Anomalii dentare de

dimensiune

Anomalii dentare de formă

Sunt ANOMALII DE STRUCTURĂ:

NEEVOLUTIVE

CICATRICIALE

STABILE

Sunt rezultatul perturbării procesului de morfodiferențiere

Anomaliile dentare de dimensiune
Anomalii dentare de dimensiune
În plus - Macrodonţia
Generalizată
• adevărată
• relativă (falsă)

Localizată
În minus - Microdonţia
Generalizată
• adevărată
• relativă (falsă)

Localizată
Etiologie
genetică / generală / locală
• afecţiuni genetice cu microdonţie: sindrom Down, displazia
ectodermală, displazia condroectodermală (sindr. Ellis van Creveld),
microsomia hemifacială (sindr. Goldenhar)
• afecţiuni genetice cu macrodonţie: sindromul otodentar, macrosomia
hemifacială.
• afecţiuni hormonale (hipofiza: gigantism sau nanism)
• factori locali (dinţii dublii).
Macrodonţia generalizată adevărată
• toţi dinţii au dimensiuni mai mari
• SI este ˃ de 35 mm
Macrodonţia generalizată adevărată

Conduce la:

• înghesuire dentară
• incluzii şi ectopii dentare
• bombări ale proceselor alveolare
• perturbări ocluzale
Macrodonția generalizată relativă (falsă)
• Neconcordanță între dimensiunea oaselor maxilare (mai mică) și
dimensiunea dinților (normală)
• Mai frecvent întâlnită decât forma adevărată
Macrodonția localizată
• poate afecta un singur dinte/un grup dentar (F/L)
• se întâlnește la nivelul IC sup, M3, dt. supranumerari
• alveola bombează în zona respectivă
• produce înghesuiri sau inocluzie sagitală
Microdonția generalizată adevărată
• toţi dinţii sunt mai mici
• pot avea formă conică
• SI este ˂ de 28 mm
Microdonția generalizată adevărată
Conduce la:
• spaţieri dentare
• procese alveolare excavate
• perturbări ale funcțiilor: estetice, fonetice
Microdonția generalizată relativă (falsă)
• oasele maxilare sunt mai mari
• dimensiunea dinților normală/mai mică
Microdonția localizată
• poate afecta un grup dentar (F/ L)
• poate afecta un singur dinte: ILS, M3, dt. supranumerari
• dinţii sunt nanici și au formă conică
• proces alveolar excavat zonal
• rădăcini scurte şi subţiri
Tratament
• extracţie
• tratament ortodontic
• remodelări coronare cu compozite
• tratament protetic de acoperire
Anomalii dentare de formă
Clasificare

• dinții dubli (fuziunea/geminaţia)

• concrescenţa
• dilacerarea
• dens invaginatus (dens in dente)
• dens evaginatus
• taurodonţia
• chinodonţia
• rădăcinile supranumerare
• perlele de smalț
Dinții dubli
• o coroană compusă din 2 dinți
• pot avea 1-2 rădăcini, în funcție de perturbarea ce a produs dt dublu
• dinții dubli sunt mai predispuși la carie din cauza formei lor
neobișnuite
• pot fi asociați uneori cu lipsa (anodonția) dintelui permanent
Dinții dubli
Cauze:
• factori de mediu locali (ca înghesuirea germenilor dentari, traumatisme)
• factori de mediu sistemici
• factori ereditari: boli genetice cu transmitere autozomal
dominantă/autozomal recesivă
Frecvență:
• apar mai frecvent la copii decât la adult (0.5% dintre copii pot avea d dubli)
• dinții frontali sunt mai afectați decât cei laterali
• rudele sunt mai frecvent afectate
Dinții dubli
În funcție de mecanismul patogenic, dinții dubli se clasifică în:

