchide intre 15-18 ani.

• Inchiderea suturilor circummaxilare apare mai tarziu decat la cele intermaxilare.

• Din vedere sagitala, zona spina nazala ant se deplaseaza spre inf, pct A inf si usor
post.

• La cresterea in inaltime a midface-ului contribuie si dezvoltarea dintilor si a

proceselor alveolare Procesele alveolare cresc in jos si in afara → tipar de crestere in
forma de „V”.

• In acelasi timp in care midface creste in latime (expansiunea fosei craniene), creste si
mai dramatic anterior si vertical. Creste cel mai mult pe verticala si cel mai putin in
latime.

• La varsta de 4,5 ani, lungimea palatului (SpNA-SpNP) si inaltimea faciala anter

(Nasion-SpNA) au atins aprox 70- 80% din dimensiunea adultului.

• Deoarece nasion se deplaseaza ant cu aprox acelasi ritm cu care midface se

deplaseaza spre ant : SNA nu se modifica sau f putin se modifica de a lungul
copilariei si adolescentei.

• Deoarece deplasarile nu sunt paralele, midface poate suferi rotatii verticale si

transversale si se refera la modificarile care apar in timp in ce priveste pozitia osului.

• Din perspectiva sagitala, la cei mai multi copii apare rotatia ccw a maxilarului, rotatia
care apare tinde sa fie acoperita/ascunsa de rezorbtia de la niv podelei nazale (mai
multa rezorbtie ant decat post).

• Transversal apare o rotatie in jurul suturii mediopalatine.

• Midface creste mai mult la baieti, atat ca dimensiune cat si in timp. Motivul principal
fiind cei 2 ani extra de crestere pe care ii au baietii. Intra in faza de crestere la 10 ani
fetele si 12 ani baietii, puseul fiind mult mai intens la baieti decat la fete.
 Dezvoltarea mandibulei
• Se dezvolta din cei 2 muguri mandibulari ai primului arc branhial, fiecare mugure
contine un cartilaj Meckel care este o extensie a condrocraniului.
• In sapt a 6-a, apare cate un centru de osificare pt fiecare mugure; acesta apare
lateral de cartilajul Meckel, si nu in interiorul cartilajului. Osificarea este
membranoasa. Cartilajul Meckel dispare in sapt 24, ramanand ca forme remanente
ligamentul sfenomandibular si doua oase mici ale urechii medii → ciocanul si
nicovala.
• Mandibula este prima care se osifica dintre toate oasele craniene.
• Condilul mandibular se formeaza in sapt a 8-a i.u. dintr-o zona de condensare
separata de corpul mandibulei. Condilul apare dintr-un cartilaj secundar, osificarea
lui este encondrala, iar fuziunea cu restul mandibulei se face in luna a 4-a i.u..
Articulatia dintre condil si portiunea scuamoasa a temporalului este completa in
luna a 3-a i.u.
• Cartilajul secundar apare si la nivelul unghiului mandibular, apofizei coronoide si
simfizei mentoniere.
• Cartilajul condilian serveste drept: cartilaj de articulare si cartilaj de crestere pt
urmatoarele 2 decade de viata.
• Muschii masticatori influenteaza cresterea si forma condilului, unghiului
mandibular si marginea inferioara a ramului ascendent.
 Cresterea postnatala
a mandibulei
• La nastere, ramul mandibular este destul de scurt fata de corpul
mandibulei. Postnatal ramul creste in inaltime si latime, iar corpul in
lungime oferind spatiu pt eruptia dintilor.

• La nastere, pe linia mediana simfiza este separate de o linie subtire de

fibrocartilaj, care in primul an postnatal se osifica. Ca zona de crestere,
mentonul este inactiv.

• Mandibula are cel mai mare potential de crestere postnatal dintre toate
oasele cranio-faciale. Inseamna ca este osul cel mai putin matur al
complexului cranio-facial, ceea ce explica de ce este cea mai afectata in
anomaliile scheletice de clasa a II-a si a III-a.

