Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
este falsă:
A. Are o potenţă de 2 în comparaţie cu procaina
B. Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină
C. Durata anesteziei eficiente este de 30 minute
D. Durata de instalare a anesteziei este de 2-3 minute
E. Durata anesteziei eficiente este de 2-3 ore
C (1, 11)
2) La pacienţii adulţi, normoponderali, fără alte afecţiuni generale, doza maximă de
articaină pentru o administrare este de:
A. 0,7 mg/kg corp
B. maxim 1500 mg într-o şedinţă
C. 1,25 ml articaină cu adrenalină 1/100.000
D. 12,5 ml articaină cu adrenalină 1/100.000
E. 12,5 ml articaină cu adrenalină 1/50.000
D (1, 13)
1
6) Manifestările clinice în accidentul alergic de formă medie, produs ca urmarea a
injectării substanţelor anestezice, cuprind:
A. Eritem
B. Erupţii cutanate
C. Angio-edem
D. Hipotensiune şi edem de mucoasă
E. Stop cardiac
D (1, 45)
2
11) Complicaţiile postoperatorii tardive ale rezecţiei apicale cuprind:
A. Necroza osului
B. Hemoragia postoperatorie
C. Edemul
D. Hematomul
E. Toate răspunsurile sunt corecte
A (1, 193)
12) Tehnicile chirurgicale folosite în mod curent pentru corectarea frenurilor labiale
sunt:
A. Frenectomia
B. Frenoplastia “în Z”
C. Frenoplastia cu vestibuloplastie
D. Toate de mai sus
E. Corecte doar A şi C
D (1, 198-199)
15) Diagnosticul diferenţial al sinuzitei maxilare acute de cauză dentară nu se face cu:
A. Mucocelul
B. Sinuzita acută rinogenă
C. Supuraţiile geniene de cauză dentară
D. Chisturile maxilarelor în stadiul de complicaţie septică
E. Osteomielita maxilarului
A (1, 299)
3
16) Semnele clinice majore obiective care însoţesc sinuzita maxilară acută de cauză
dentară cuprind:
A. Stare generală alterată, inapetenţă, curbatură
B. Tuse
C. Halitoză
D. Durere unilaterală, localizată la nivelul etajului inferior al feţei, cu iradieri în regiunea
orbitală, fronto-temporală, occipitală, exacerbată de poziţia declivă a capului
E. Toate de mai sus
D (1, 296)
18) Care din următoarele afirmaţii referitoare la hematomul postanestezic este falsă:
A. Unele tehnici prezintă un risc mai mare în apariţia hematomului
B. Mai frecvent, hematomul se produce după anestezia la tuberozitate
C. Hematomul se produce cu o incidenţă mai scăzută după anestezia la spina Spix şi
anestezia nervului mentonier
D. Hematomul apare foarte frecvent după o anestezie în bolta palatină
E. Extravazarea sanguină se produce până când presiunea extravasculară o depăşeşte pe cea
intravasculară sau până la formarea cheagului
D (1, 37)
19) Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la greşelile de tehnică ale anesteziei la
spina Spix este falsă:
A. Puncţia efectuată mai jos nu va intercepta nervul alveolar inferior la intrarea în canalul
mandibular şi anestezia nu se instalează
B. Puncţia efectuată mai sus va determina anestezia nervului infraorbital
C. Puncţia efectuată prea lateral (în afară) va duce la proptirea acului în marginea anterioară
a ramului mandibular
D. Puncţia efectuată prea profund va infiltra glanda parotidă cu anestezia nervului facial şi
pareza tranzitorie a acestuia
E. Puncţia efectuată prea medial (înăuntru) de plica pterigomandibulară va determina o
anestezie la nivelul laterofaringelui însoţită de tulburări de deglutiţie
B (1, 29-30)
4
20) Direcţia acului în anestezia la gaura mentonieră este:
A. Oblică în jos, înăuntru şi înainte
B. Oblică în sus, înafară şi înapoi
C. Oblică în jos, înafară şi înainte
D. Oblică în jos, înăuntru şi înapoi
E. Oblică în sus, înăuntru şi înainte
A (1, 32)
5
25) Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la ritmul de formare al dentinei este
adevărată:
A. Este identic indiferent de dinte
B. Este identic la un dinte pentru porţiunea coronară şi pentru porţiunea radiculară
C. Este mai lent pentru porţiunea coronară
D. Este mai lent pentru porţiunea radiculară
E. Este mai rapid pentru dentina secundară
D (2, 34)