• dinți dubli produși prin fuziunea a 2 sau mai mulți muguri vecini
= dinți fuzionați
• dinți dubli produși prin diviziunea unui mugure
= dinți geminați
Geminația
Patogeneză
• scindarea (diviziunea) unui mugure în etapa de proliferare
Etiologie
• factori locali (traumatism)
• factor ereditar
Frecvenţă
• DT: IC, IL inf. se face obligatoriu Rx pt. că se poate asocia cu anodonţie la DP
succesori
• DP: Ic, PM, M3 mandibulari
• rar la maxilar.
Geminația
Geminația
Clinic
• 2-3 coroane unite
• când se numără dinții apare un număr normal de dinți (dt geminat se
numără ca un singur dt)
• forma coroanelor este mai mult sau mai puţin asemănătoare
• dimensiunea coroanelor este mai mică
• separaţia poate fi parţială (şanţuri) sau totală
• au 1 rădăcină, 1 canal, o cameră pulpară
Geminația
Tratament
• ameliorarea fizionomiei
• reducerea coroanelor în sens mezio-distal şi fluorizări
• coroane fizionomice
• sigilări și refaceri cu compozite
• extracţie şi tratament orto sau protetic.
Fuziunea
Patogeneză
• unirea a doi sau mai mulţi muguri vecini prin dentină ca urmare a unei
presiuni de vecinătate exercitată pe mugurii în formare
• fuziunea poate apărea în diferite stadii ale dezvoltării
• alipirea poate fi prin coroană sau prin rădăcină (coalescenţă)
• se pot uni 2 DT/2 DP din seria normală
• se poate uni 1 dinte din seria normală cu un dinte supranumerar (nu
se poate diferenţia de o geminare deoarece numărul de dinţi apare
normal).
Fuziunea

Etiologie
• factori congenitali, din cauze necunoscute
• factori locali (traumatism sau presiune de vecinătate. exercitată pe
mugurii în formare)
Frecvenţă
• DP: I inf., IL sup.
Fuziunea

Clinic
• 2-3 coroane unite
• formă asemănătoare şi dimensiuni normale ⇒ macrodont
• la numărătoarea dinților apare lipsa unui dinte
• au mai multe canale, camere pulpare şi rădăcini proprii
• Rx obligatorie pentru dg de fuziune, dar și pentru dg de anodonţie a
DP.
Fuziunea

Tratament
• separarea coroanelor este grea mai ales la nivel radicular
• dinţii cu aspect şi dimensiune normale se separă şi apoi se fluorizează
• tratament ortodontic pentru ameliorarea fizionomiei
• refaceri cu compozite
• coroane fizionomice
Fuziune vs. Geminație
Concrescența
Patogeneză
• prin presiuni de vecinătate (traumatism) se produc alipiri de 2-3 dinţi
vecini la nivel radicular prin cement după formarea rădăcinii.
Etiologie
• traumatisme
• înghesuiri dentare
Frecvenţă
• DT: IC cu IL, IL cu C
• DP: molarii maxilari
Concrescența
Clinic
• fiecare dinte are cameră pulpară, canal radicular propriu
• depistare Rx întâmplător
• apar spaţieri dentare

https://www.studyblue.com/notes/note/n/
ch5-developmental-disorders/deck/2925612
Concrescența
Tratament
• chirurgical prin separare şi tratament ortodontic
• prin extracţie
• tratament endodontic
Dilacerarea (flexia)
Patogeneză
• angulare anormală a uneia din părţile componente ale dintelui mai mult de
90o (flexia angulare sub 90o )
• factorul perturbator produce oprirea în dezvoltare a dintelui→ după încetarea
acțiunii factorului perturbator, dezvoltarea se reia, dar într-o altă direcţie
decât cea normală.
Etiologie
• traumatisme ale DT (intruzii)
• DLMP
Frecvenţă
• IC sup, PM inf şi mai rar la M3
Dilacerarea
Tipuri

• angulare coronară
• angulare corono-radiculară
• angulare radiculară.
Dilacerarea
Clinic
• angularea coronară afectează fizionomia
• carii grefate pe hipoplazii de smalț prov. de traumatisme la DT
• modificări ale ocluziei
• anomalii de formă, de structură
• în angularea radiculară dinţii pot rămâne incluşi (Rx)

Gravitatea depinde de:

• vârsta mugurelui DP,
• intensitatea traumatismului
• raportul dintre DT şi DP
Dilacerarea

Tratament:
• descoperire chirurgicală
• tratament ortodontic
• tratament endodontic dificil
• tratament protetic (remodelare)
• extracţia, dacă are complicaţii periapicale mari.
Dintele invaginat (dens in dente)
Etiopatogeneză
• necunoscută pe deplin
• factorul genetic a fost implicat găsindu-se frecvent la rude
• invaginarea epiteliului adamantin intern spre papila dentară înaintea
calcificării în stadiul de morfogeneză
Frecvenţă
• IL maxilar permanent este cel mai afectat 90%, caninii și dinții laterali sunt
mai rar afectați, iar la DT apare mai frecvent la Ilateral maxilar
• pot apărea asimetric dar și simetric (43%)
Dintele invaginat (dens in dente)
Tipuri
• Tipul I: dens in dente coronar - invaginarea este minimă, acoperită cu smalț, în
interiorul coroanei dintelui, nu se extinde dincolo de nivelul JSC.