• Din vedere laterala: apozitie pe fata post si sup a ramului,, inclusiv

condilul si postero-superior la coronoida, rezorbtie pe marg ant a
ramului. La nivelul corpului: apozitie la procesul alveolar si rezorbtie
deasupra mentonului.

• Modelul general de crestere al mandibulei poate fi interpretat in doua

feluri:

• A. deplasare in jos si inainte ca urmare a expansiunii fosei craniene

mijlocii (deplasare secundara). De vreme ce fosa craniana mijl e
localizata ant de condili, deplasarea mandibulei spre ant nu e asa de mare
precum a maxilarului.

• B. crestere datorata apozitiei pe fata post a ramului, condil si coronoida si

rezorbtie pe marg ant a ramului (modificari minime in partea ant a
corpului). Mandibula creste in sus si posterior si se deplaseaza anterior
(deplasare primara).

• Regiunea corticalei deasupra mentonului nu se modifica postnatal si

poate fi utilizata la suprapunerea teleradiografiilor.
• Corpul mandibulei mentine un unghi relativ constant cu ramul de-a
lungul vietii. Unghiul gonion se modifica putin dupa instalarea
activitatii musculare
• Cresterea transversala a mandibulei se face prin: rezorbtie pe
suprafetele linguale si apozitie pe suprafetele bucale → divergenta
spre posterior in forma de V. Pe masura ce corpul si portiunea inf a
ramurilor cresc in latime prin apozitie, portiunile sup ale ramurilor
sunt rezorbtive pe fetele bucale, de asemenea creste dimensiunea
dintre ramuri → orientare medio-laterala.
• In primii 3 ani cresterea condilului si a ramului este directionata spre
post si sup (pt a face loc dezvoltarii arcadelor dentare) dupa aceea isi
modifica orientarea mai mult spre sup.
• La 4,5 ani inaltimea ramului a atins 64-70% din dim adultului.
• Mandibula este deplasata in jos mai mult decat maxilarul, spatiul
rezultat este destinat dintilor.
• Mandibula creste in dimensiune ca rezultat al centrului de crestere
reprezentat de cartilajul secundar al condilului si procesului de
remodelare osoasa (apozitie si rezorbtie)
• La nou-nascut componenta temporala a TMJ este plata, iar discul este
vascular. Dupa eruptia dintilor temporari, in jurul varstei de 3 ani,
suprafata temporala ia contur de S, iar discul devine avascular in
centru, apozitie la eminenta articulara si rezorbtie pe fata post a fosei
articulare.
• Diferentele in cresterea mandibulei pe sexe se observa de la varste
mici si se accentueaza in adolescenta.
• Cresterea faciala continua la adult (30 ani sau mai mult) la un nivel f mic, doar sensul vertical mai aduce modificari
sesizabile.

• Cresterea se incheie prima data in ce priveste sensul transversal (maxilarul si mandibule → inainte de puseul de
crestere), apoi sensul sagital (20 ani) si ultimul sensul vertical (30 ani).

• Mandibula isi incheie cresterea dupa maxilar.

• La barbati se observa o rotatie ant a mandibulei , de unde si aspectul mentonului mai evident, iar la femei apare mai des
rotatia post.

• Dintii continua sa erupa, oferind modificari compensatorii in functie de tiparele de crestere individuale.

• Distanta inter-canina scade dupa varsta de 12 ani.