27) Printre modalităţile de răspuns ale pulpei unui dinte temporar la diferite agresiuni
nu întâlnim:
A. Reparare cu conservarea vitalităţii
B. Dentinogeneză anormală cu obstruarea completă a canalului radicular
C. Mortificare pulpară
D. Amelogeneză anormală
E. Reacţie cementară
D (2, 146)
6
E. Sindromul de ocluzie adâncă acoperită
A (5, 79-80)
7
B. Prin periajul dentar
C. Prin folosirea scobitorii
D. Prin explorarea cu sonda
E. Spontan
E (10, 224)
8
B. Igienizarea efectuată de către medic
C. Tratamentul ortodontic
D. Desfiinţarea microulceraţiilor din pungile parodontale false
E. Instruirea pacienţilor privind igiena bucală
C (10, 289)
9
44) Printre semnele clinice ale subevaluării DVO la edentatul total regăsim următoarele,
cu excepţia:
A. Pacientul are aspect îmbătrânit
B. Vizibilitatea redusă a roşului buzelor
C. Apariţia frecventă a perleche-ului la nivelul comisurilor bucale
D. Apare aşa numitul „zgomot de castagnete”
E. Oboseală în masticaţie datorită suprasolicitării muşchilor ridicători
D (14, 143-144)
46) Următoarele repere sunt trasate de medicul dentist pe bordura şablonului superior
al edentatului total, cu excepţia:
A. Linia mediană
B. Linia surâsului
C. Linia AH
D. Linia caninilor
E. Linia comisurilor
C (14, 147-148)
48) Din punct de vedere estetic, controlul machetei urmăreşte următoarele repere, cu
excepţia:
A. Controlul plenitudinii buzei superioare
B. Respectarea coridorului bucal
C. Aspectul individualizat al dinţilor frontali
10
D. Dacă IM se realizează în RC
E. Încadrarea grupului frontal superior între cele două comisuri bucale
D (13, 195-196)
49) Printre situaţiile care necesită remontarea dinţilor artificiali la proteza totală nu
găsim:
A. Garnitura de dinţi artificiali necorespunzătoare
B. Neconcordanţa liniei interinsisive cu linia mediană a feţei
C. Montarea dinţilor frontali pe o curbură necorespunzătoare
D. Montarea dinţilor laterali pe creasta edentată
E. Rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzătoare
D (13, 198)
11
53) Următorii factori generali sunt implicaţi în etiologia stomatopatiilor protetice la
edentatul total, cu excepţia:
A. Instabilitatea ocluzală
B. Diabetul zaharat
C. Arterioscleroza
D. Hematopatii
E. Boli vasculare
A (13, 231)
57) Calităţile unui material de sigilare după Bratu şi colab. sunt următoarele, cu
excepţia:
A. Fluiditate
B. Biocompatibilitate
C. Aderenţă redusă la suprafeţele gravate
D. Priză rapidă în condiţiile cavităţii bucale
E. Proprietăţi mecanice şi termice asemănătoare cu cele ale structurilor dure dentare
C (4, 15-16)
12
58) Printre avantajele folosirii laserului cu argon pentru priza sigilanţilor
fotopolimerizabili regăsim:
A. Creşterea timpului de priză
B. Scăderea rezistenţei de legare
C. Creşterea cantităţii de răsină rămasă nepolimerizată
D. Scăderea cantităţii de răşină rămasă nepolimerizată
E. Scăderea rezistenţei la întindere
D (4, 19)
60) Care dintre următoarele afirmaţii privind caria de biberon este falsă:
A. Este o formă severă de carie precoce a dinţilor temporari
B. Are tendinţă de evoluţie rapidă în suprafaţă şi profunzime
C. Extinderea de face conform ordinii de erupţie a grupelor dentare
D. Copii cu carii de biberon cresc într-un ritm mai rapid decât copii fără carii
E. Se localizează în general pe suprafeţele dentare considerate cu risc scăzut la carie
D (3, 49-50)
13
D (13, 21)
14
D. Zonele Schroeder
E. Dinţii restanţi
B (13, 106)
71) Bascularea prin înfundare în edentaţia de clasa a IV-a întinsă nu este diminuată sau
chiar oprită de:
A. Braţele retentive cele mai distale ale croşetelor Bonwill
B. Evitarea de către pacient a inciziei alimentelor
C. Realizarea, când este posibil, a unei inocluzii sagitale
D. Sprijin parodontal plasat în funcţie de rezilienţa mucoasei crestei frontale
E. Evitarea de către pacient a triturării alimentelor
E (13, 133)
15
72) Printre elementele structurale ale protezelor parţiale scheletate nu găsim:
A. Conectorii principali
B. Conectorii secundari
C. Coroanele de acoperire
D. Şeile şi dinţii artificiali
E. Mijloacele de menţinere, sprijin şi stabilizare.
C (13, 135)
73) Bara linguală, conector principal mandibular al protezei scheletate, se poate utiliza
în condiţiile în care procesul alveolar are o înălţime:
A. De cel mult 6 mm
B. De cel puţin 9 mm
C. De cel mult 7 mm
D. De cel mult 5 mm
E. Nu contează înălţimea procesului alveolar
B (13, 137)
75) Conectorii principali dento-mucozali pot avea o acţiune negativă asupra câmpului
protetic prin următoarele mecanisme, cu excepţia:
A. Presiuni exagerate asupra ţesuturilor
B. Lipsa de igienă a gurii şi a protezei
C. Purtarea intermitentă a protezei
D. Purtarea protezei permanent, zi şi noapte
E. Schimbarea echilibrului biologic al cavităţii bucale
C (13, 154)
16
D (13, 155-156)
77) În edentaţia parţială tratată cu proteze parţiale mobile sunt necesare următoarele
tipuri de amprente:
A. Amprenta documentară
B. Amprenta preliminară
C. Amprenta funcţională
D. Corecte toate de mai sus
E. Corecte doar B şi C
D (13, 328-329)
17
B. Mecano-chimice
C. Electrochirurgicale
D. Chiuretajul gingival rotativ
E. Biologice
E (12, 147)
86) Periajul dentar incorect, în special cel orizontal, duce la apariţia leziunilor abrazive
localizate frecvent:
18
A. Pe feţele vestibulare ale molarilor
B. Pe feţele vestibulare ale caninilor şi premolarilor, în zona coletului
C. Pe feţele orale ale caninilor şi premolarilor, în zona coletului
D. Pe feţele ocluzale ale dinţilor laterali
E. Pe feţele vestibulare ale incisivilor
B (7, 192)
19
A. Detectarea cariilor incipiente
B. Detectarea cariilor profunde
C. Creşterea rezistenţei la atacul bacterian
D. Distrugerea plăcii bacteriene
E. Sigilarea şanţurilor, fisurilor şi fosetelor
B (7, 337)
92) Carenţa în vitamina D din perioada mineralizării matricei smalţului se soldează cu:
A. Creşterea rezistenţei la carie
B. Structurarea unui smalţ hipoplazic
C. Încorporarea preferenţială a carbonaţilor în smalţ
D. Întârzierea erupţiei dentare
E. Accelerarea erupţiei dentare
B (6, 34)
95) Cavităţile de clasa a V-a rezultă în urma tratamentului cariilor care au evoluat:
A. În 1/3 gingivală a feţelor vestibulare şi orale ale dinţilor
B. La nivelul marginilor incizale ale dinţilor anterior
C. La nivelul vârfului cuspizilor dinţilor laterali
D. La nivelul suprafeţei palatinale a frontalilor maxilari
E. În toate fosetele şi fisurile de pe suprafaţa ocluzală a molarilor şi premolarilor
A (6, 174)
20
96) Principiile fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă a cavităţilor nu
cuprind:
A. Conformarea cavităţilor cu bază plană
B. Conformarea cavităţilor cu bază concavă
C. Reducerea extensiei pereţilor cavităţii
D. Acoperirea sau includerea dinţilor distruşi în restaurare ca să prevină fractura lor prin
forţe laterale
E. Furnizarea unei grosimi suficiente materialului restaurativ, pentru a-i preveni fractura
prin forţe laterale
B (6, 177)
100) Care dintre următoarele afirmaţii despre incisivul lateral superior temporar
este falsă:
A. Are o formă asemănătoare cu a incisivului central superior temporar
B. Coroana este mai mică şi mai îngustă decât cea a incisivului central superior temporar
21
C. Cingulumul este mai puţin proeminent
D. Nu prezintă niciodată foramen caecum
E. Are o formă asemănătoare cu a incisivului lateral superior permanent
E (2, 123)
101) Calităţile unui material de sigilare după Bratu şi colab. sunt următoarele, cu
excepţia:
A. Fluiditate
B. Biocompatibilitate
C. Aderenţă redusă la suprafeţele gravate
D. Priză rapidă în condiţiile cavităţii bucale
E. Proprietăţi mecanice şi termice asemănătoare cu cele ale structurilor dure dentare
C (4, 15-16)
104) Care dintre următoarele afirmaţii privind caria de biberon este falsă:
A. Este o formă severă de carie precoce a dinţilor temporari
B. Are tendinţă de evoluţie rapidă în suprafaţă şi profunzime
C. Extinderea de face conform ordinii de erupţie a grupelor dentare
D. Copii cu carii de biberon cresc într-un ritm mai rapid decât copii fără carii
E. Se localizează în general pe suprafeţele dentare considerate cu risc scăzut la carie
D (4, 49-50)
22
A. Pulpitele deschise ulceroase
B. Pulpitele seroase parţiale
C. Pulpitele seroase totale
D. Pulpitele purulente coronare
E. Pulpitele purulente corono-radiculare
A (8, 68)
23
C (8, 108)
24
D. Coafaj direct
E. Extirpare vitală
A (8, 257)
25
A. Parodonţiul marginal
B. Rugile palatine
C. Papila incisivă
D. Zonele Schroeder
E. Dinţii restanţi
E (12, 107)
26
124) Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la poziţionarea manuală a
modelelor în intercuspidare maximă este falsă:
A. Metoda este posibilă când există cel puţin 4 unităţi de masticaţie, repartizate unilateral
B. Metoda are aplicabilitate în edentaţiile reduse, cu ocluzie stabilă şi DVO păstrată
C. Poate fi realizată în aceeaşi etapă clinică de probă şi adaptare a scheletului metalic
