Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie “Nicolae Testimiteanu”

Catedra de Chirurgie OMF Pediatrica,Pedodontie si Ortodontie

Malocluzie de clasa III

dupa Angle
Coordonat de : Calfa Sabina, Asistent Universitar
Elaborat de : Gorea Elena ,gr. S1108 / 3508

Chisinau 2015
 Introducere
Malocluzia de clasa III a fost un subiect de interes in multe investigatii,
din cauza ca tratamentul acesteia este o provocare. Angle(1899) a
clasificat malocluziile bazate pe relatii interocluzale, considerand primul
molar permanent ca si cheie de ocluzie.
 Definitie
Reprezinta o anomalie caracterizata prin raporturi
mezializate si ocluzie inversa frontala,cu sau fara inocluzie
sagitala inversa.
 Reprezintă o entitate dismorfică, cu etiologie plurifactorială şi
manifestări clinice diverse:
• manifestări estetice şi funcţionale;
• dezechilibru facial uneori greu de suportat de către pacient,
• ocluzia anterioară inversă cu dezavantajele ei.
 Evoluează de la forme simple (angrenaj invers) până la modificări
majore ale armoniei faciale (prognaţie mandibulară cu
macrognaţie)

 Cu excepţia prognaţiei mandibulare ereditare, o mare parte (33-43%) din

cazurile scheletice ale Clasei a III-a, observate la varstă ortodontică, sunt
de dezvoltare insuficientă a maxilarului sau combinaţii de dezvoltare
maxilară redusă cu progenie.
 Astfel, profilul prognatic apare in două tipuri de anomalie:
• progeniile false şi
• progeniile adevărate
 Prevalenta
Clasa a III-a afectează 4,16% din populaţia globului.

Sanborn a destins 4 grupe scheletale la adultii

cu malocluzii de clasa III: 45,2% cu protruzie
mandibulara; 33% cu retruzie maxilara; 9,5%
cu o combinatie a acestor 2; 9,5% cu relatii
normale. 
Similar, Jacobson a aflat ca procentul cel mai
mare in randul adultilor cu malocluzii de clasa
III au protruzie mandibulara cu un maxilar
normal(49%), 26% au retruzie maxilara cu o
mandibula normala, 14% au protruzie normala a
ambelor maxilare.
 Etiologia
Geneza anomaliei este atât factorul genetic, cât şi factorul muscular, prin
intermediul factorului functional ocluzal.
Forţele de ocluzie, cât şi cele determinate de
matricea funcţională, inversează modul de stimulare
a creşterii celor două baze osoase.
Dezvoltarea în exces, în plan sagital a mandibulei,
poate să aibă ca factor etiologic:
a. Factorul genetic
b. Factorul endocrin
c. Factorul funcţional
Dacă primii doi factori reprezintă entităţi etiopatogenice de sine stătătoare,
factorul functional agravează, de regulă, anomaliile deja instalate,putând
provoca, la rândul său, singur, în condiţii anatomice favorabile, anomalia.
 Etiopatogenia
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare in plan sagital este diversificata
si foarte complexa.
Diversitatea etiopatogeniei consta in multitudinea factorilor cauzali:
 Generali:
• Genetici
• Endocrini
• Dismetabolici.
 Loco-regionali:
Etiologia
• Functii viciate(ticul de propulsie a mandibulei,obiceiuri vicioase:muscarea
buzelor,sugerea degetelor);
• Tulburari de static vertebrala in timpul somnului(capul flectat);
• Absenta abraziei cuspizilor caninilor;
• Tulburari ale starii de integritate a dintilor;
• Tulburari ale eruptiei dentare;
• Factori inflamatori;
• Cicatrice cheloide ale chingii musculare labio-genio-faringiene;
• Dispicaturi cheilo-velo-palatale.
 Tipuri de malocluzii de clasa III dupa
Angle
prin prognația mandibulară (dar maxilarul este dezvoltat normal)

prin retrognația maxilară (deficit de creștere maxilară asociat cu o

dimensiune normală mandibulară)

