Distrofii dentare

Dechaume :
modificari de numar, forma, dimensiune si structura, produse de tulburari care au afectat dintele in diferite etape ale formarii sale si care sunt evidente in momentul eruptiei , fie ca o leziune cicatriceala, fie evolutiva

Magitot:
Distrofii primare impactul a avut loc in perioada de formare a dintelui
Cicatriceale evolutive

Distrofii secundare modificarile apar dupa o perioada de aspect normal al dintelui

3

Distrofiile dentare

de de de de

numar forma si marime structura eruptie

Distrofiile = rezultat
Mutatii genetice Agenti teratogeni

Toxici : tutun, tetraciclina, fluor, cchimioterapie Fizici:radioterapie Nutritionali: alcool si vitamina A Infectiosi : virusul rubeolei, cytomegalovirus Accidentali si locali

6-7 sapt. iu Dinti temporari

4 luni iu 51 - 55

4 luni iu 1 mol perm

Nastere 16, 26, 36, 46 Lama dentara

6-7 sapt iu Dinti temporari

4 luni iu 51 - 55

4 luni iu 1 mol perm

mugure capsula

Nastere 16, 26, 36, 46

6-7 sapt iu Dinti temporari

4 luni iu 51 - 55
Naistere 16, 26, 36, 46

4 luni iu 1mol perm

Ameloblasti functionali = smalt

clopot

Polarisarea odontoblastilor Odontoblasti functionali = predentine+dentina

8

ANOMALII DE NUMAR: Etiologie

Anomalii de initiere a lamei dentare si formarii mugurilor Anomalii asociate malformatiilor cranio-maxilare Filogeneza (dinti riminiscenti) Anomalii ale genelor implicate in odontogeneza

ANOMALII:

HIPODONTII ANODONTII DINTI SUPRANUMERARI

10

HIPODONTIA

APARE MAI ALES LA DINTII SFARSIT DE SERIE: -incisiv lateral, - al doilea premolar, - al treilea premolar

11

Anomalii de initiere a lamei dentare si de formare a mugurilor dentari

Moleculele semnal vor fi clasificate in Factori de transcriere Factori de crestere si receptorii lor Molecule de regularizare morfologica

Initializarea Lama dentara (dezvoltarea precoce a organelor dentare combinatii unice de morfogeneza si factori de transcriere
12

Anomalii de initiere a lamei dentare si de formare a mugurilor dentari

retinoizii factori de regularizare Vitamina A: Deficit oprirea odontogenezei Exces inhibarea diferentierii germenilor molari si disparitia lor la 73% din cazuri intr-un stadiu precoce anomalii de fuziune Agenezia molarilor Incisivi supranumerari prin duplicare EGF (studiu pe sobolani) ) Blocaj inhiba formarea lamei dentare Exces muguri epiteliali supranumerari in zona diastemei La barbati : sindromul Rieger
13

Anomalii asociate malformatiilor cranio-faciale

anomalii numerice ale incisivilor implicati

sudura intre mugurii faciali sinostoza suturilor incisive si incisivo-canine

Fata mamiferelor se dezvolta datorita cresterii si unirii celor 5 muguri faciali. La mandibula, prin unirea mugurilor mandibulari Maxilarul : Anterior = participarea mugurelui naso-frontal Posterior= mugurii maxilari.
14

Distrofii primare cicatriceale

15

Exemple de anomalii numerice ale incisivilor

Meziodens Incisivi laterali maxilari supranumerari Incisivi supranumerari Incisivi dismorfi Agenezie Incisiv central superior unic

16

Meziodens

17

Incisiv supranumerar

18

Premolar supranumerar

19

Agenezie de premolari

20

Incisiv central unic

Agenezia lui 11 sau 21 este extrem de rara. Ea este deobicei precedata de absenta omologului temporar

21

Incisiv central superior unic

Morfologie simetrica Inc

central unic = 11 sau 21? Anomalie izolata sau asociata altor anomalii faciale minore (hipertelorism, strabism, hipoplasie maxilara) si/sau intarziere in crestere. numeroase observatii asupra asocierii intre insuficienta antehipofizara si diverse malformatii faciale.
22

Incisiv central superior unic

+ patologii cum ar fi :
Atrezia coanala holoprosencefalia (dezvoltarea incompleta si cloasonarea structurilor mediane ale sistemului nervos central).Se observa o mutatie a genei Sonic Hedgehog (SHH). Anomalii cromosomiale (sindromul tripletei X).
23

Aparitia dintilor vestigeali

Ageneziile cele mai frecvente observate la omul actual :

Disparitia M3 : 20.9% din populatie Disparitia incisivilor laterali maxilari. ????? Agenezia premolarilor secunzi

Dentitia mamiferelor placentare 3I, 1C, 4PM, 3M 2I, 1C, 2PM, 2 - 3 M = reducerea numerica a dintilor capat de serie
25