D. Cu cât sunt mai mulţi dinţi restanţi, cu atât poziţionarea modelelor în intercuspidare
maximă este mai precisă
E. Metoda este posibilă când există cel puţin 4 unităţi de masticaţie, repartizate câte două
bilateral
A (12, 531)
127) Zonele funcţionale ale câmpului protetic edentat total maxilar sunt
reprezentate de:
A. Spaţiul retrozigomatic
B. Spaţiul vestibular lateral
C. Spaţiul vestibular labial
D. Toate formaţiunile menţionate mai sus
E. Doar formaţiunile menţionate la punctele B şi C
D (12, 28)
27
B. Zona vestibulară laterală
C. Zona linguală laterală
D. Zona linguală centrală
E. Spaţiul retrozigomatic
E (12, 30)
132) Care din următoarele afirmaţii despre testele Herbst pentru maxilar este
falsă:
A. Desprinderea lingurii atunci când pacientul tuşeşte necesită retuş la nivelul liniei AH
B. Desprinderea lingurii la deschiderea moderată a cavităţii bucale impune reducerea
lingurii la nivelul marginilor din dreptul premolarilor şi primului molar
C. Desprinderea lingurii la mimarea fluieratului necesită retuş la nivelul marginii frontale
dintre cei doi canini superiori
28
D. Desprinderea lingurii la deschiderea maximă a cavităţii bucale impune reducerea
lingurii în regiunea primului molar şi a premolarului doi
E. Despinderea lingurii atunci când pacientul mimează surâsul necesită retuş la nivelul
primului molar şi a premolarului doi
D (12, 95)
133) Care din următoarele afirmaţii despre testele Herbst pentru mandibulă este
adevărată:
A. Dacă lingura se desprinde la deschiderea moderată a gurii, lingura trebuie retuşată la
nivelul zonei linguale centrale
B. Dacă lingura se desprinde la mimarea fluieratului, se va retuşa lingura la nivelul zonei
linguale posterioare
C. Dacă lingura se desprinde la umezirea buzelor, se va retuşa la nivelul zonei care vine în
contact cu punga lui Fish
D. Dacă lingura se desprindere la deglutiţie este necesară retuşarea în porţiunea linguo-
faringiană din dreptul tuberculului piriform
E. Dacă lingura se desprinde la ridicarea vârfului limbii sub buza superioară spre nas, este
necesară retuşarea la nivelul frenului limbii şi a zonei linguale centrale
E (12, 97)
29
136) Indicaţiile căptuşirii totale a protezei totale nu cuprind:
A. Prezenţa ocluziei stabile
B. Prezenţa dinţilor laterali montaţi corect pe creastă
C. Protezele totale nu au fost reparate, nu au baza deteriorată sau impregnată
D. Dimensiunea verticală de ocluzie menţinută corect
E. Protezele totale sunt instabile pe câmp
E (12, 228-229)
30
B (10, 224-225)
31
A. Prurit gingival
B. Senzaţia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinţi, însoţită de o durere
periradiculară şi interradiculară
C. Usturimi gingivale
D. Jenă dureroasă gingivală, accentuată de periaj şi masticaţie
E. Semne de inflamaţie gingivală
E (10, 261)
32
C. Sinuzită maxilară
D. Tromboflebita sinusului cavernos
E. Abces cerebral
B (10,. 286)
152) Un periaj dentar corespunzător, când tehnica de periaj este însuşită corect şi
efectuată complet, se face în:
A. 3-5 minute
B. 1-2 minute
C. 10 minute
D. 20 minute
E. 15 minute
A (10, 295)
33
A. Detartrajul şanţului gingival
B. Detartrajul subgingival din pungile parodontale
C. Detartrajul de fineţe al depozitelor mici, după îndepărtarea tartrului subgingival cu alte
instrumente
D. Chiuretajul alveolelor postextracţionale
E. Chiuretajul ţesutului de granulaţie de pe peretele moale al pungilor parodontale
D (10, 316)
34
B. Manifestările alergice la administrarea de articaină sunt foarte frecvente
C. Manifestările cardiovasculare sunt reprezentate de creşterea puterii de contracţie a
miocardului, cu creşterea alurii ventriculare şi creşterea tensiunii arteriale
D. Administrarea de articaină este asociată cu un risc crescut de necroză locală, corelat în
special cu injectarea rapidă şi în cantitate mare a anestezicului
E. Articaina nu poate avea niciodată manifestări respiratorii
D (1, 14)
159) Care dintre următoarele afirmaţii despre anestezia topică este falsă:
A. Anestezia topică se bazează pe permeabilitatea mucoasei pentru o serie de substanţe
anestezice
B. Insensibilizarea se realizează pentru o profunzime de 2-3 mm sub mucoasă
C. Concentraţia anestezicului folosit este mai mică decât cea folosită pentru injectare
D. Se utilizează pentru mici intervenţii pe fibromucoasa gingivală
E. Se utilizează pentru suprimarea reflexului de vomă în cazul folosirii materialelor de
amprentă sau în cazul aplicării filmului radiologic distal în cavitatea orală
C (1,. 19)
162) Care dintre următoarele afirmaţii despre anestezia nervului bucal este
adevărată:
A. În practica curentă, anestezia nervului bucal este o anestezie de completare în procedeul
clasic de anestezie la spina Spix
B. Puncţia se practică în şanţul mandibulo-lingual în dreptul ultimului molar
35
C. În practica curentă, anestezia nervului bucal este o anestezie de completare în procedeul