Prin retrognatia mandibulara funcțional (maxilarul și mandibula

sunt în limite normale, dar pacientul prezintă o poziție anormală a
contactelor ocluzale, traducându-se într-o poziție vicioasă a
mandibulei)
 Forme clinice:
 Prognatismul mandibular anatomic
Modificările ocluzale se evidenţiază prin:
• rapoarte mezializate la nivelul molarilor, caninilor şi
ocluzie inversă frontală;
• rapoarte de ocluzie inversă laterală uni sau bilaterale cu
instalarea ocluziei inverse totale (uneori apar laterodeviaţii
prin existenţa pantelor cuspidiene de conducere forţată);
• rapoarte de ocluzie verticală – prognaţiile mandibulare pot
prezenta o supraocluzie accentuată care se corectează după
tratament ortodontic şi constituie un factor de stabilitate.
Alteori se întâlneşte ocluzie deschisă, situaţie greu de
rezolvat, prognosticul este rezervat iar contenţia nu poate fi
asigurată pe căi naturale;
• ocluzia inversă frontală poate fi fără sau cu un spaţiu de
inocluzie sagitală.
 Forme clinice :
Pseudo-prognatismul mandibular
• ocluziile inverse, produse prin modificări de ax ale incisivilor când
tabloul clinic este cauzat de un deficit de dezvoltare a maxilarului
superior,
• rapoartele sagitale de ocluzie la nivelul reperelor laterale sunt fie
în limitele normale, fie foarte puţin modificate, în ultima
eventualitate ele indică de fapt răsunetul mai larg pe care-l au şi
aceste anomalii;
• angrenajul invers frontal interesează 1-2 incisivi
alăturaţi sau 2 dinţi simetrici;
• poate exista şi o alternanţă de zone cu dinţi în rapoarte normale şi
dinţi în rapoarte inversate, dând un aspect de „ocluzie în zigzag”.
În această alternanţă pot fi cuprinşi uneori şi caninul şi premolarul
prim.
În angrenajele inverse, malpoziţiile dinţilor interesaţi sunt accentuate
şi blocajul ocluzal este foarte strâns.
 Manifestari clinice
Clinic pacientul prezintă :
o un facies dur, cu un aspect voluntar al feței;
o etajul inferior mărit;
o obrajii sunt înfundați, cu aspectul de față aplatizată.
Buza superioară este înfundată, situată în spatele incisivilor inferiori
(dacă decalajul scheletal este mare).
Buza inferioară este proeminentă, sanțul labio-mentonier este șters iar
mentonul este proeminent.
Manifestari clinice
La nivel facial modificările vizează în
principal tendinţa de dezvoltare a unui
profil drept spre concav

Treapta labială este discret inversată

iar surâsul este crispat.
 Manifestari clinice
La nivel oral se observă o arcadă maxilară îngustată și arcada
mandibulară mărită. Înghesuirile apar mai mult pe arcada
maxilară, în contrast cu arcada mandibulară care poate fi bine
aliniată sau chiar poate prezenta spațieri.

Se mai poate observa o încercare de compensare

la nivel oral, prin vestibularizarea incisivilor
superiori și lingualizarea celor inferiori, în
tendința naturală a organismului de a efectua o
ocluzie corectă.
 Manifestari clinice
In plan sagital -prezintă raporturi mezializate la nivelul
molarilor, șanțul intercuspidian inferior este plasat mezial
față de vârful cuspidului MV superior precum si rapoarte
de ocluzie inversate în zona frontală;

In plan transversal - rapoartele vestibularizate

de la nivelul caninilor;

In plan vertical - supraacoperirea inversă in zona

frontală.
 Diagnosticul
Se bazeaza pe :
 -Examenul clinic
 -Paraclinic:
-Studiul biometric al modelelor
- Examenul fotostatic
-OPG
-Teleradiografia de profil
 Studiul de model
Studiul de model pune in evidenta devierile de la norma a indicelor in
plan sagital si transversal.
 Examenul fotostatic
Deşi acest examen complementar redă în general semnele descrise la examenul clinic,
medicul poate să culeagă date obiective, cuantificabile, pentru diagnostic,evoluţia sub
tratament şi rezultatele obţinute.

