Sunteți pe pagina 1din 4

11/21/2012

Neurocraniul cartilaginos

DEZVOLTAREA CRANIULUI

B = condrocraniu H osificarea endocondrala formeaza oasele bazei craniului a cartilajulparacorAal, in jurul capatului cranial
al notocordului, contribuie la formarea partii

bazilare a occipitalului H cartilajulhipofizar - contribuie la formarea corpului osului sfenoid

Neurocraniul cartilaginos
a capsulele nazale contribuie la formarea osului etmoid a capsulele otice - formeaza stanca osului temporal si procesul mastoidian

Neurocraniul membranos
a La nivelul calvariei
B In timpul vietii f etale oasele calvariei sunt separate prin membrane de tesut conjunctiv

dens care formeaza suturile a La locul de intalnire a suturilor se formeaza fontanelele a Datorita consistentei oaselor si a legaturilor laxe la nivelul suturilor, calvaria sufera modificari de forma in timpul nasterii ! Cresterea calvariei corespunde dezvoltarii cerebrale

11/21/2012

Viscerocraniul cartilaginos
a Din primele doua perechi de arcuri faringiene a Ciocanul si nicovala din arcul I a Scarita si procesul stiloid din arcul II

Osificarea maxilarului
a Punctele de osificare sunt cate doua pentru fiecare os maxilar. a Primulpunct = anterior = premaxilar sau incisiv, situat inferior de orificiul nazal. a Al doilea punct = posterior = postmaxilar, situat sub orbita, in afara capsulei nazale. a Lama osoasa maxilara se formeaza in suprafata (osif icarea externa a osului maxilar) si se ingroasa si evolueaza in profunzime (osificarea profunda a maxilarului) prin trabecule ce iradiaza, incadrand si apoi ihconjurand foliculii dentari.

Viscerocraniul membranes
a La nivelul niugurilor maxilari H Mezenchimul mugurilor mandibulari sufera osificare juxtaparacondrala (exceptie condilul mandibular)

Mandibula si cartilajul Meckel


cartilajul lui Meckel. : reprezinta elemental cartilaginos al condrocraniului ce asigura suportul pentru osificarea mandibulei extern de el; a atinge forma si dimensiunile finale in S6 si se intinde de la capsula otica cartilaginoasa pana in planul median al arcului mandibular; este in relatie stransa cu nervul mandibular din care o ramura va cobori lateral de cartilaj (nervul alveolar inferior) si una - medial de cartilaj (nervul lingual)

Osificarea mandibulei
a Cea mai mare parte a mandibulei provine dintr-un centru de osificare principal (centrul mental, nucleul central), format corespunzator segmentului anterior al cartilajului lui Meckel a Din punctul initial de osificare pornesc si se ramifica trabecule longitudinale osoase, cu directie an terioara, posterioara si superioara Acestea vor forma, respectiv, portiunea simf izara, corpul mandibulei si procesul coronoid

Osificare juxtaparacondrala. Mezenchimul situat extern de pericondrul (3) cartilajului lui Meckel (1) se condenseaza formand un bias tern mezenchimal; din blastemul mezenchimal se formeaza prin osificare de membrana trabeculele osoase (2) ale laminei vestibulare a mandibulei fetale.

Osificarea mandibulei
Pritnul centru tie osificare al mandibulei este eel mental (central) care apare putin posterior fata de amplasarea orifichthti mental; prima structura osoasa edificata a mandibutei este lamina "jcternasau vestibulara. Lcartilajul hd Meckel; 2.n.mandibularr 3.n.lmgual; 4.n.alveolar inferior; S.n.mcistv; 6.gaitra mentata; 7.n.mentat; S.lamina externa sau vestihulara a mandibulei fetale.

.*

11/21/2012

CRETEREA POSTNATALA A CRANIULUI


a Cresterea calvariei este maxima in timpul primilor 2 ani de viata; dupa ~ 16 ani cresterea este nesemnificativa pentru inca 3-4 ani (datorita cresterii in grosime a oaselor) a La nastere fata este inca mica in comparatie cu craniul neural datorita faptului ca rnandibula si maxila sunt subdezvoltate, dintii nu au erupt, fosele nazale sunt mici, iar sinusurile paranazalesunt abia schitate; odata cu eruptia dintilor apare o crestere accelerata la acest nivel

CRESTEREA 1 REMODELAREA POSTNATALA A MANDIBULEI


H Pe masura ce structurile moi faciale se largesc, deplasarea mandibulei are loc in directie anterioara si inferioara H Relocarea ramurii mandibulare se face in directie posterioara; datorita faptului ca depunerea osoasa pe supraf etele posterioare depaseste resorbtiile care au loc la nivelul supraf etelor anterioare, ramura se largeste simultan cu deplasarea posterioara in decursul anilor.

Mecanismul procesului de remodelare


Depunerea este marcata cu semn pozitiv, iar resorbtia cu semn negativ.

Tipuri de miscari de crestere


Din pozitia initiate, A, pe masura ce toate structurile moi faciale se maresc, rnandibula se deplaseaza, B, in directie anterioara si inferioara fata de baza craniului Condilul si ramura sunt apoi stimulate sa se largeasca prin remodelare, C, posterior si superior pe o distanta fare este egala cu deplasarea, asa cum se observa in D.

Pe masura ce fata, creierul, muschii masticatori se maresc progresiv, arcurile zigomatice drept si stang se repozitioneaza la dreapta si la stanga, astfel crescand distanta dintre ele.

Dezvoltarea glandelor salivare mari

DEZVOLTAREA GLANDELOR SALIVARE MARI

Secvente a Initiere la nivelul supraf etei epiteliale orale a Proliferare, crestere si ramificare a Lumenizaresispecializarecelulara

11/21/20(2

Schema generala de formare (soarece)

Dezvoltarea glandelor parotide (tip seros)


a primele care apar, la inceputul S6 a din muguri care iau nastere din ectodermul oral a elongarea ductului parotidian, glanda ramanand aproape de locul de origine a cordoane care se lumenizeaza in SIO; capetele rotunjite devin acini; secretia salivara in SI 8 H capsula si tesutul conjunctiv se dezvolta din mezenchimul inconjurator

Dezvoltarea glandelor submandibulare (tip mixt)


B apar la sf arsitul S6 a din muguri endodermali ai planseului bucal E cordoane celulare solide cresc posterior si lateral de limba in dezvoltare B Ulterior se ramifica si se diferentiaza B Acinii glandular! seformeaza in SI 2, iar activitatea secretorie incepe in S16

Dezvoltarea glandelor sublinguale (tip mucos)


H inS8 a din muguri endodermali in santul paralingual a mugurii se ramifica si se lumenizeaza, forrnand 10-12 ducte care se deschid independent in planseul bucal

S-ar putea să vă placă și