• La nivelul tesuturilor moi, modificarile care apar odata cu varsta adulta sunt mai pronuntate decat cele scheletice: nasul
se alungeste, buzele se aplatizeaza, reducerea expunerii incisivilor sup si o augmentare a tesuturilor de le nivelul
mentonului.
Varsta cronologica si parametrii varstei
biologice (osoase, dentare, sexuale)
• Cunoasterea indicatorilor maturitatii este importanta pentru a
evalua:
• 1. Vectorul cresterii cranio-faciale, ritmul dezvoltarii
• 2. Momentul potrivit inceperii tratamentului
• 3. A decide tipul de tratament (ortopedic, ortodontic, ortognatic)
• 4. A evalua prognosticul tratamentului
• 5. Rolul geneticii si factorilor de mediu care intervin in tiparul
de crestere scheletic
Varsta cronologica
• Este corespunzatoare cu perioada de timp de la nastere pana in
prezent
• Este considerata un indicator slab al maturitatii scheletice,
neoferind precizie in ce priveste stadiile dezvoltarii
• Nu se utilizeaza singura pt evaluarea potentialulul de crestere
Varsta osoasa
• A fost pt multi ani evaluata prin radiografia pumnului si incheieturii, urmarindu-se 30 de oase mici. Pana la varsta de 9
ani se urmareste stadiul osificarii oaselor carpiene, dupa varsta de 9 ani se urmaresc oasele metacarpiene si falangele

• Potrivit lui Grave si Brown, puseul de crestere la F si B incepe usor dupa aparitia osului ulnar sesamoid si inainte de
cappingul falangei a 3-a mijlocii, primei falange proximale a degetului mare si a radiusului.

• Sfarsitul puseului de crestere este dat de fuziunea epifizei si diafizei de la nivelul falangei distale a degetului mijlociu.
 Varsta osoasa
• In ultimii ani, varsta osoasa se apreciaza dupa stadiul
de maturare al vertebrelor cervicale.

• Forma vertebrelor C3 si C4 se modifica de la forma

trapezoidala, rectangulara pe orizontala, patrata si
rectangulara pe verticala.

• Marginea inferioara e plata inainte de maturare si

concava dupa.

• Puseul de crestere apare intre stadiile CVM 3 si 4.

• CVM 3 : concavitati pe marg inf a vert 2 si 3, iar forma

vertebrelor 3 si 4 este fie trapezoidala, fie rectangulara
Initiere (se
asteapta la 80-
Accelerare (se
asteapta la 65-
Tranzitie (se
astepata la 25-
Decelerare (se
asteapta la 10-
Maturare (se
asteapta la 5-
Completare pe orizontala.
100% crestere) 85% crestere) 65% crestere) 25% crestere) 10% crestere)
• CVM 4 : concavitati pe marg inf a vert 2, 3 si 4, iar
forma vertebrelor 3 si 4 e rectangulara pe orizontala.

• Puseul de crestere apare in jurul varstei de:

• Fete: 9-12 ani, Baieti: 11-14 ani si dureza 1,5-2

ani

• Studiile au demonstrat ca exista o acuratete similara

intre cele doua metode radiografice.
Varsta dentara
• Varsta dentara poate fi caracterizata ca fiind concordanta cu varsta
cronologica sau discordanta:
• - intarziata: -6 luni in DT, -1 an in DP
• - precoce: +6 luni in DT, +1-1,5 ani in DP
• Varsta dentara poate prezenta modificari in fct de rasa, tip regional,
zona geografica si diferiti factori patologici.
• Se refera la momentul preconizat al eruptiei si nu la secventa de eruptie.
• Varsta dentara se calculeaza dupa 3 caracteristici. Prima se refera la ce
dinti au erupt, a doua si a treia sunt strans legate si se refera la cat din
radacina dintilor temporari e rezorbita si stadiul dezvoltarii dintilor
permanenti.
• Dintii erup cu un grad considerabil de variabilitata fata de varsta
cronologica.
• Un dinte erupe cand are formata ¾ din radacina.
Dupa eruptie e nevoie de 2-3 ani pt ca radacina sa fie
complet dezvoltata.

• O modificare in secventa de eruptie este un semn al

unei perturbari in dezvoltarea normala. De ex: o
intarziere in eruptia caninului sup la varsta de 14 ani
este in variatii normale daca premolarii secundari nu
au erupt nici ei, dar daca premolarii secunzi au erupt
la 12 ani si caninii nu, atunci exista o problema.