Dinti supranumerari

26

ANOMALII DE MARIME SI FORMA

Consecinta a unui dezechilibru genetic si/sau un dezechilibru in transferul informatiilor legate de factorii teratogeni
Talia si morfologia sunt controlate poligenic autozomal , influentate de gene purtatoare de cromozomi sexuali Cromozomii x si y =determinarea grosimii smaltului Cromosomul X = determinarea grosimii dentinei Variatiile de volum si forma a dintilor = modificari de numar sau de activitate functionala a celulelor diferentiate + functia de repartitie a celuleor in spatiu
27

Anomalii de volum
microdontia macrodontia

Toti dintii sau o parte generalizata adevarata sau

relativa

localizata

Sunt cele mai des asociate sindroamelor. +asociate anomaliilor de forma

28

Microdontia localizata este frecventa si atinge mai ales :

Dintii terminali ai unei serii (I lat sup, M3) Dinti definitivi langa o despicatura palatina unilaterala (dintii temporari sunt dimpotriva foarte mari) In caz de fistula labiala inferioara asociata la o despicatura labiala si /sau palatina sindromul Mohr (sindrome oro-digito-

29

Microdontia generalizata adevarata este rara

Ea este adeseori asociata cu nanismul hipofizar si cu deficitul hormonului de crestere Diminuarea volumului va afecta dintii a caror faza de morfogeneza coronara este contemporana instalarii deficitului

30

Microdontia generalizata adevarata

Asociata cu radioterapia (frecventa/ dozele de radiatie si varsta tanara) Asociata la un hipotiroidism = intarziere de crestere osoasa la mandibula si hipotonia muschilor masticatori si ai limbii Reducerea dimensionala coronara este mai mare in sens mezio-distal

31

Microdontia generalizata adevarata in sindroame

sindromul Turner (sindrome XO) = diminuarea inaltimii coronare si a lungimii radiculare a dintilor permanenti sindromeul Down (trisomia 21)= diminuare la nivel coronar si radicular Sindroame cu afectare ectodermica * sindromul de Christ-Siemens-Touraine (Displ Ectoderm Anhidrotica) microdontia celor doua dentatii + intarzieri in eruptie si dismorfisme * sindromul Sensenbrenner (displazie cranio-ectodermica) : dinti mici cu spatieri + multiple frenuri bucale. * sindrome Goltz (Sindromul de hipoplazie dermica focala) : microdontie + oligodontie+ intarzierea eruptiei + smalt fragil + papiloame mucoase. * sindrome Rothmund Thomson (S de poikilodermie congenitala) microdontie + malformatiii coronare + eruptie intarziata
32

Macrodontiile sunt foarte rare.

Macrodontia unui dinte sau a omologului simetric este pusa in legatura cu fenomene de fuziune , concrescenta si geminatie
33

Macrodontia este extrem de rara.

generalizata se regaseste in: - cazurile de gigantism - asociata cu sindromul Down , exclusiv pentru dentatia temporara Generalizata sau localizata se intalneste ocazional in : - aneuploidiile cromozomului x - sindromul Hermann - sindromul Crouzon (disostoza cranio-faciale) : dinti in forma de titirez unilaterale acompaniind: - o hemihipertrofie corporala congenitala cu hemihipertrofie faciala - o tumora angiomatoasa de talie mare
34

Formatiuni duble
Termenul de formatiuni duble regrupeaza anomalii de dezvoltare ca: fuziunea geminatia concrescenta
Din punct de vedere clinic, formula dentara permite diagnosticul diferential intre fuziune si geminatie Fuziune = numarul dintilor redus, radacini scurte Geminatia= numarul dintilor normali
35

Fuziunea
Dintele ste constituit prin unirea la nivelul dentinei a doi germeni normali in momentul formarii Apare frcvent in dentatia temporara , mai ales in regiunea incisivo-canina Poate fi partiala sau totala

36

Fuziune totala prematura: multiple

situatii

afecteaza chiar complexul pulpo-radicular 2 camere pulpare si fuziunea pulpei radiculare Separarea coroanelor si fuziunea radacinilor

37

Fuziune partiala

Coroane unite si radacini separate Coroane unite doar la nivelul smaltului (mai rar)

38

Geminatia

Constituie o diviziune adesea avortata a unui germen dentar Ea afecteaza adesea dentatia temporara si mai ale regiunea incisivocanina Etiopatogenia este insuficient cunoscuta Clinic : - o crestatura pe marginea libera - dinte ingemanat supranumerar in oglinda (geminatie totala) cu numar de dinti normal

39

Geminatie

40

Geminatie

41

Concrescenta
Consta in sudura a doi dinti la nivelul cementului adevarata = se produce in timpul formarii radacinii dobandita =survine la sfarsitul formarii radacinii datorita unei infectii periapicale cronice cu lezarea septului osos si hipercementoza reactionala

42

Invaginari

Cuspid cingular Dens in dentis

43

Invaginari

Cuspid cingular

Dens in dentis

44

Hipodontie Hiperdontie In dentatia temporara Geminatie Fusiune Mare probabilitate de aparitie a acestor anomalii si in dentatia definitiva

45

ANOMALII DE STRUCTURA
De smalt = AMELOGENEZA IMPERFECTA

De dentina = DENTINOGENEZA IMPERFECTA

46

Amelogeneza imperfecta
Afectiune ereditara rara si polimorfa afectand smaltul Se manifesta clinic prin: - hipoplazii - hipomineralizari - hipomaturari