• Tipul II: dens in dente corono-radicular - invaginarea este căptușită cu smalț și

se extinde din camera pulpară în canalul radicular, fără comunicare cu
ligamentul parodontal.

• Tipul III: dens in dente radicular

• Subtip IIIA: invaginarea se extinde în rădăcină și comunică lateral cu zona lig. parodontal
printr-un pseudo-foramen, fără comunicare cu pulpa.
• Subtipul IIIB: invaginarea se extinde mai profund în rădăcină și comunică cu lig.
parodontal la foramenul apical, fără comunicare cu pulpa.
Dintele invaginat (dens in dente)
• Clinic
• dinţii au forme şi dimensiuni normale
• foramen caecum mai adânc
• el apare ca un traiect liniar în smalţ care fie se termină în deget de
mănuşă în coroană sau rădăcină fie în ligamentul periodontal
• carii frecvente şi complicaţii precoce
• sunt depistate pe Rx
Dintele invaginat
Tratament

• sigilarea foramen caecum

• tratamentul endodontic este dificil
• extracţie, dacă apar complicaţii şi tratamentul endodontic nu dă
rezultate
Dintele evaginat
Patogeneză
• evaginarea epiteliului adamantin intern spre exterior spre reticulul stelat, cu
apariţia unui cuspid suplimentar
• apare în stadiul de morfodiferenţiere ca şi celelalte anomalii de formă şi
dimensiune
Etiologie
• necunoscută
• ereditară: sindromul Stuge Weber, sindromul Ellis van Creveld, incontinentia pigmenti
(talon cusp apare individual sau în cadrul sindroamelor)
• factori de mediu
Dintele evaginat
Tipuri
• la I şi C frecvent pe fața orală → talon cusp
• la PM sup. → pe cuspidul V / faţa ocluzală
• la M inf. ca al 6 lea cuspid → tub. sixtum
• la M1 perm. sup. și M2 temp. sup. → tub. Carabelli (MP)
• la M2 perm. pe fața V → tub. Bolk
• La M1 temp. sup. → Zuckerkandl pe f. V
Dintele evaginat
Clinic
• prezintă smalţ, dentină
• are / nu cameră pulpară ca o prelungire a c.p. normale
• interferenţe ocluzale → fracturi frecvente
• carii, complicaţii pulpare şi periapicale
Dintele evaginat
Talon cusp (gheară, călcâi, Y): cingulumul este accentuat, dar are formă
de ţăruş; poate ajunge la planul de ocluzie producând interferenţe

https://pocketdentistry.com/3-
anomalies-of-the-developing-dentition/
Dintele evaginat
•Tratament
 

• șlefuiri selective pentru reducerea înălţimii şi fluorizări

• se pot produce deschideri ale camerei pulpare ale dintelui
afectat coafaje, tratament endodontic.
Taurodonția
Patogeneză
• plierea tecii lui Hertwig se face la alt nivel decât cel normal

Etiologie
• în cadrul unor sindroame genetice (Klinefelter, Down)
• amelogeneza imperfectă tip IV se însoţeşte de taurodonţie
 Taurodonția
Clinic
• cameră pulpară mare
• camera pulpară nu are constricţie la nivelul joncţiunii smalţ cement
• podeaua camerei pulpare este situată spre canalele radiculare
• rădăcinile par scurte, globuloase
• depistare Rx întâmplătoare

Tratament
• nu are semnificaţie patologică
 
Chinodonția
• mai frecventă la dinţii temporari
• dinţii se aseamănă cu cei de la câine
• camera pulpară se continuă cu rădăcina
• neexistând podeaua camerei pulpare rădăcinile se desprind direct din
baza coroanei
 
