Anomaliile de forma

1. Geminarea
2. Fuziunea
3. Concrescenta
4. Dilacerarea
5. Dintele invaginat(dens evaginatul, dens in dente)
6. Dintele evaginat (dens evaginatus)
7. Talon cusp
8. Taurodontia
9. Kinodontia
10. Radacinile supranumerare
11. Perlele de smalt

Geminarea si fuziunea pot fi usor confundate, deoarece ambele seamana cu doi dd uniti in
diferite grade de-a lungul axului longitudinal. In unele situatii este greu de stabilit daca anomalia
este rezultatul diviziunii unui singur germene dentar ca si in cazul geminarii sau daca este
rezultatul unei alipiri partiale a doi germeni dentari invecinati cum se intampla in fuziunea.

Apare

Geminarea
In urma diviziunii totale/partiale a unui
germen dentar.
Diviziune totala => doua coroane
complet separate, cu o singura
radacina si un singur canal radicular
Diviziunea partiala => tendinta de
scindare este evidenta prin prezenta
unei crestaturi pe mrg incizala a unei
coroane unice

Localizar
e

Ambele sexe si ambele dentitii

Mai frecventa la DT:
In zona frontala
IL si C

Clinic

Pe arcada temporara vor exista 10

dintii, dintre care unul este mai mare

Fuziunea
In urma alipirii a doua sau mai multi
germeni dentari invecinati , in
oricare stadiu al dezvoltarii acestora.
Se poate realiza pe intreaga lungime
a dd sau numai la nivelul radacinilor,
situatie in care dentina si cementul
sunt comune.
In fct de stadiul de dezvoltare in
momentul alipirii, poate fi
completa(cand se realizeaza
precoce)/ incompleta(se real. mai
tarziu, dupa ce o parte a coroanei
este deja formata) :
Completa = rezulta o singura
coroana, mai mare ca dimensiune cu
o singura camera pulp si un singur
canal radicular
Incompleta= exista doua camere
pulpare si doua canale radiculare
distincte unite prin intermediul
dentinei sau, chiar, are loc numai
fuziunea radacinilor (atunci cand s-a
produs dupa formarea coroanelor).
Mai frecvent la DT in zona frontala
mandibulara:
IL- C sau IC-C
Poate fi unilaterala(mai
frecvent)/bilaterala
Unilaterala:
Pe arcada temporara exista 9 dd
dintre care unul are diametrul mai
mare.
Se poate realiza intre un dinte din
seria normala si un dinte
supranumerar. In aceasta situatie
nu se poate face diferenta intre
geminarea si fiuziune. Pentru
cazurile in care nu se poate face
aceasta diferentiere, se utilizeaza
termenul de dinte dublu/double
teeth/twinning
Dintii dubli au reprezentat anomalia
cea mai frecventa in DT urmati de

Etiologia

Tratame
nt

hipodontie, dd supranr si
microdontie(studiu)
Sau descris cazuri de asociere a
fuziunii in DT cu agenezia in DP
Au fost incriminate traumatismul si
Presiunea/Fortele fizice, care ar crea
tendinta ereditara
contact strans intre germeni
Predispozitia genetica si diferentele
rasiale.
Vizeaza in principal fizionomia,
In fct de localizarea anomaliei, de
deoarece localizarea este
tulburarile produse, de varsta pac in
preponderent frontala. Probleme mai
mom stabilirii dg.
speciale se intalnesc in DP.
Prin localizarea mai frecventa in
In fct de aspectul clinic se poate face:
zona frontala mandibulara,
Remodelare coronara cu
tulburarile estetice in DT nu creeaza
compozite sau acoperire cu
probleme, de aceea nu se
coroane de invelis fizionomice,
intervine.Totusi trebuie sa se
dupa prealabil tratament
urmareasca procesul de resorbtie
endodontic(daca este necesar)
radiculara si daca acesta este mult
incetinit, sa se extraga dintele
Uneori este dificil si necesita
fuzionat pt a permite eruptia
consult interdisciplinar.
succersorului daca acesta exista.
In cazul inghesuirii se

In DP, dat dim coronare crescute, dd

recomanda extractia dintelui si
fuzionati ca si cei geminati, necesita
inchiderea spatiului prin trat
adesea extractie si inlocuirea lor
ortodontic.
protetica. Alteori, se poate face
remodelare coronara dupa un
prealabil tratament
endodontic.Totusi daca dintele are
apexul deschis, prin abordarea
endodontica trebuie sa se asigure
conditiile pt incheierea procesului
de apexogeneza.