• Exista cateva variatii normale in secventa de eruptie

care trebuie cunoscute:

• 1. eruptia molarilor secunzi (12ani) inaintea

premolarilor secunzi (11¼ ani) in arcada inf. → e
necesar sa se creeaze spatiu pt PM

• 2. eruptia caninilor (11½ ani) in acelasi timp cu

primii premolari (10¼ ani) in arcada sup. → caninul
probabil va erupe ectopic

• 3. asimetrii in eruptie intre partea dreapta si stanga

apar la aproape toata lumea si e normal atunci cand
variaza intre 6 luni.
Estimarea varstei
dentare
• Dupa Demirjian, pe OPG se
estimeaza gradul dezvoltarii
mugurilor dentari de la nivelul lui
3.1. la 3.7., in care exista 8 stadii
de dezvoltare a dintilor de la A la
H, fiecarui dinte i se acorda un
punctaj bazat pe stadiul dezvoltarii.
Pe baza tabelelor se determina
varsta dentara.
• (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc
/articles/PMC3722711/)
Varsta sexuala / pubertala
• Exista o mare variabilitate individuala, insa pubertatea si puseul de
crestere apare cu 2 ani mai devreme la fete decat la baieti.
• Se urmareste stadiul dezvoltarii caracterelor sexuale secundare. La
baieti e mai dificil de definit.
• La baieti, pubertatea apare mai tarziu si se extinde pe o perioada mai
lunga de timp de aprox 5 ani, iar la fete de 3 ½ ani.
• Caracteristicile varstei pubertale (Hagg si Taranger 1980):
• FETE: debutul menstruatiei (menarha) este un indicator excelent al
maturitatii. Puseul de crestere apare inainte de instalarea menarhei,
dupa care incetineste.
• BAIETI: daca vocea este neschimbata, cel mai probabil nu a ajuns la
puseul de crestere. Cand vocea incepe sa se schimbe este la puseul
de crsetere. Cand vocea devine masculina puseul de crestere a trecut.
Varsta sexuala / pubertala
• Maturarea pubertala este insotita de un puseu de
crestere in inaltime.

• Curba velocitatii cresterii este comparata intre fetele

care se matureaza precoce (10-12 ani), mediu (12-13
ani) sau tarziu (13-15½) si denota mari diferente in
inaltime in timpul cresterii: la varsta de 11 ani cele
precoce dezvoltate au trecut deja de puseul de crestere,
in timp ce cele cu dezvoltarea tarzie nu au inceput sa
creasca rapid.

• Cu cat apare mai devreme puseul de crestere, cu atat

este mai intens. La 11 sau 12 ani o fata cu maturare
precoce va fi considerata mai mare decat una care se
matureaza mai tarziu.

• Momentul pubertatii face o diferenta importanta in

dimensiunea finala a corpului, intr-un mod in care
poate parea paradoxal la prima vedere. Cu cat
pubertatea apare mai precoce, cu atat adultul va avea
dimensiuni mai reduse si invers.
• Este interesant faptul ca varstele biologice se coreleaza
mai bine intre ele decat cu varsta cronologica.

• Abilitatea de a prezice una din varstele biologice

cunoscand varsta cronologica este de 64%, cu exceptia
varstei dentare care are 50%.

• Sansele sunt mari ca un copil care are varsta osoasa

avansata sa aiba si ale varste biologice avansate.

• Pentru a beneficia de crestere este indicat ca tratamentul

sa inceapa in dentatia mixta la fete si la inceputul
dentatiei permanente la baieti.
Bibliografie
• 1. Orthodontics Current Principles and Techniques: Graber
• 2. Contemporary Orthodontics: Proffit
• 3. Craniofacial development
• 4. Textbook of Orthodontics: Gurkeerat Singh
• 5. Orthodontic review: Jeryl D. English
• 6. Orthodontic Diagnosis: Rakosi
• 7. https://www.slideshare.net/indiandentalacademy/age-
estimation-61454620