CURSUL 1

DEZVOLTAREA CRANIULUI

Craniul:
-protejeaza encefalul, contine majoritatea organelor de simt si
segmentele initiale ale aparatelor respirator si digestiv.
Forma capului are aspecte diferite pe scara filogenetica, arhitectura sa
fiind determinata de adaptarea la condiiile de mediu.Forma capului se
supune legilotr evolutiei:
-legea polaritatii
-legea simetriei bilaterale
-legea metameriei
Legea polaritatii
Determina aparitia extremitatilor cefalica si caudala. Extremitatea
cefalica apare datorita necesitatilor: orientarea in mediu, fuga de pericol
si hranire.
Nu toate animalele cu extremitate cefalica prezinta craniu, astfel incit
unele sint acraniote , iar altele craniote.
Forma craniului este dependenta de trei factori:
-Dezvoltarea encefalului
Din acest punct de vedere neurocraniul apare o data cu vertebralelecea
mai mare dezvoltare fiind la primatepprin telencefalizare (dezvoltarea
emisferelor). Dezvoltarea maxima este la om prin fronalizare
( dezvoltarea mare a lobilor frontali fata de maimuta).
-Evolutia aparatului masticator
Depinde de presiunile exercitate pe arcadele dentare. Astfel, la erbivore
craniul este alungit, iar la carnivore este rotund.
-Actiunea muschilor craniomotori prin trecerea spre statiunea bipeda.

1
In filogeneza se remarca doua etape (salturi calitative) in dezvoltarea
filogenetica a craniului:
-de la reptile la mamifere
-de la mamifere la om

1. La reptile
Mandibula este formata din mai multe oase: dental, angular, gonoidal,
conoid, articular.
Osul articular se articuleaza cu osul cvadrat din baza craniului reptilei,
realizindu-se articulatia cvadro-articulara.
La mamifere, oasele angular, gonoidal si articular sint incluse in baza
craniului., in stinca temporalului, participindla formarea lantului de
oscioare din urechea medie.

La om, mandibula se formeaza in cea mai mare parte din osul dental,
iar procesul ei coronoid din osul coronoidal.
Restul componentelor osoase au urmatoarele evolutii:
-osul angular formeaza partea timpanica a osului temporal
-osul gonoidal- minerul ciocanului
-osul articular- ciocanul
-osul cvadrat-nicovala
-bratele scaritei deriva din arcul doi branhial
-talpa scaritei din mezenhimul capsulei otice.

2
2. La mamifere
Craniul este format din trei parti. Fiecare dintre acestea prezinta o parte
bazal, una laterala si una superioara.

a. Partea anterioara, formata din de jos in sus de presfenoid,

orbitosfenoid, osul frontal.

b. Partea mijlocie, formata de jos in sus de bazisfenoid, alisfenoid,

parietal.

c. Partea posterioara, formata de jos in sus de bazioccipital, exoccipital

si supraoccipital.

In timpul dezvoltarii, intre aceste parti ramin doua spatii numite fisuri -
anterioara si posterioara - prin care trec vase si nervi.

3
Aparitia si incorporarea capsulei otice (auditive) intre partile
posterioara si mijlocieale craniului primordial, imparte fisura
posterioara in doua diviziuni:
-diviziunea posterioara sau opistotica
-diviziunea anterioara sau prootica

Evolutia fisurii posterioare:

-Fisura opistotica, devine gaura jugulara, prin care trec vena jugulara
interna si nervii 9,10,11.
-Fisura prootica se fragmenteaza si se transforma in gaura rupta, gaura
ovala si gaura spinoasa.
Evolutia fisurii anterioare:
-Va deveni fisura orbitala superioara, din ea detasindu-se si gaura
rotunda.

In timpul dezvoltarii bazei craniului la mamifere o parte dintre

componentele osoase apartinind viscerocraniului sint incluse in baza
craniului ( urechea medie).
Dezvoltarea viscerocraniului se face prin evolutia primelor doua
arcuri branhiale.- arcul 1 mandibular si arcul 2 hioidian.

4
Dezvoltarea craniului uman

Oasele craniului iau nastere prin osificare cartilaginoasa- pentru baza

craniului si prin osificare de membrana- pentru oasele calotei.
Pe parcursul dezvoltarii craniului, se descriu trei etape:
-craniul primordial membranos, sau desmocraniul
-craniul primordial cartilaginos sau condrocraniul
-craniul osos definitiv.