Concrescenta
1. Consta in alipirea la nivel radicular,prin intermediul cementului, a doi sau mai multi dinti
deja formati
2. Alipirea poate avea loc inainte/dupa eruptia
3. Este consecinta unui traumatism local sau a unei incongruente dento-alveolare in urma
carora se produce liza osului alevolar interdentar si unirea radacinilor invecinate prin
depunere de cement radicular. Deoarece alipirea se real dupa ce formarea radacinilor a
avut loc, concrescenta nu este o anomalie de dezvoltare.
4. Localizare:
Mai frecvent la DP
M2 si M3 maxilari
5. Depistarea se face numai Rx
6. Tratament:
In cazul dd indemni, nu creaza niciun fel de proplema, dar capata semnificatie clinica daca
unul dintre dd are o afectiune pulpara complicata care necesita extractie, iar celalalt dinte
este sanatos.
In aceasta situatie, extractia dintelui bolnav se efectueaza numai dupa descoperirea
chirurgicala si separarea radacinilor unite.
Pentru evitarea complicatiilor dat eventual concrescente, se recomanda control Rx inainte de
instituirea oricarui tratament la M care prezinta leziuni odontale complicate.
Dilacerarea (angularea)
1. Reprezinta o angulare anormala a coroanei sau radacinii dentare ca urmare a actiunii
unui factor perturbator local in perioada de formare a dintelui
2. Nivelul la care se produce angularea si eventuala asociere a unor modificari de structura
de tip hipoplazie sau hipomineralizare depind de stadiul dezvoltarii dintelui respectiv, de
raportul lui cu factorul perturbator si de gravitatea impactului.
3. Mecanism de producere:

Prin interventia factorului perturbator asupra dintelui in formare se produce o deplasare a

portiunii dentare deja formate.
Dupa incetarea actiunii factorului respectiv, dar din noua pozitie capatata, dintele isi continua in
mod normal dezvoltarea, deoarece celulele din epiteliul adamantin intern nu au fost deteriorate.
Daca interventia factorului etiologic a fost mai severa, in afara de deplasarea portiunii dentare
deja formate apare si un defect de structura ca urmare a deteriorarii unui grup de celule din
epiteliul adamantin intern.
4. Etiologia: Sunt incriminate traumatismul si un defect idiopatic de dezvoltare
5. Localizare:
Mai frecvent la IC permanenti maxilari
Se datoreste in principal traumatismelor severe ale I temporari si poate fi localizata
coronar/radicular
Dilacerarea se poate intalni si in DT, in special la nivelul I.
Daca traumatismul dt(intruzie, luxatie laterala) are loc in perioada formarii coroanei dp, in urma
impactului traumatic, coroana dp se va deplasa spre palatinal si va continua sa se formeze din
aceasta noua pozitie. Rezultatul final va fi o coroana incurbata spre palatinal, care in cazul unui
impact traumatic mai sever, va prezenta si un defect de str la locul distorsiunii.
Daca traumatismul dt se produce dupa mineralizarea coroanei dp si debutul formarii radacinii,
dp va fi deplasat spre v cu incurbarea corespunzatoare a radacinii.
Acest mod de distorsiune se datoreste noii pozitii pe care o are I maxilar permanent in eruptie
fata de radacina dt.
Dupa exfolierea I temporar, un traumatism al I permanent a carui radacina este in formare, de
exemplu o intruzie, poate determina dilacerarea radacinii in 1/3 apicala.
Duterloo mentioneaza cazuri de dilacerare radiculara prin supradozarea fortelor ortodontice la
dp a caror zona apicala este incomplet formata. Spre deosebire de acest raspuns, la dd cu
formarea radacinii incheiata supradozarea fortelor ortodontice produce resorbtie radiculara,
rezultand radacini tesite,scurtate.
Tot in dp, fara cauza aparenta din din lipsa de spatiu, se pot dezvolta M3 cu dilacerarea
radiculara.
6. In fct de localizare si de severitate, dilacerarea se insoteste de o serie de tulburari:
Dintele poate ramane inclus , in cazul dilacerarilor radiculare sau a celor coronare
importante
Dintele erupe, dar in fct de pozitita angularii, produce modificari ale fizionomiei si ale
relatiilor de ocluzie
7. Tratament:
Urmareste rezolvarea tulburarilor produse.
Daca dintele nu a erupt- Se face descoperirea lui chirurgicala si se stabileste daca se axtrage sau
se pastreaza si se aduce pe arcada prin mijloace combinate chirurgicale si ortodontice
Daca dintele a erupt- Tulburarile fizionomice se corecteaza prin remodelare coronara, iar
eventualele contacte premature prin slefuire selectiva.
Dintele invaginat
1. Este o anomalie de forma care consta in exagerarea si accentuarea fosetei linguale
2. Se poate descoperi intamplator printr-un ex Rx sau daca apare o patologie odontala care
necesita control Rx
3. Localizare:
Mai frecvent la DP, la maxilar
IL maxilar, dar poate afecta orice alt dinte anterior
Intr-o ordine descrescatoare urmeaza: IC maxilar, Pm, C, M
De obicei este bilaterala
La ambele sexe
4. Clinic:
Varietate larga de forme, de la simplu defect superficial care intereseaza numai coroana
pana la defect profund, care cuprinde deopotriva si coroana si radacina.
Tipul coronar: Apare ca urmare a invaginarii in papila dentara a tuturor straturilor care
alcatuiesc organul smaltului. Rezultatul este dezvoltarea unui dinte mic, captusit cu
smalt= dinte in dinte(dens in dente)
Tipul radicular: Apare dat plierii tecii Hertwig in radacina in formare. Ca urmare, in
radacina se dezvolta o formatiune captusita cu cement.

