Sunteți pe pagina 1din 20

ANATOMIA CLINICĂ ŞI FIZIOLOGIA NASULUI

Efectuat : Şciurov Lucia, rezident an. I


EMBRIOLOGIA NASULUI

 Morfologic, faţa se
organizează în
intervalul din săpt. 4-a
şi a 10-a prin
dezvoltarea şi fuziunea
a 5 proeminenţe:
- Un proces frontonazal
impar
- Două procese maxilare
- Două procese
mandibulare de la
nivelul primeri perechi
de arcuri faringiene
 În timpul săpt. 5-a o pereche de
îngroşări ectodermale numite
placode nazale apar pe procesul
frontal şi încep să se lărgească. În
săpt. 6-a ectodermul din centrul
fiecărei placode se invaginează
pentru a forma o fosetă nazală
ovală, care divide fiecare placodă
nazală în câte un proces nazal
medial şi lateral.
 În timpul săpt. 6-a procesele
nazale migrează unul spre celălalt
şi fuzionează pentru a forma
primordiul rădăcinii şi septului
nasului. Vârfurile proceselor
maxilare cresc pentru a întâlni
procesul intermaxilar şi
fuzionează cu acesta. Pe buza
superioară procesul intermaxilar
dă naştere filtrum-ului.
 În săpt. 6-a adâncirea şi fuzionarea foselor nazale duce la formarea unui sac nazal
ectodermal, unic, situat superoposterior faţă de procesul intermaxilar.
 La sfârşitul săpt. 6-a podeaua şi peretele posterior al sacului nazal proliferează pentru
a forma o îngroşare orizontală ectodermală care separă sacul nazal de cavitatea
orală. Această structură e numită procesul nazal. Vacuole se dezvoltă în procesul
nazal şi fuzionează cu sacul nazal lărgind sacul şi subţiind procesul până la o
membrană fină denumită membrana oronazală. Aceasta separă sacul nazal faţă de
cavitatea orală. Membrana se rupe în săpt. 7-a pentru a forma o deschidere denumită
choana primitivă.
 Când palatul secundar se formează, ectodermul şi mezenchimul procesului frontal şi
proceselor nazale mediale proliferează pentru a forma un sept nazal median care
creşte în jos de pe acoperişul cavităţii nazale pentru a fuziona cu faţa superioară a
palatului primar şi secundar de-a lungul liniei mediane.
 Cavitatea nazală este acum divizată în două fose nazale care se deschid în faringe
prin coanele definitive.
NASUL EXTERN, STRUCTURA OSOASĂ ŞI
CARTILAGINOASĂ
 Nasul extern este alcătuit din:
- Rădăcina nasului
- Spinarea nasului
- Aripile nasului
- Apexul nasului
- Nările
Nasul extern comportă un
schelet osos şi cartilaginos
format din oasele nazale, de
apofizele frontale ale maxilei
şi de câteva cartilaje hialine.
Rădăcina nasului, porţiunea
superioară a spinării nasului şi
feţelor laterale ale nasului
extern comportă schelet osos,
iar porţiunea medie şi
inferioară a spinării şi feţelor
laterale ale nasului au o
carcasă cartilaginoasă.
CARTILAJELE NAZALE
1. Cartilajul lateral al nasului:
par, trigonal, situat mai jos de
oasele nazale, formând
peretele lateral al nasului.
2. Cartilajul mare al aripii
nasului: delimitează anterior
şi lateral acesul în cavitatea
nazală (nările).
3. Cartilajele alare mici:
posterior de cartilajul alar
mare.
4. Cartilajul septului nazal:
constituie partea anterioară a
septului nazal, joncţionând
posterior cu lama
perpendiculară a etmoidului,
vomerul şi spina nazală
anterioară.
MUSCULATURA NASULUI EXTERN

 A: Muşchi elevatori
1. Procerus
2. Levator labii alaequae
nasi
3. Anomalous nasi
B: Muşchi depresori
4. Alar nasalis
5. Depressor septi nasi
C: Muşchi compresori
6. Transverse nasalis
7. Compressor narium
minor
D: Muşchi dilatatori minori
8. Dilator naris anterior
E: Alţii
9. Orbicularis oris
10. Corrugator
VASCULARIZAREA ŞI INERVAŢIA NASULUI
EXTERN
1. Artera nazală dorsală
2. Artera nazală laterală
3. Vase angulare
4. Artera columelară
CAVITATEA NAZALĂ
 Cavitatea nazală e separată
de septul nazal în două părţi
cvazisimetrice, care anterior
se deschid prin nări iar
posterior prin coane, care
comunică cu rinofaringele.
 Septul nazal, anterior este
lamelar şi cartilaginos,
formând partea mobilă a
septului, iar posterior, este
osos.
 În fiecare jumătate a
cavităţii nasului distingem
vestibulul nazal, delimitat
superior de pragul cavităţii
nazale, format de marginea
superioară a cartilajului alar
mare.
STRUCTURA OSOASĂ A SEPTULUI NAZAL