clasic de anestezie la gaura mentonieră
D. Teritoriul anesteziat cuprinde mucoasa hemiplanşeului bucal
E. Teritoriul anesteziat cuprinde versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul molar la
linia mediană
A (1, 31)
36
167) Complicaţiile infecţioase ale extracţiei dentare nu sunt favorizate de:
A. Nerespectarea riguroasă a asepsiei şi antisepsiei
B. Utilizarea intempestivă, fără răcire, a instrumentarului rotativ
C. Extracţia atraumatică
D. Extracţia dentară când afară este cald
E. Chiuretajul alveolar incomplet
D (1, 100)
171) În cazul frenectomiei frenului lingual, defectul rezultat după excizia frenului
hipertrofiat este:
A. Romboidal
B. Semilunar
C. Ovalar
37
D. Linear
E. Hexagonal
A (1, 201)
173) Semnele clinice majore obiective ale sinuzitei maxilare acute sunt
următoarele, cu excepţia:
A. Durere unilaterală, localizată la nivelul etajului mijlociu al feţei, cu iradieri în regiunea
orbitală
B. Obstrucţie nazală
C. Rinoree purulentă
D. Febră 38-39°C
E. Tuse
E (1, 296)
38
176) Tratamentul în cazul fracturilor radiculare în 1/3 apicală la dinţii
permanenţi constă în:
A. Extracţia dintelui
B. Coafaj indirect
C. Tratament endodontic asociat sau nu cu rezecţia apicală şi imobilizarea dintelui
D. Coafaj direct
E. Extracţia fragmentului coronar
C (1, 390)
179) Nu reprezintă factor de risc local în apariţia tumorilor maligne din sfera
OMF:
A. Fumatul
B. Mestecatul tutunului
C. Alcoolul
D. Factorii nutriţionali
E. Factorii dentari
D (1, 545-548)
39
C. Durerea este declanşată de ariile trigger sau de factorii trigger
D. Atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
E. Există un deficit neurologic evident
E (1, 917)
41
B. De conducere
C. Cu protruzie fara spațiere
D. Cu înghesuire
E. Nici un raspuns nu este corect
B (5, 79)
42
195) Arcada dento alveolară intalnită in malocluzia clasa a II a divizunea 1 NU poate
avea aspect de:
A. Omega
B. V
C. U
D. Trapez
E. Parabolă
E (5, 385)
43
D. Evitarea pericolului de traumă parodontală
E. Nu necesită corectare in zona laterală
E (5, 399)
200) Arcada dentară in malocluzia clasa aII a diviziunea 2 poate avea forma :
A. M
B. V
C. Trapez atât superior cât și inferior
D. W
E. V
C (5, 397)
44
D. Alimentația naturala
E. Tratament ortodontic biomecanic
E (5, 408)
45
D. Incisivi hipoplazici
E. Dinți au aspect normal
E (5, 433)
46
A. Creasta temporală, medial și posterior de marginea anterioară a ramului mandibular
B. Plica pterigomandibulară situată de-a lungul marginii anterioare a muschiului
pterigoidian intern
C. Planul de ocluzie al molarilor superiori
D. A și B sunt răspunsuri corecte
E. Toate de mai sus
D (1, 29)
47
219) Anestezia necesară pentru extracția dintelui 4.6:
A. Anestezie plexală
B. Procedeul Veisbrem
C. Anestezie la gaura mentonieră
D. Anestezie intraligamentară
E. Anestezie la Spix + infiltrație palatinală
B (1, 79)
48
D. Fibromucoasă densă
E. Traumatisme sau infecții ale germenului dentar
E (1, 116)
224) Incluzia dentară este întâlnită cu cea mai mare frecvență la:
A. Caninul inferior
B. Molarii de minte inferiori
C. Molarul de 6 ani
D. Molarul de 12 ani
E. Incisivii centrali inferiori
B (1, 116)
49
D. Dinți fără valoare protetică
E. Dinți cu implantare compromisă
C (1, 175)
50
C. În cazul leziunilor care au durată lunga de evoluție nu este obligatoriu examenul
histopatologic
D. Se realizeaza o electroincizie “în felie de portocală”
E. Vindecarea se va face “per primam”
B (1, 203)
51
A. Palatinal
B. Vestibular
C. Spațiul mentonier
D. Spațiul canin
E. Spațiul bucal
B (1, 243)
239) Abcesul:
A. Este o colecție supurată difuză
B. Tumefacția nu deformează regiunea
C. Este prezent sindromul toxico-septic
D. Tegumentele acoperitoare sunt congestionate, destinse și lucioase
E. Tratamentul este medicamentos
D (1, 244)
240) Flegmonul:
A. Este o supurație limitată
B. Necroza tisulară apare ca urmare a microtrombozelor sangvine
C. Prezintă tumefacție masivă, dură, lemnoasă, cu crepitații gazoase
D. Starea generală este moderat alterată, cu febră și frison
E. Tensiunea arterială este în limite normale
C (1, 245)
242) Factorii favorizanți locali ai sinuzitei maxilare de cauză dentară pot fi:
A. Fumatul și expunerea la mediu cu noxe
B. Pacienții cu hiv
C. Pacienții cu tumori maligne
D. Inflamația cronică sau afecțiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale
E. Nici unul de mai sus
D (1, 295)
52
A. Împingerea unei rădăcini în sinusul maxilar
B. Comunicare oro-sinuzală neobservată sau incorect tratată
C. Obturații de canal cu depășire la un dinte cu raport sinuzal, în care materialul de obturație
va constitui un corp străin la nivelul sinusului maxilar
D. Împingerea molarului de minte superior în sinusul maxilar în timpul odontectomiei
E. Perforarea spațiului subantral prin chiuretaj intempestiv
C (1, 295)
244) Dintre următoarele semne clinice majore obiective ale sinuzitei maxilare
acute nu sunt false:
A. Senzație de plentitudine sau presiune în zona geniană
B. Febră de 38-39 °
C. Durere unilaterală, localizată la nivelul etajului mijlociu al feței, cu iradieri în regiunea
orbitală, fronto-temporală, occipitală, exacerbată de poziția declivă a capului
D. Rinoree purulentă
E. Obstrucție nazală
A (1, 296)
53
B. Extracția fragmentului coronar și reconstituirea coronoradiculară sau extracția atât a
fragmentului coronar, cât și a fragmentului radicular
C. Tratamentul necrozei
D. Tratamentul gangrenei
E. Nici una de mai sus
B (1, 390)
54
252) Chistul radicular:
A. Poate evolua acut spre abces sau cronic spre granulom
B. Nu este o complicație a patologiei dentare
C. Chistul radicular nu este un chist inflamator
D. Toate răspunsurile sunt corecte
E. Nici un răaspuns nu este corect
A (1, 466)
55
D. Vârsta
E. Toate variantele sunt corecte
D (1, 545)
257) Printre agenții infecțioși ca factor de risc în apariția tumorilor maligne oro-
maxilo-faciale se numără:
A. Candida albicans
B. Virusul papiloma uman
C. Virusul herpes simplex
D. Leziunile cu potențial de malignizare
E. Toate răspunsurile sunt corecte
E (1, 547)
259) Semne asociate în cadrul anamnezei unui pacient cu tumoră malignă pot fi:
A. Sialoree reflexă persistentă
B. Halenă fetidă persistentă
C. Tulburări funcționale (deglutiție, fonație)
D. Trismus
E. Toate variantele sunt corecte
E (1, 549)
56
B. Compresia rădăcinii nervului trigemen la intrarea în craniu prin foramen
C. Nu reprezintă o cauză frecventă demielinizarea
D. Este asimptomatică
E. Mai des la bărbați este întâlnită
B (1, 916)
265) Următoarele afirmații sunt adevărate despre blocajul chimic prin infiltrații
anestezice în nevralgia de trigemen, cu excepția:
A. Se poate realiza prin infiltrație cu xilină 2%
B. Se poate realiza prin infiltrație cu largactyl
C. Se asociază cu medicație sedativă
D. Se asociază cu medicație antiinflamatoare
E. Se asociază cu medicație hipnotică
D (1, 918)
57
266) Organul smalțului nu intervine în :
A. Determinarea tiparului coronar
B. Funcția de inducție
C. Formarea dentinei
D. Formarea joncțiunii dento-gingivale
E. Emergența dintelui în cavitatea bucală fară sângerere în tipul erupției
C (2, 13-14)
269) Histodiferențierea :
A. Este dominantă în staadiul avansat de clopot
B. Începe în anumite zone, dictate genetic
C. Domină stadiul de clopot
D. Produce mineralizarea matricei organice
E. Reprezintă procesul de formare a smalțului
C (2, 14)
58
271) Culoare dințiilor temporari este :
A. Alb-Alburie
B. Alb- rozalie
C. Alb- rosiatică
D. Alb- galbuie
E. Alb- gri
A( 2, 120)
59
276) Caria de biberon este :
A. Situată la nivel molar
B. Când familia este puțin numeroasă
C. Localizată pe suprafețe dentare cu risc scăzut
D. Apare la copii școlari
E. Situată la nivelul fețelor ocluzale
C ( 3, 49)
60
281) Dintre avantajele lui Fuji Ionomer Type III nu se enumeră:
A. Nu are efect carioprotector
B. Legatură puternică la structura dentară
C. Închidere marginală excelentă
D. Aspect fizionomic acceptabil
E. Priză rapidă
A (3, 32)
61
286) Una dintre metodele de mai jos nu face parte din metodele de previnire a
cariei dentare incluse de OMS:
A. Sigilarea șanțurilor și fosetelor
B. Fluorizarea generală și locală
C. Pulpotomia
D. Igiena alimentației
E. Igiena buco-dentară
C (3, 14)
287) Etapele clinice necesare confecționării unei restaurări protetice fixe metalo-
ceramice sunt următoarele, cu excepția:
A. Amprentarea câmpului protetic
B. Tratamentul proprotetic
C. Tratamentul preprotetic
D. Proba restaurării mixte metalo-ceramice pe bonturi
E. Glazurarea
E (12, 35)
288) Etapa clinica necesara confecționării unei restaurări protetice fixe metalo-
ceramice este:
A. Glazurarea
B. Realizarea componentei fizionomice
C. Selectarea culorii componentei fizionomice
D. Confecționarea modelului
E. Realizarea componentei metalice
C (12, 35)
62
C. C si M1 superiori
D. IL si M1 superiori
E. C si M2 superiori
C (12, 98)
63
295) Extruzia dentara:
A. Este o migrare verticala
B. Se întâlnește mai des la dinții afectați parodontal
C. Se produce mai repede ca egresiunea
D. Este o migrare verticala fără proces alveolar
E. Toate afirmațiile de mai sus sunt corecte
E (13, 24)
64
D (13, 89)
300) O coroana de înveliș pe dinții laterali, in vederea aplicării unui croșet turnat,
trebuie sa prezinte:
A. Convexitate vestibulara mai mica de 1 mm
B. Lăcaș pentru pinten
C. Planuri de ghidare pe fetele proximale
D. Fata orala plana cu prag
E. Toate de mai sus
E (13, 94)
65
B. Sunt pinteni ocluzali amplasați in fosta distală a primului premolar
C. Sunt amplasate pe fata vestibulara a caninului
D. Se aplica bilateral
E. Sunt ghetuțele sau pintenii incizali plasați intre dinții laterali
D (13, 124)
307) Distanțarea barei linguale fata de mucoasa procesului alveolar trebuie sa fie
plasata la:
A. 0,2 mm
B. 20 mm
C. 0,30 mm când proteza are sprijin dento-parodontal
D. 2,5 mm
E. Nu se distanțează
C (13, 138)
66
309) Rolul croșetului continuu:
A. Element antibasculant
B. Stabilizează proteza in sens vestibuo-ocluzal
C. Contribuie la sprijinul mucozal al protezei
D. Solidarizează dinții absenți
E. Toate răspunsurile sunt corecte
A (13, 139)
67
314) Amprenta funcțională:
A. Se ia in prima ședință de tratament
B. Folosește ca material de amprenta, alginatul
C. Necesita o lingura individuala
D. Este o amprenta in care se toarnă modelul preliminar
E. Toate afirmațiile sunt corecte
C(13, 330)
68
319) O perfecta înregistrare a RIM de ocluzie comporta:
A. Indentații adânci care sa redea fata vestibulara a dinților
B. Durata de înregistrare cat mai lunga
C. Adaptarea modelelor
D. Precizie
E. Toate afirmațiile sunt corecte
D (13, 509)
69
D (13, 563)
70
D. Punctiforme
E. Toate răspunsurile sunt corecte
A (11, 439)
71
B. Este delimitat anterior de frenul bucal
C. Evidențierea lui se face prin tracțiunea ușoară a obrazului
D. Poartă numele de spațiul Eisenring
E. Este delimitat posterior de apofizza zigomato-alveolară
D (14,29)
334) Crestele alveolare care oferă cele mai bune condiții pentru funcționalitatea
unei proteze totale au următoarele caracteristici:
A. Înalte,rotunjite și neutre
B. Ascuțite, retentive și reduse
C. Neutre, retentive și reduse
D. Rotunjite, reduse și neretentive
E. Ascuțite, medii și retentive
A(14,18)
72
338) Elementele anatomice care pot influența protezarea la mandibulă sunt
următoarele, cu excepția:
A. Linia oblică externă
B. Apofizele genii
C. Torusul maxilar
D. Creasta milohioidiană
E. Gaura mentonieră
C(14,69)
73
C. Alegerea și verificarea lingurii individuale
D. Alegerea materialului de amprentă
E. Amprentarea propriu-zisă
C (14, 73-74)
344) Testele lui Herbst pentru verificarea adaptării lingurii individuale la maxilar
sunt următoarele, cu excepția:
A. Deschiderea moderată a cavității bucale
B. Deschiderea maximă a cavității bucale
C. Mimarea surâsului
D. Ridicarea vârfului limbii sub buza superioară spre nas
E. Mimarea fluieratului
D( 14,95-96)
74
347) Determinarea relațiilor intermaxilare cu ajutorul șabloanelor de ocluzie
include următoarele faze, cu excepția:
A. Verificarea șabloanelor de ocluzie
B. Determinarea curburii vestibulare a șablonului superior
C. Determinarea dimensiuniii verticale a etajului inferior al feței
D. Determinarea curburii vestibulare a șablonului inferior
E. Determinarea și înregistrarea relației centrice
D( 14, 134)
75
D. Reflexul molar
E. Momentul psihologic
C( 14, 144-145)
76
D(14,195)
77
360) Bascularea transversală a protezei totale maxilare poate avea următoarele
cauze, cu excepția:
A. Erori în amprentarea funcțională a câmpului protetic
B. Dinții laterali montați în afara crestei edentate
C. Lipsa folierii la nivelul torusului palatin
D. Reziliența foarte redusă a mucoasei fixe
E. Reziliența exagerată amucoasei fixe
D(14,221-222)
78
365) Despre căptușirea marginală a protezei totale sunt adevărate următoarele, cu
excepția:
A. Are ca rol refacerea succiunii
B. Se mai numeste căptușire totală
C. Urmărește refacerea închiderii marginale
D. Îmbunătățește menținerea protezei totale
E. Prelungește marginile protezei până în fundul de sac vestibular
B(14,228)
79
B. Lipsa igienei protezei totale
C. Microporozitățile acrilatului
D. Insuficiența renală cronică
E. Instabilitatea ocluzală
D(14,231)
372) Durerea este exacerbată la rece în următoarele afecțiuni, mai puțin una:
A. Caria simplă
B. Hiperemia preinflamatorie
C. Pulpita seroasă parţială
D. Pulpita seroasă totală
E. Pulpitele purulente
E (8, 71-81)
80
374) Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise polipoase se face cu:
A. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
B. Parodontita apicala acuta
C. Polipul gingival
D. Abcesul apical cronic
E. Formatiuni chistice
C( 8, 85)
81
379) Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numără următoarele
, mai puțin una:
A. uscată
B. umedă
C. simplă
D. complicată
E. hiperemica
E(8, 101)
382) Durerea din parodontita apicală acută seroasă are un mers ascendant, de la
jenă la durere insuportabilă, pe parcursul a:
A. 1 săptămână
B. 12 ore
C. 24 – 48 ore
D. 4 – 5 zile
E. Nu poate fi specificată
C (8, 107)
82
C. Nici unul din răspunsuri
D. Osteomielita
E. Nevralgie de trigemen
E (8, 113)
384) Granulomul simplu conjunctiv prezintă după Fish, următoarele zone mai
puţin una:
A. zona exudativă
B. zona de proliferare
C. zona de stimulare
D. zona de necroză
E. zona de iritaţie
B (8, 118)
387) În legătură cu formolul sunt valabile următoarele afirmaţii, mai puțin una:
A. Se utilizează în tratamentul hiperesteziei dentinare
B. Se utilizează în tratamentul hipersensibilităţii
C. Are capacitate mare de difuziune de-a lungul canaliculelor
D. Efect coagulant asupra proteinelor
E. Produce paralizia pereţilor vasculari
E (8, 178)
83
388) Care sunt timpii operatori în tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:
A. Crearea accesului la camera pulpara