47

Amelogeneza imperfecta

caracterizata printr-o heterogenitate clinica importanta putand afecta

o dentatie 2 dentatii doar un grup de dinti

Aspectul macroscopic este variabil, anomalie punctiforma afecteaza toata suprafata coronara cu diferite grade de severitate.
48

Amelogeneza imperfecta = sechela a unor evenimente

Factori de mediu - nastere prematura cu greutate mica la nastere, tulburari respiratorii si metabolice - hipocalcemie neonatala - infectii ale mamei - citomegalovirus - traumatisme locale - exces de fluor (fluoroza) Factori genetici cu mod de transmitere autozomic, dominant sau recesiv Legat de cromosomul X
49

Amelogeneza imperfecta:
Clasificari

Forme hipoplazice : IA.IG Forme hipomature : IIA, IIB, IIC Forme cu hipocalcefiere : IIIA, IIIB Forme hipomature, hipolplazice si taurodontie IVA, IVB
50

Amelogeneza imperfecta : hipoplazica

51

Amelogeneza imperfecta : hipoplazica

52

Amelogeneza imperfecta : hipoplazica

53

Amelogeneza imperfecta cu hipomaturate

54

Amelogeneza imperfecta cu hipocalcefiere

55

Fluoroza dentara
= Hipoplazii ale tesuturilor subiacente suprafetei smaltului consecutive unei intoxicari cronice prin fluoruri inaintea eruptiei dintilor

Stadiul de dezvoltare al smaltului cel mai vulnerabil unei absorbtii excesive de fluoruri este stadiul de tranzitie (intre sfarsitul stadiului de secretie si debutul fazei de maturatie)
56

Fluoroza dentara :
Microscopic

spatii prismatice largi cristale mai mici si mai largi spatii inercristaline mai mari defecte in ochiurile cristaline.
Aceste tulburari de nucleizare si crestere cristalina = consecinte ale tulburarilor metabolismului calciului sistemic Si a perturbarii hidrolizei matricei proteice a smaltului Concentratiile excesive de fluoruri inhiba enzimele care hidrolizeaza amelogeninele si completeaza calciul necesar activarii sale
57

Fluoroza foarte discreta Gradul 2

58

Fluoroza discreta Gradul 3

59

Fluoroza discreta Grad 3

60

Fluoroza moderata Grad 4

61

Fluoroza : moderata Grad 4

62

Fluoroza severa Grad 5

63

Dentinogeneza imperfecta Distrofie primara evolutiva

Structura anormala a matricei dentinare Matricea dentinara afectata Mineralizarea matricei Schimbari in dimensiunea si distributia tubusoarelor dentinare precum si in reteaua colagenica intertubulara Modificari dentinare sunt deasemenea vizibile si in patologii generale care afecteaza tesutul conjunctiv cum ar fi osteogeneza imperfecta
64

Dentinogeneza imperfecta

65

Dentinogeneza imperfecta ereditara

Displazie dentinara (DD), divizata in 2 tipuri(I et II) Dentinogeneza imperfecta (DI) divizata in 3 tipuri (I, II, III) - Tipul I este asociat osteogenezei imperfecte (OI) - Tipul II si III prezentand doar anomalii dentare

66

Odontogeneza imperfecta
Sunt afectate si odontogeneza si amelogeneza Afecteaza mai ales dintii temporari Smaltul lipseste iar dentina este brun rosiatica Camera pulpara este foarte larga La dintii permanenti, smaltul este f. fin, de culoare gri, dentina are aspect brun.Se abraziaza repede si apar expuneri pulpare

67

Melanodontia infantila Beltrami

Afecteaza frontalii temporari superiori Pete care se extind, si transforma dintele intr-un bont negru Apar depuneri de dentina la nivelul camerei pulpare si canalului radicular

68

Distrofii secundare progresive

Caria circulara

Sindromul Dubreuil-Chambardel

Apare la 1,6-2 ani Simetrica, intereseaza incisivi sup, caninii sup, iincisivii inferiori f, rar molarii La copii debili, alimentati cu biberon indulcit Calitatea diferita a mineralizarii pre si postnatal Apare cu o coloratie brun verzuie a smaltului la nivelul coletului, cu extindere circulara mai mult in suprafata , duce la fracturarea coroanei Pulpa ramane adeseori vitala Caria galopant a dintilor permanenti Intereseaza incisivii superiori Apare dupa 11-12 ani, cu leziuni vestibulare care se extind in suprafata si profunzime, ducand la distructii coronare masive

69

Distrofii complexe

Dintii Hutchinson

Intereseaza incisivii centrali superiori permanenti Mai mici, aspect de butoias Convergenti spre incizal Marginea incizala displazica cu smalt friabil, forma de semiluna Etiologie:

lues (cheratita parenchimatoasa si surditate labirintica) rahitismul

70

Dintii Mozer
Intereseaza primii molari permanenti Este afectat volumul si forma Treimea ocluzala aspect strangulat prin cuspizii subtiri si ascutiti, cu smalt friabil galben-brun negricios Etiologie: rahitismul

71