1. Os nazal
2. Os frontal
3. Os etmoid
4. Os sfenoid
5. Vomer
6. Lamina perpendiculară
a etmoidului
7. Maxila
8. Apofiza orizontală a
osului palatin
9. Lamina pterigoidă
medială
10. Condilul occipital
STRUCTURA OSOASĂ A PERETELUI NAZAL
LATERAL
1. Os nazal
2. Os frontal
3. Os etmoid
4. Os sfenoid
5. Maxila
6. Apofiza orizontală a osului
palatin
7. Cornetul superior
8. Cornetul mediu
9. Cornetul inferior
10. Orificiul sfenopalatin
11. Lamina pterigoidă medială
12. Procesul pterigoid a
laminei mediale
 Cea mai mare parte a cavităţii nazale e constituită din meaturile
nazale, cu care comunică sinusurile paranazale. Distingem meatul
superior, mediu şi inferior situat sub cornetul nazal respectiv.
 Posterosuperior de
cornetul nazal superior se
află recesul sfeno-
etmoidal, unde se
deschide orificiul
sinusului sfenoidal.
 Peretele lateral al
meatului nazal mediu
formează o proeminenţă
orientată spre cornetul
nazal mediu, numită bula
etmoidală mare (ca
rezultat al alveolelor
etmoidale medii
care se deschid
superior de această bulă
sau pe suprafaţa ei).
 Anteroinferior de ea se
află hiatus semilunaris
în porţiunea anterioară
a căreia se află
extremitatea
inferioară a infundibu-
lului etmoidal, prin care
sinusul frontal comunică
cu meatul mediu.
 Alveolele medii şi
anterioare ale osului
etmoid, sinusul frontal,
sinusul maxilar se
deschid în meatul nazal
mediu. În meatul nazal
inferior se deschide
orificiul inferior al
canalului nazolacrimal.
STRUCTURA PERETELUI NAZAL LATERAL
1. Cornetul nazal superior cu meatul
nazal superior (recesul
sfenoetmoidal superior cornetului):
celule posterioare os etmoid şi sinus
sfenoid
2. Cornetul nazal mediu cu meatul
mediu: celule anterioare şi medii os
etmoid, sinus frontal (infundibul) şi
sinus maxilar (hiatus semilunaris)
3. Cornetul nazal inferior cu meatul
inferior (canal nazolacrimal)

1. Capătul cornetului nazal mediu


2. Capătul cornetului nazal inferior
3. Hiatus semilunaris
4. Bula etmoidală
5. Proeminenţă formată de ductul
nazolacrimal
STRUCTURA MUCOASEI NAZALE
 Tunica mucoasă a nasului continuă în mucoasa
sinusurilor paranazale, sacului lacrimal,
rinofaringelui şi palatului moale
(prin coane). Ea aderă intim la
periostul şi pericondrul pereţilor
cavităţii nazale.
 Distingem regiunea olfactivă, care acoperă
cornetele nazale superioare drept
şi stâng şi o parte din cele medii,
precum şi porţiunea respectivă a
septului nazal care comportă
celule senzoriale olfactive. Restul
tunicii mucoase nazale se referă la regiunea
respiratorie, care e tapetată cu epiteliu ciliat şi
conţine glande mucipare şi seroase.
VASCULARIZAŢIA CAVITĂŢII NAZALE
 Artera sfenopalatină şi
ramurile sale
 Arterele etmoidale
anterioară şi posterioară
şi ramurile sale
 Vena sfenopalatina care
se scurge în plexul
pterigoidian
 Vasele limfatice se varsă
în ganglionii
submandibulari şi
submentonieri
INERVAŢIA CAVITĂŢII NAZALE
 1. N. etmoidal anterior
din n. nazociliar:
porţiunea anterioară a
tunicii mucoase a
cavităţii nazale
 2. N. nazopalatin şi
ram. nazale
posterioare din n.
maxilar: partea
posterioară a peretelui
lateral şi a septului
nazal
PARTICULARITĂŢI ANATOMICE LA COPII
 La n-n cavitatea nazală are
înălţime mică (17,5mm) şi
este îngustă. Cornetele nazale
sunt groase şi meatul nazal
superior lipseşte, cel mediu şi
inferior sunt slab dezvoltate.
Cornetul inferior atinge
planşeul cavităţii nazale.
Meatul nazal comun rămâne
liber şi prin el se realizează respiraţia n-n. La a 6-a lună
înălţimea cavităţii nazale sporeşte până şa 22 mm şi se
formează meatul nazal mediu, la 2 ani cel inferior, iar după
2 ani, cel superior. La vârsta de 10 ani cavitatea nazală
creşte în lungime de 1,5 ori, iar la 20 de ani – de 2 ori.
ANOMALII A BUZEI SUPERIOARE ŞI A PALATULUI
DUR
 Despicătura velo-palatină sau palatoschizis
este o malformaţie craniofacială în care
palatul osos şi cel moale (planşeul cavităţii
orale) nu s-au dezvoltat normal în timpul
sarcinii, rămânând nefuzionate pe linia
mediană total sau parţial, lăsând o
despicătură care poate continua până la
cavitatea nazală. Despicătura buzei,
cheiloschizis sau buza de iepure este una
dintre cele mai frecvente deformităţi
congenitale. Condiţia se datorează migraţiei
mezenchimale insuficiente în timpul formării
palatului primar din săptămâna 4 până în 7
de sarcină. Despicătura buzei şi a palatului se
numeşte cheilo-palato-schizis sau gura de lup.

 Unilaterală incompletă: despicătura palatină


pe o parte a buzei fără afectarea nasului
 Unilaterală completă: despicătură palatină
care implică atât buza cât şi nasul
 Bilaterală completă: despicătură palatină
bilaterală ce implică nasul
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!!!

S-ar putea să vă placă și