 Fotografia de faţă: poate releva asimetrie facială totală,

sau în unul din etaje; frecvent
etajul inferior este mărit.

 Fotografia de profil: medicul cercetează şi identifică urmatoarele

elemente: profil concav
(grade diferite de concavitate); poziţia buzei superioare- infundata; poziţia
mentonului -proeminenta; prezenta treptei
labiale.
Semne radiologice
 Ramul orizontal al mandibulei este mărit global.
 Unghiul mandibular mărit datorită oblicităţii corpului.
 Etajul inferior al feţei are dimensiuni marite veritabil în
inalţime.
 Examenul teleradiografic
Este cel mai important în diagnosticul de
prognatism.
Acesta prezintă un mijloc obiectiv de a evolua
starea de inainte si după tratament

•Datele furnizate sunt rapoartele partilor moi cu

scheletul, axele de implantare ale dinţilor în osul
alveolar,rapoartele intermaxilare,rapoartele
maxilarelor cu baza craniului,date despre poziţia
arcadelor alveolare faţă de bazele maxilarului.
Examenul
teleradiografic
Pe teleradiografia de profil se constata:
• unghiului SNA isi pastreaza valoare normal, iar unghiul SNB crestere peste 80º,schimbind si
valoarea unghiului ANB;
• Unghiul S-Gn/F este in norma de 65º,se reduce prin deplasarea in jos si inainte a punctului
Gn ;
• Unghiul lui Tweed in norma 22º- 25º.Unghiul SN-M in norma de 60º,el scade datorita
oblicitatii corpului mandibulei.
• unghiul goniac peste valoare normal de 110º- 120º. unghiul de profil a fetei (NAPg)este mai
mic de 180º si deschis anterior.
• Perpendiculara de pe dreapta SN din punctul N formează cu planul mandibular un unghi cu
o valoare normală de 60°. Valoarea unghiului scade ca urmare a oblicităţii corpului
mandibular
Diagnosticul diferential
Se face cu :
• Retroalveolia superioara,in care se caracterizeaza prin ocluzie inversa
frontala fara tulburari scheletale:maxilarul si mandibula au dimensiune si
pozitie normala.
• Proalveolia inferioara este asociata cu diastema interincisiva, cauzata de:
presiunea linguala constanta in timpul deglutitie,ticul de sugere a limbii.
• Prognatia mandibulara functionala,in care drumul de inchidere al
mandibulei este normal pina la contactul prematur,dupa care urmeaza
deplasarea condililor uni sau bilateral pentru obtinerea ocluziei terminale de
obisnuinta.
• Retrognatie maxilara este determinate de hipodezvoltarea maxilarului in
plan sagital si transversal. Fata concave fara pometi.
 Profilaxia
Scopul profilaxiei este de a combate toţi factorii favorizanţi:
•corectarea atitudinilor posturale vicioase (capul in hiperflexie);
•indepartarea ticurilor de propulsie a mandibulei;
•combatera respiraţie orală prin exercitii de respiratie nazala;
•indepartarea ticului de muşcare a buzei superioare;
•prevenirea apariţiei şi desfiinţarea contactelor premature; şlefuiri selective ale
dinţilor ce depăşesc planul de ocluzie (în special caninii temporari);
•excizia cicatricelor retractile vestibulare si plastia santului vestibular,aplicarea
pelotelor vestibular;
•fonaţia la cei cu despicături labio-maxilo-palatină;
•extracţia dinţilor temporari supraretenţionaţi;
•aplicarea preventivă (2-3 nopţi pe săptămană) a bărbiţei cu capelină la copii care
provin din familii cu prognatism mandibular;
 Tratamentul interceptiv
Prezenta unei tendinte de dezvoltare exagerata a mandibulei sau a
unei ocluzii inverse frontale necesita:
Tractiuni ocipito-mentoniere;
Aplicarea aparatului Brack, Frankel tip III,a bionatorului Balters
tip III,reglatorul functional tip III;gutiera frontal cu plan inclinat;
Stimularea dezvoltarii arcadei alveolare superioare in plan sagittal
prin:
Placa superioara de expansiune sectionata in Y;
Exercitii de respiratie nazala;
Reeducarea respiratie si fonatiei
 Conduita terapeutica
În cazurile cu macrogenie anatomică, ereditară terapia trebuie să
înceapă din timpul
dentaţiei temporare, prin aplicarea unei tracţiuni cranio-mentoniere
pentru diminuarea şi
modificarea tiparului de creştere mandibulară. Extracţia în timp
optim a unui incisiv temporar superior ce persistă pe arcadă peste
vârsta normală de exfoliere împiedică erupţia spre palatinal a
succesorului permanent şi apariţia unui angrenaj invers.
În perioada dentiţiei temporare (3-6 ani) îşi găseşte indicaţia tratamentul ortopedic.
Se urmăreşte creşterea propulsiei mandibulei, a prognaţiei mandibulare şi
retrognaţiei maxilare.
La această vârstă îşi găseşte indicaţia tracţiunea extra-orală cu capelină şi bărbiţă
asociată sau nu cu placă mobilizabilă.
Dacă terapia nu dă rezultate după 6 luni (corectarea ocluziei
inverse) se impune schimbarea tratamentului. Retrognaţia maxilară beneficiază de
tratament cu mască Delaire, tracţiuni elastice pe gutiere cimentate pe dinţii arcadei
superioare.
 Tratamentul ortodontic propriu-zis:
Tratamentul se aplică în dentiţia mixtă şi în
dentaţia permanentă.
Obiectivele tratamentului se adresează atât frânării creşterii şi retropoziţia mandibulei,cât şi
stimularea dezvoltării maxilarului superior.
În cazul depistării şi a unor înghesuiri a dinţilor frontali superiori cu palato-poziţia incisivilor laterali
şi a erupţiei caninilor în vestibul,
este absolut necesar să se intervină cu mijloace ortodontice cu sau fără extracţii în scop ortodontic.
Îşi găsesc indicaţia aparatele functionale: monoblocul ce se poarta noaptea,bionatorul
Balters,bioactivatorul Dahan,placa inferioara cu arc vestibular de propulsie.
 Tratamentul chirurgical
Indicatiile chirurgicale sunt rare si recomandate in retrognatiile mandibulare cu
micrognatie,consecutive anchilozelor temporo-mandibulare.
Se intervine chirurgical prin ostiotomii pe ramurile mandibulei,asupra ATM
pentru corectarea anchilozelor TM.
In final se practica interventii plastic in vederea ameliorarii esteticii faciale.
Contenţia după tratamentul
malocluziilor de clasa a III-a