5. In fct de aspectul Rx, tipul coronar se impart in trei grupe:

a) Invaginarea la nivelul coroanei dentare, captusita cu smalt
b) Invaginarea extinsa spre radacina dar care nu trece dincolo de jonctiunea smalt-cement
c)Invaginarea care patrunde in suprafata radiculara si are directie apicala sau laterala pentru a
produce un al doilea foramen apical.
Dpdv Rx, tipul coronar apare ca o invaginare radioopaca piriforma care se apropie de camera
pulpara si prezinta un mic orificiu de deschidere spre suprafata dentara.
Portiunea interioara a invaginarii este mult mai radioopaca, deoarece este captusita cu smalt.
Daca invaginarea coroana este extinsa, aproape intotdeauna coroana este malformata.
6. Etiologia: Se presupune ca factorii genetici au un anumit grad de implicare.
7. Evolutia: Este legata direct de gradul acumularii placii bacteriene la nivelul fosetei orale si
de predispozitia pentru aparitia precoce cariei si ulterior a complicatiilor acesteia.
Complicatia acuta, pulpita, cu simptomatologia ei zgomotoasa, atrage atentia pacientului pt
a se prezenta la tratament. Uneori insa, evolutia asimptomatica a cariei duce la mortificare
pulpara si complicatii care pot genera chiar dezvoltarea unui chist periapical.
8. Tratament:
Preventiv- Consta in sigilarea a fosetei orale sau in realizarea unei obturatii preventive
in conditiile depistarii precoce.
In cazul invaginarilor mai profunde, cand exista dentina alterata, aceasta se
indeparteaza cu grija. Pentru a evita pericolul deschiderii accidentale a camerei
pulpare spre peretele v prin inclinarea incorecta a frezei, se recomanda folosirea unei
freze sferica cu tija lunga.
Dupa aplicarea preparatului pe baza de Hidroxid de Calciu in profunzimea cav si pe
peretele sau v, se aplica obturatia coronara.
Cand exista o interesare pulpara, se face terapie endodontica, alegandu-se metoda de
tratament cea mai potrivita in fct de dg imbolnavirii si de gradul de dezvoltare al
zonei apicale.
Dintele evaginat
1. Este rezultatul evaginarii unei portiuni din epiteliul adamantin intern catre reticulul
stelat si a unei hiperplazii focale trecatoare a celulelor periferice mezenchimale din
papila dentara.
2. Consta in dezvoltarea unei formatiuni asemanatoare unui cuspid/tubercul pe
suprafata coronara. Aceasta formatiune are dimensiuni variate, este alcatuita din
smalt si dentina si poate contine o prelungire a unui corn pulpar.
3. Etiologia: Se pare ca exista o implicare a fact genetici si de mediu.
4. Localizare:
Ambele dentitii, dar mai ales la DP, in special la mandibula
Pm si mai putin la nivelul M
Se poate intalni si in zona frontala la I si C si este descrisa sub denumirea de talon
cusp
Se pot dezvolta ca anomalie izolata sau in asociere cu alte anomalii dentare si pot fi
uni/bilaterali
5. Clinic:
Cand anomalia se intalneste la dd laterali: Proeminente ocluzale, localizata
intercuspidian sau la nivelul unei creste mrg, de forma unei picaturi sau a unui con
ascutit sau cilindric.
Cand proeminenta are o dimensiune mai mare poate interfera cu rel ocl generand
contacte premature. In cursul miscarilor fct, daca grosimea smaltului si a dentinei
sunt reduse, in tendinta deblocarii contactului prematur, se real o microdeschidere a
prelungirii pulpare din interiorul proeminentei. Ca urmare, pac prezinta la un dinte
aparent indemn, simptomatologie de inflamatie pulpara sau chiar semne de
mortificare pulpara si de complicatii parodontale apicale.
6. Examenul Rx: Evidentiaza radioopacitatea tuberculului respectiv suprapusa peste
conturul coronar. Aceasta radioopacitate prezinta o radiotransparenta centrala in
cazul in care tuberculul contine si o prelungire pulpara.
7. Tratament:
In fct de simptomatologia prezentata in momentul depistarii anomaliei si variaza de la
slefuire selectiva pana la terapie endodontica.
Daca proeminenta interfera cu rel de ocl : Se fac slefuiri selective, in mai multe
sedinte succesive si cu fluorizari intre sedinte.