Sa le studiem pe rind:
DESMOCRANIUL
Se dezvolta din mezenhimul axial cefalic.Acesta, in cursul saptaminilor
5,6, insoteste cranial notocordul , prelungindu-se in trei sensuri:
-anterosuperior spre fosele nazale
-lateral in jurul encefalului
-anteroinferior spre arcurile branhiale.
Mezenhimul din jurul encefalului se imparte in 2 lame:
- o lama profunda din care se dezvolta meningele
- o lama superficiala din care se dezvolta desmocraniul.
Desmocraniul deriva prin osificarea oaselor de membrana, schitate
initial prin patru centrii de osificare simetrici:
-centrul frontal(exista 2 centrii, astfel se explica sutura metopica)
-centrul parietal
-centrul temporal pentru scuama temporalului
-centrul occipital pentru scuama occipitalului de deasupra liniei nucale.
Prin cresterea si unirea centrilor de osificare, se formeaza suturile si
fontanelele calvariei
In luna a saptea, craniul fetal are aspectul normal al unui nou nascut,
iar osificarea este completa.

5
CONDROCRANIUL
In saptamina a saptea incepe condrificarea desmocraniului numai la
nivelul bazei. La acest nivel se formeaza condrocraniul, din doua parti:
-partea posterioara sau cordala
-para anterioara sau precordala.
1.Partea CORDALA sau PALEOCRANIUL
Aceasta parte este mai veche filogenetic. Ea inconjoara notocordul si se
intinde pina in apropierea viitoarei fose hipofizare. Este formata dintr-o
parte posteriora segmentata si o parte anterioara nesegmentata:
a. Partea posteriora, segmentata corespunde osului occipital.In
mezenhimul sau apar 2 bare cartilaginoase fragmentate numite
cartilaje paracordale. Acestea sint formate din trei parti ce
evolueaza diferit:
-in partea anterioara se unesc pe linia mediana si formeaza vitorul
proces bazilar al ocipitalului.
-in partea posterolaterala vor forma exoccipitalele , pe a caror fata -
inferioara se dezvolta condilii occipitali.
-in partea posterioara, extremitatile posterioare ale cartilajelor
paracordale se unesc si formeaza tectul sinotic din care se vor dezvolta
supraoccipitalele si partea scuamei occipitale, inferior de linia nucala
superioara .
Intre cele trei parti se delimiteaza gaura occipitala mare.
b. Partea anterioara, nesegmentata a partii cordale
Este reprezentata de mezenhimul capsulei otice. Prin condrificarea
acestui mezenhim se vor forma stinca si mastoida temporalului.

2. PARTEA PRECORDALA sau NEOCRANIUL

Mezenhimul acestei parti ( care este mai intinsa ca precedenta), va
forma prin condrificare doua cartilaje ce se numesc cartilaje
hipofizare (trabeculare) Rathke. Aceste cartilaje simetrice se unesc

6
pe linia mediana , unde vor forma recesul hipofizar ( viitoarea sea
turceasca).
Concomitent cartilajele hipofizare trimit doua prelungiri:
-prelungirea laterala, numita alisfenoid, ce va forma aripa mare
-prelungirea anterioara numita orbitosfenoid, ce va forma aripa mica.
Anterior de regiunea precordala, mezenhimul da nastere regiunii
etmoidale ( etmoid, cornete nazale inferioare si septul nazal).

Cresterea craniului
La nastere, cutia craniana are 20% din capacitatea maxima. La 4 ani
80% si atinge 100% la 18 ani. Urmeaza o usoara involutie.
Cresterea se face pe seama :
- Componentei bazale
Aceasta asigura cresterea in sens anteroposterior a craniuluiprin
cresterea unor centrii de osificare dintre presfenoid-bazisfenoid si
dintre bazisfenoid-bazioccipital.
-Componenta capsulara (caracteristica calotei)
Aceasta asigura cresterea atit anteroposterioara (prin depunerea de
substanta osoasa in suturile coronala si lambdoida), cit si cresterea
transversala prin depuneri in suturile solzoasa si sagitala.
Aceste depuneri se fac prin procesul de rezolutie osoasa, prin care
tesutul osos din interior se de pune la exterior.

Schita fontaelelor si suturilor:

7
DEZVOLTAREA HIPOFIZEI
1.Adenohipofiza se formeaza din punga lui Rathke, care este o
evaginare a tavanului cavitatii bucale, avind origine ectodermala.
2.Neurohipofiza se dezvolta din infundibul. Acesta este o evaginare a
podelei diencefalului, fiind de origine neuroectodermala.
Cele doua parti componente se alatura in saptamina a saptea, inainte de
formarea partilor osoase ale sfenoidului.
Conexiunea dintre tavanul cavitatii bucale si punga lui Rathke este
rapid obliterata si dispare.Punga devine o vezicula inchisa, tapetata de
epiteliu si strins asociata infundibulului.
Au loc trei modificari:
-partea anterioara a veziculei creste foarte mult, dind nastere
adenohipofizei

8
-peretele posterior al veziculei fuzioneaza cu infundibulul si devine
incorporat in el. Rezulta astfel partea intermediara, care face legatura
intre adenohipofiza si neurohipofiza.
-peretii veziculei cresc dorsolateral si inconjoara infundibulul linga
eminenta mediana, formind partea tuberala.