•Tratamentul malocluziilor de clasa a III-a la pacienţii in creştere este

singurul la care se impune supracorecţia deoarece creşterea post
pubertală favorizează alungirea mandibulei in raport cu maxilarul.

•Ca atare, este bine ca raporturile la finele tratamentului să fie de

clasa a II-a (cap la cap) cu o repoziţionare adecvată a incisivilor care
să asigure un ghidaj corect incisiv şi menţinerea rezultatelor.

• Contentia trebuie sa dureze 1-2 ani

 Bibliografie
1. Aurel V. FRATU : Ortodontie.Diagnostica .Clinica.Tratament.,
Vasiliana_’98, Iasi 2001
2. STANCIU D., SCÂNTEI-DOROBANŢ: Ortodonţie, editura Med.
Buc., 2003.
3. BOBOC GHEORGHE: Anomaliile dento-maxilare. Editura
Medicală, Bucureşti, 1974.
4. CHATEAU M.: Ortopédie dento-faciale – vol I, vol II. Edition Cdp,
Paris, 1993.
5. FIRU P.: Stomatologie infantilă. Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983.
6. FIRU P.: Introducere la studiul anomaliilor dento-maxilare. Ed.
Acad. R.S.R., 1981.
7. MILICESCU V.: Examenul clinic în ortodonţie şi ortopedia dento-
facială. Editura Cerna Buc. 1997.
Va multumesc pentru atentie !