 Proemină în mijlocul feţei – os, cartilaf, ţesut fibros

Schelet osos – Oasele proprii nazale + apofize

ascendente ale oaselor maxilare

Schelet cartilaginos – cartilaje triunghiulare şi

alare

Dorsum nasi
 Partea cea mai anterioară a FN
 Epiderm cu fire de păr (vibrize), gld. Sebacee
 Schelet cartilaginos (alare)
 Limen nasi – porţiunea cea mai strâmtă a FN
 Între Limen nasi şi choane
 6 pereţi, cel extern este cel mai important
 Cornetele nazale – proeminenţe acoperite de
mucoasa pituitară
 Conţin sistem venos cu spaţii cavernoase (tip
erectil)
 Cornet – cap, corp, coadă
 Între cornet şi peretele extern - meat
Peretele intern – septul nazal
 Porţiune cartilaginoasă – anterior
 Porţiune osoasă – posterior (vomer + lama
perpendiculară a etmoidului).
 Acoperit de mucoasă pituitară foarte aderentă
 Pata vasculară a lui KISSELBACH - confluenţa
ramurilor a.etmoidală anterioară, posterioară, a.
palatină descendentă, a.subcloazonală şi
a.sfenopalatină – la 1,5 cm. de orificiul narinar.
Peretele inferior – os palatin şi apofiza palatină a
maxilarului
Peretele superior – os frontal şi lama ciuruită a
etmoidului (zona olfactivă)
Peretele anterior – dorsum nasi şi narinele
Peretele posterios – orificiile choanale
 SINUSUL FRONTAL
 în grosimea scuamei osului frontal pereţi: unghiul format de
părţile osului frontal: - scuama
 partea orbitală
 partea nazală raporturi: - rădacina nasului - anterior
 polul frontal al emisferelor cerebrale - posterior
 cavitatea nazală - inferior Se deschid în meatul nazal mijlociu
prin canalul frontonazal, prin intermediul unor celule etmoidale.
Fiecare sinus prezintă un orificiu care se continuă prin canalul
frontonazal. Cele două sinusuri sunt inegale uneori, separate de
un sept care poate să nu fie median.
 În sinuzitele frontale se palpează găurile supraorbitale, care sunt
dureroase.
 - cel mai mare sinus paranazal
 în grosimea corpului maxilarului pereţi: - superior - podeaua orbitei
(artera şi nervul infraorbital în şanţul infraorbital)
 inferior - şanţ scobit în procesul alveolar
 medial - peretele nazal din: - maxilar
 palatin
 cornet nazal inferior
 deschiderea sinusului în meatul nazal mijlociu prin hiatusul semilunar
 lateral - fosa infratemporală
 anterior - regiunea infraorbitală
 posterior - peretele pterigomaxilar În sinuzitele maxilare se palpează
găurile infraorbitale, care sunt dureroase.
 în corpul sfenoidului pereţi: - superior - şaua
turcească cu fosa hipofizei
 inferior - peretele superior al cavităţii nazale
 lateral - şanţul carotic cu sinusul cavernos
 anterior - deschiderea în recesul sfenoetmoidal,
între cornetul nazal superior şi faţa anterioară a
corpului sfenoidului
 masele laterale ale osului etmoid, formate din grupuri de celule etmoidale - anterioare
 mijlocii
 posterioare
 Se deschid separat la nivelul celor trei meaturi nazale - superior
 mijlociu
 inferior pereţi: - superior - continuă lateral lama ciuruita a etmoidului
 lateral - formează peretele medial al orbitei
 medial - formează peretele lateral al cavităţii nazale
 anterior - osul lacrimal
 procesul frontal al maxilarului Prezintă - cornetele nazale - suprem
 superior
 mijlociu
 procesul uncinat al etmoidului ( delimitează împreună cu bula etmoidală hiatusul
semilunar)
Funcţia respiratorie:
 Respiraţia fiziologică se face doar pe nas

 6 l/min în repaos, 50-70 l/min în efort

 Curgere laminară şi curgere turbulentă

 Aerul suferă 3 modificări: încălzire, umidificare,

purificare.
 a) Oasele proprii nazale sunt vizibile pe radiografii de profil cu raze ”moi” unde se
cauta existenta fracturilor.
 b) Fosele nazale nu se apreciaza radiologic datorita complexitatii lor anatomice.
 c) Pentru sinusurile anterioare ale fetei, incidenta cea mai utilizata este menton-nas-
placa, bolnavul fiind asezat cu fata in jos, cu gura deschisa, peste caseta cu filmul
radiologic. Sinusurile trebuie sa aiba in mod normal o transparenta asemanatoare
orbitei. Se pot vedea voalari (in sinuzite), distrugeri osoase (in tumori), linii de
fractura, corpi straini radioopaci. Pentru sinusul frontal exista o incidenta speciala
frunte-nas-placa.
 d) Pentru sinusurile posterioare se practica incidenta axiala a craniului Hirtz pe care
apare baza craniului in intregime, inclusiv etmoidul posterior si sinusurile sfenoidale.
 e) Tomografiile efectuate in incidentele precedente aduc adesea pretioase detalii de
structura osoasa, mai ales in efectuarea bilantului lezional in caz de tumora
rinosinusala.
 f)  Radiografiile de profil, radiografiile cu substanta de contrast introdusa in sinusuri
(Lipiodol), sunt indicate in cazuri speciale. In ultimii ani a fost introdusa
tomodensitometria computerizata si RMN.
Sinuzita maxilara (imagine RMN)
 Este o boala a  sinusurilor paranazale constand : in
secretie nazala cvasipermanenta , galben-verzuie,
accentuata in anumite perioade (primavara,toamna,
iarna),perturbarea respiratiei nazale,tulburari de
miros(scaderea mirosului, miros neplacut) , dureri
migrenoase  (de la jena dureroasa,pina la dureri
accentuate in regiunea fruntii si a ochilor cu iradiere
spre virful capului, ceafa).
 De obicei coexista cu o deviatie de sept nazal, cu o
rinita hipertrofica (rinosinuzita de cauza rinologica)-
presupune indepartarea factorului obstructiv nazal, sau
cu o afectiune a dintilor de pe arcada superioara,
corespunzatori sinusurilor maxilare(premolarii
superiori 1,2 molarul 1)-presupune asocierea unui
tratament stomatologic.
 Sînt inflamatii cronice ale mucoasei sinuzale, care urmeaza unei
sinuzite acute nevindecata în timp de 2-3 luni. Pot fi limitate la un
singur sinus sau la mai multe sinusuri, eventual la toate sinusurile
(monosinuzita, poli-sinuzita sau pansinuzita). Simptomele sînt
dominate de dureride cap, senzatia de înfundare a nasului si scurgeri
nazale purulente, uneori mirositoare, uni-sau bilaterale. Durerea este
proiectata de obicei la nivelul sinusului afectat; in acelasi timp
bolnavul acuza dureri difuze de cap. înghitirea repetata si prelungita
a secretiilor purulente determina infectii descendente si de vecinatate
(otite, faringite), laringotraheobronsite, ca situlburari digestive.
Datorita tumefierii mucoasei nazale si îngustarii califarului fosei
nazale, princongestia mucoasei si prezenta secretiilor, bolnavul
constata scaderea mirosului, uneori pâna ladisparitia acestuia.
radiografie de sinusuri anterioare si
posterioare ale fetei