Perlele de smalț
Etiopatogenie
• perturbarea activității tecii epiteliale a lui Hertwig
• asociată cu depunerea de smalţ aberant peste cement

Frecvență
• apar cel mai frecvent în zona furcației interradiculare a molarilor
• molarii maxilari sunt cel mai frecvent afectaţi
 Perlele de smalț
Clinic
• se dezvoltă la colet spre JSD, imediat sub marginea gingivală
• Ǿ 1-4 mm
• pot conține dentină și urme de pulpă
• favorizează parodontopatia marginală și sunt confundate cu tartru →
detartraj dificil
Perlele de smalț
Tratament
• fără tratament specific
• menținerea igienei corecte pt a evita apariția
bolii parodontale
• îndepărtarea lor ar putea fi necesară dacă apar
probleme parodontale la furcație
 
Rădăcinile supranumerare
• C, PM inf (bifurcaţi) şi molari, în special pe M3
- PM sup. pot avea 3 rădăcini
- M 1 inf. pot avea 3 rădăcini, cea mezială fiind bifurcată
• apar rar pe incisivi

Parsa A, Rapala H. Endodontic treatment of a mandibular

6 years molar with three roots: A pedodontist
perspective. Int J Pedod Rehabil 2016;1:64-7
Multidisciplinary Management of a Fused Tooth: A Case Report
Derya Demircioglu Guler, Emine Sen Tunc, Nursel Arici, Nilüfer Ozkan
Case Rep Dent. 2013; 2013: 634052. doi: 10.1155/2013/634052
Multidisciplinary Management of a Fused Tooth: A Case Report
Derya Demircioglu Guler, Emine Sen Tunc, Nursel Arici, Nilüfer Ozkan
Case Rep Dent. 2013; 2013: 634052. doi: 10.1155/2013/634052
Multidisciplinary Management of a Fused Tooth: A Case Report
Derya Demircioglu Guler, Emine Sen Tunc, Nursel Arici, Nilüfer Ozkan
Case Rep Dent. 2013; 2013: 634052. doi: 10.1155/2013/634052
Isolated bilateral macrodontia of mandibular second premolars: A case report
Ebru Canoglu, Harun Canoglu, Alper Aktas, Zafer C. Cehreli
Eur J Dent. 2012 Jul; 6(3): 330–334.
Isolated bilateral macrodontia of mandibular second premolars: A case report
Ebru Canoglu, Harun Canoglu, Alper Aktas, Zafer C. Cehreli
Eur J Dent. 2012 Jul; 6(3): 330–334.
Isolated bilateral macrodontia of mandibular second premolars: A case report
Ebru Canoglu, Harun Canoglu, Alper Aktas, Zafer C. Cehreli
Eur J Dent. 2012 Jul; 6(3): 330–334.
Esthetic rehabilitation of anterior conoid teeth: comprehensive approach
for improved and predictable results
European Journal of Esthetic Dentistry. 2009;4(3):210-24
Esthetic rehabilitation of anterior conoid teeth: comprehensive approach
for improved and predictable results
European Journal of Esthetic Dentistry. 2009;4(3):210-24
Esthetic rehabilitation of anterior conoid teeth: comprehensive approach
for improved and predictable results
European Journal of Esthetic Dentistry. 2009;4(3):210-24

Model inițial si model wax-up

Amprenta modelului wax-up și protezarea provizorie
 Esthetic rehabilitation of anterior conoid teeth: comprehensive approach
for improved and predictable results
European Journal of Esthetic Dentistry. 2009;4(3):210-24

Stabilirea adâncimii preparației Marcarea adâncimii preparației cu creionul

cu piatra diamantată sferică

Șlefuire
Esthetic rehabilitation of anterior conoid teeth: comprehensive approach
for improved and predictable results
European Journal of Esthetic Dentistry. 2009;4(3):210-24

Verificarea șlefuirii folosind

ghidul siliconic

Amprenta Aspect final al șlefuirii

 Esthetic rehabilitation of anterior conoid teeth: comprehensive approach
for improved and predictable results
European Journal of Esthetic Dentistry. 2009;4(3):210-24

Fațete laminate e-Max Restaurarea ghidată directă a incisivilor centrali, după cimentarea adezivă a fațetelor