vitale).

In cazul ca pac prez semne de imbolnavire pulp: Se tine cont de forma patologica
pulpara (pulpa vie cu diferite grade de inflamatie/mortificare pulp si compl
periapicale) si de dezvoltarea zonei apicale.
In cazul dintelui imatur cu inflamatie pulpara se vor folosi metode care sa permita
continuarea edeficarii apicale prin procesul fiziologic de apexogeneza (tehnici

In cazul mortificarii pulpare cu sau fara complicatii periapicale se va realiza

tratamentul
endodontic de stimulare a apexificarii.

Talon cusp
1. Reprezinta varianta de dinte evaginat cu localizare in zona frontala.
2. Apare ca urmare a dezvoltarii unei proeminente de dimensiuni variabile pe suprafata
coronara a dd frontali.
3. Este rezultatul proliferarii si evaginarii catre reticulul stelat, in faza de morfodiferentiere, a
unei portiuni din epiteliul adamantin intern si a mezenchimului subiacent.
4. Clinic:
Proeminenta are forma unui cuspid care seamana cu o gheara de vultur sau are forma
de calcai, de unde si denumirea de talon cusp.
In fct de dimensiunea proeminentei, apreciata de la jonctiunea smalt-cement pana la
mrg
incizala, se descriu: talon cusp, semitalon si trace talon. Talon cusp se
foloseste in toate
cazurile in care proeminenta se extinde cel putin pe 1/2 din
distanta de la jonctunea smaltcement pana la mrg incizala.
Proeminenta se dezvolta des pe suprafata orala, proiectandu-se de la jonctiunea smaltcement sau de la nivelul cingulumului spre mrg incizala, dar se poate dezvolta si pe
suprafata vestibulara sau si pe vestibular si pe palatinal, la acekasi dinte.
Uneori intre proeminenta si suprafata dintelui exista un sant care poate fi retentiv,
favorizand dezvoltarea unui proces carios.
5. Cauza: Nu este precizata.
6. Localizare:
Ambele dentitii, mai frecvent la DP
Frecvent la sexul masculin
Mai frecvent la maxilar
I permanenti maxilari. Mai frecvent la IL dar si IC si C
In DT:
Se intalneste in special la IC max
Poate fi uni/bilateral si se intalneste ca anomalie izolata sau asociat cu alte anomalii
dentare sau ca simptom in cadrul unor afectiuni generale. Dintre anomaliile dentare cu
care se poate asocia, se citeaza: IL in forma de tarus, meziodensul, ageneziile dentare,
odontoamele complexe, caninii inclusi.
Se intalneste mai frecvent la pac cu sdr Mohr, Rubinstein-Taybi sau Sturge-Weber
7. Examenul Rx:
Radioopacitate crescuta, la un anumit nivel pe suprafata coronara, care prezinta o
radiotransparenta centrala, corespunzatoare prelungirii pulpare.
Cand dintele nu a erupt inca: Imaginea Rx nu este concludenta, putand fi confundat cu un
odontom compus, cu un dinte supranumerar sau cu un dinte invaginat
8. In fct de topografie si dimensiune, poate genera o serie de tulburari:
1. Contacte premature si chiar deplasarea dintelui cand este situat oral si este voluminos
2. Complicatii pulpare(pulpita, mortificarea pulp) ca urmare a deblocarii cp si
microdeschiderii prelungirii pulpare.
3. Grefarea procesului carios la nivelul santului proeminent si suprafata dintelui
4. Tulburari fizionomice, cand este situat pe suprafata vestibulara
5. Tulburari de fonatie
6. Uneori disconfort si leziuni ale partilor moi(limb, muc labiala)
9. Tratament:
In fct de momentul in care se prez pac, de marime si localizarea formatiunii si de
simptomatologia acuzata.