B. Permeabilizarea şi evidarea conţinutului gangrenos
C. Stabilirea lungimii canalului
D. Răzuirea dentinei alterate de pe pereţii canalului
E. Toate de mai sus
E(8,160)
84
A. sa obtureze etans canalul
B. sa nu coloreze dintele
C. sa provoace raspuns imunologic
D. sa nu se dizolve in lichidele bucale
E. sa fie bacteriostatic
C (8, 214)
396) Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturaţiei de canal se face după
următoarele criterii, mai puțin unul:
A. Topografia dinţilor
B. Integritatea fizică a acului Lentullo
C. Volumul canalelor radiculare
D. Morfologia canalelor radiculare
E. Lungimea de lucru
D (8, 215)
85
397) Tratamentul conservativ se poate face in principiu la toate formele de
Parodontita apicala cronica cu exceptia:
A. granulomul simplu conjunctiv
B. parodontita apicala cu hipercementoza
C. parodontita apicala cronica fistulizata
D. abcesul apical cronic
E. parodontita apicala cronica fibroasa
D( 8, 249-250)
401) In cazul unei Parodontite apicale acute purulente, extractia este indicata in
urmatoarele situatii cu EXCEPTIA:
86
A. stare generala alterata
B. varsta inaintata
C. dinte fara valoare protetica
D. dinte pluriradicular cu radacini curbe
E. existenta bolii de focar
D( 8, 254)
402) În categoria gingivitelor putem include următoarele afecțiuni , mai puțin una
A. Gingivitele alergice
B. Tumori benigne cu caracter primar
C. Gingivostomatita acută , herpetică
D. Gingivita profundă cronică
E. Gingivite cronice descuamative
D (8, )
405) Nu pot fi factori locali care predispun la gingivită sau boală parodontală
A. Retracție gingivală
B. Factori anatomici dentari
C. Restaurări dentare
D. Fracturi radiculare
E. Rezorbții radiculare
A( 10, 213 )
87
406) Pot fi leziuni gingivale induse de placa bacteriană pot fi următoarele , mai
puțin una
A. Gingivita asociată sarcinii
B. Gingivostomatita herpetică primară
C. Granulomul piogen asociat cu sarcina
D. Gingivita asociată cu pubertatea
E. Gingivita asociată cu diabetul
B( 10, 214)
407) Sunt semne subiective ale gingivitei cronice mai puțin unul
A. Ușor prurit gingival
B. Senzație de usturime
C. Sîngerări la periaj și masticație
D. Senzație de egresiune dinte
E. Discrete dureri suportabile
D (10)
88
A (10, 242)
89
E. Osteite și osteomielite
A (10, 285)
91
D. Tratament chirurgical
E. Bioterapie de reactivare
A ( 10, 473 )
427) Regulile care trebuie urmate în stabilirea conturului marginl al unei cavităţi
preparată în fosete şi fisuri nu includ:
A. Extinderea marginilor cavităţii până în structuri dentare sănătoase
B. Când două fose sau fisuri au între ele o structură dentară sănătoasă mai mare de 0,5mm
acestea se vor uni
C. Extinderea marginilor cavităţii astfel încât să includă toate fisurile care nu pot fi eliminate
prin ameloplastie potrivită
D. Extensia marginilor să permită prepararea cavităţii, restaurarea şi finisarea ei
E. Se evită plasarea marginilor cavităţii pe pante cuspidiene sau creste de smalţ
B (6, 175)
428) Referitor la forma de convenienţă a unei cavităţi, unul dintre enunţuri este
fals:
A. Forma de convenienţă permite o observare adecvată a cavităţii şi accesibilitate
B. Pentru a caştiga un acces adecvat la porţiunea cea mai adâncă a cavităţii este necesară
extensia vestibulară sau orală a pereţilor
C. Extensia marginii vestibulare pe dinţii anteriori este indicată din motive estetice.
D. Pentru a caştiga un acces adecvat la porţiunea cea mai adâncă a cavităţii este necesară
extensia mezială a pereţilor
E. Forma de convenienţă permite operarea uşoară în prepararea şi restaurarea cavităţii
C (6, 178)
92
C. Insolubilitate în mediul bucal
D. Rezistenţă scăzută la atacurile acide
E. Mare rezistenţă la enzimele proteolitice
D (6, 322- 323)
93
E (6, 41)
94
C. Episoadele bruxogene durează circa 5 minute;
D. Se manifestă prin strângerea şi sau frecarea involuntară, în timpul somnului, a celor
două arcade;
E. Frecvenţa nopţilor cu episoade bruxogene nu depinde de statutul psihoemoţional al
subiectului;
E (7, 186-187)
95
443) Protocolul terapeutic al cimentării fațetelor nu include:
A. Testarea gradului de transparență al fațetei
B. Fațeta se aplică cu presiune mare pe dinte pentru a elimina surplusul
C. Pregătirea dintelui prin periaj, demineralizare, aplicarea bondingului
D. Pregătirea fațetei prin sablarea feţei interne
E. Aplicarea cimentului pe faţa internă a faţetei
B (7, 213-214)
96
C. Severitatea colorării depinde de tipul de tetraciclină
D. Dinţii sunt susceptibili să fie coloraţi în timpul formării, din al 2-lea trimestru până la
vârsta de 3 ani
E. Severitatea colorării depinde de dozaj
D (7, 220)
97
A. Este indicata pentru defecte mici în şanţuri şi gropiţe
B. Cavitatea va fi obturată cu compozit, iar în toate şanţurile va fi aplicată o răşină de
sigilare
C. Permite protejarea şanţurilor şi fosetelor rămase
D. Are echivalent în clasificarea Black
E. Asigura conservarea structurilor dentare
D (7, 315)
98