Localizare orala+proeminenta este mica + nu determina tulb ocl: Se aplica masuri de

prevenire a cariei prin sigilarea eventualului sant sau se recurge la metode minim
invazive( sigilari largite, obturatii preventive) atunci cand sunt suspiciuni de carie.
Proeminenta mai mare + produce interferente ocl si chiar deplasarea dintelui: Se fac
slefuiri selective, din aproape in aproape, urmate de aplicari de preparate fluorate. Pentru
a evita deschiderea camerei pulpare se recomanda ca reducerea sa fie aproximativ 1mm
in interval de o luna.
In cazul reducerilor importante care nu se pot realiza fara deschiderea cp, se recurge la
pulpotomia partiala. Dupa indepartarea interferentelor, dintele deplasat se redreseaza spontan.
Daca au aparut complicatii pulpare (pulpita, mortificare pulp) ca urmare a deblocarii spontane a
contactului prematur si a microdeschiderii prelungirii pulpare, in alegerea metodei de tratament
se tine cont de forma de patologie pulpara si de gradul dezvoltarii zonei apicale(vezi trat d
evaginat)
Daca talon cusp este localizat vestibular: Se face remodelare coronara.
Taurodontia
1.Clinic:
Consta in existenta unei cp alungite, cu podeaua plasata mai spre apical, marire care se
real pe seama radacinilor care in consecinta sunt mai scurte.
Morfologia coronara nu este modificata si nici dimensiunea totala a dintelui.
La examenul clinic insa anomalia trece neobservata. Ea se depisteaza intamplator prin Rx
2. Apare ca urmare a plierii tecii Hertwig la un alt nivel decat in mod normal sau este
rezultatul
perturbarii procesului de unire a septurilor trimise in interiorul diafragmului
epitelial in cursul
formarii podelei cp la dd pluriradiculari.
3. Etiologia: Exista o componenta genetica dar nu este complet elucidata.
4. Localizare:
La nivelul dd laterali mai frecventa la DP
M dar uneori se poate regasi si la Pm. Se poate intalni la toti Molarii unui individ si cu cat
M are pozitie mai post, cu atat anomalia este mai pronuntata.
Se poate devolta ca o anomalie izolata sau in asociere cu alte anomalii dentare de
dezvoltare (ex. amelogeneza imperfecta tipul 4) sau poate fi un simptom in cadrul unor
sdr(ex sdr Klinefelter)
5. Semnificatie clinica: Fara importanta daca dintele respectiv nu prezinta niciun fel de
patologie.
Capata importanta in cazul dintelui cu patologie pulpara care necesita tratament
endodontic,
cand medicul trebuie sa tina cont de morfologia mai aparte a cp.
Chinodontia
1.
2.

3.

Morfologia radiculara a M este asemanatoare cu cea a dd de caine(kynos=caine)

Localizare:
M temporari
Clinic: Dd nu prezinta modificari coronare, dar radacinile se desprind direct din baza
coroanei, neexistand un trunchi radicular comun.
4. Necunoasterea asestei situatii poate duce la perforatii ale podelei cp in cazurile clinice
care necesita tratamente endodontice la M temporari.
Perlele de smalt
1. Sunt mici formatiuni de natura epiteliala , se pot dezvolta pe suprafata radiculara ca
urmare a activitatii unei portiuni din teaca epiteliala Hertwig care isi pastreaza sau care
revine la potentialul de formare a smaltului.
2. Localizare:
M maxilari, de obicei in zona furcatiei
Daca se gasesc in apropierea mrg gingivale, ele pot participa la formarea unei pungi
parodontale si dat formei lor neregulate, creaza greutati in curatirea zonei respective.