I.

PARODONTIUL MARGINAL
= toata sustinerea dintelui
- Parodontiul marginal
 Superficial
 Profund
- Daca nu exista dinte (dupa extractie) => nu exista parodontiu
- PARODONTIU SUPERFICIAL
 Epiteliu gingival (gingia)
 Corion gingival
 Ligamente supraalveolare
- PARODONTIU PROFUND
 Cement radicular
 Os alveolar
 Desmodontiu

1. EPITELIUL GINGIVAL
- Componente
 MARGINEA GINGIVALA LIBERA
 Portiunea cea mai coronara / superioara
 Grosime 0.5 – 2 mm
 Contur neted, ascutit, fara neregularitati
 Limita dintre marginea gingivala si gingia fixa este data de santul
gingiei
 Santul gingiei
 Corespunde cu baza santului gingival
 Se vede foarte bine la copii + tineri
 PAPILA INTERDENTARA
 Portiunea gingiei care acopera spatiul interdentar / ambrazura
gingivala
 Forma triunghiulara | piramidala in plan transversal
 Varf ascutit + inalt inserat la tineri
 Pe masura inaintarii in varsta → se aplatizeaza – din cauza atrofiei
fiziologice
 La dintii laterali
 Forma de cort
 Muchie concava
 Varf oral + vestibular al papilei
 FORMA papilei variaza in functie de:
 Varsta
 Morfologie os alveolar = suportul gingiei
 traumatisme
 Incongruenta dento-alveolara
o Cu spatiere => papila aplatizata
 Impact alimentar
 Ia forma osului => forma de platou
 o Cu inghesuire => papila aplatizata
 Spatiu foarte mic
 => vascularizatie slaba => Se retrage papila
 GINGIA FIXA
 Intre jonctiunea muco-gingivala si santul marginii gingivale
 Latime 1 – 2 mm
 Mai mare la dintii frontali – vestibular
 Se micsoreaza la C, PM – vestibular
 Dimensiune mai mare – fata linguala M inferiori
 Intim adaptata de os alveolar prin periost
 Densa, keratinizata
 Fata de mucoasa alveolara – elastica, subtire, nekeratinizata, foarte
vascularizata
 Aspecte clinice gingie sanatoasa:
 CULOARE
o Roz pal (deschis)
o Variaza in functie de factorii
 Grad de keratinizare
 Mai keratinizata => mai pal
 Grosime strat epitelial
 Cu cat mai gros – cu atat mai pal
 Cu cat mai subtire => transpare vascularizatia
din corion
=> rosu
 Mai gros = mai bine
 Numar + prezenta celule de melanina
 Dispunere uniforma / neuniforma (pete)
 Nu este patologic
 Grad de vascularizatie din corion
 Mai intensa => rosu
o Melanina se dispune doar pe gingia fixa
o Se poate indeparta cu laser primul strat
o Nu apar neaparat de la nastere
o Pot aparea spontan aceste pete
o Singurul factor determinant al imbolnavirilor parodontale =
PLACA BACTERIANA
o Restul = factori favorizanti
 Diabet
 Fumat
 Tartru
 Ereditate

 ASPECT
o Normal
 Punctat / gravura punctata / coaja de portocala
 = stippling
 Mai evident frontal
 Dispare spre lateral
  Se datoreaza zonei de penetratie adanca a
digitatiei epiteliale in corion
 Fibre de colagen perpendicular pe os
 Este marker foarte important al gingiei
sanatoase
 Foarte evident la tineri
 Se pierde la varstnici
 CONSISTENTA
o Gingia fixa
 Ferma
 Densa
 Cu rezilienta foarte mica
o La nivel papila + margine gingivala libera + mucoasa
alveolara
 Mobila
 Elastica
 Depresibila

- De multe ori – papila prezinta un sant longitudinal

 De la varf pana la baza papila
 Mai evident la tineri
 Corespunde cu axul vasculo-nervos
- Uneori -> sant la baza papilei la unele persoane
- Marginea osului alveolar – la 1.5-2 mm apical de jonctiunea smalt – cement

2. CORION
- Interdigitatii – maresc suprafata de transfer ( difuziune + osmoza )

EPITELIUL GINGIVAL – format din:

- Epiteliu sant gingival / epiteliu intern
- Epiteliu jonctional
- Epiteliu oral / extern

EPITELIUL SULCULAR = intern

 Formeaza cu suprafata dentara un sant = gingival

EPITELIUL JONCTIONAL
 Singurul tesut nekeratinizat care adera in mod natural la o suprafata dura
 La nivelul lui – exista o maxima zona de vulnerabilitate
 CARACTERE DE VULNERABILITATE A EPITELIULUI JONCTIONAL
 Nekeratinizat => vulnerabil la agresiuni
 Interfata corion – epiteliu este dreapta
 Se gasesc un nr redus de punti desmozomale

SPATIUL GINGIVAL
- Delimitat intern – suprafata dentara
- Delimitat extern – epiteliu sulcular
- LIMITE
 Coronar – marginea gingivala libera
  Baza sant gingival (epiteliu jonctional)
- Adancime
 1 – 3 mm
 aproximativ 1.8 mm
 adancimea clinica =/= adancimea histologica
 adancimea clinica scade

- HIPERPLAZIA = inmultirea celulelor

 Consistenta ferma
 Culoare albicioasa
 Caracter ireversibil
 Tratament – gingivectomie

- HIPERTROFIA = cresterea celulei

 Semne de inflamatie
 Consistenta moale
 Reversibila

SISTEMUL LIGAMENTULUI SUPRAALVEOLAR

- Fac parte din parodontiul superficial
- 12 categorii de fibre:
1. DENTO – GINGIVALE
 Se insera cu un capat – la nivel suprafata dentara
 Celelalte – radiar la gingie
2. DENTO – DENTARE (TRANSSEPTALE)
 Au dispozitie orizontala
 Paralele intre ele
 Intre suprafata aproximala a unui dinte – si cea a celui vecin
3. DENTO – ALVEOLARE
 Intre dinte – marginea alveolara
4. DENTO – PERIOSTALE
 Un capat suprafata dentara – celalalt la nivel periost
5. ALVEOLO – GINGIVALE
 Intre creasta alveolara
 Celalalt capat se dispune radiar in gingie
6. PERIOSTO – GINGIVALE
 De la periost – gingie
7. INTERPAPILARE
 Trec perpendicular pe fibrele dento-dentare
 Strabat teritoriul gingival de la V la O
8. INTERGINGIVALE
 Traiect paralel cu suprafata dentara
 Traverseaza gingia – paralel cu suprafata V si O a dintilor
9. TRANSGINGIVALE
 Pornesc de pe suprafata aproximala a unui dinte
 Strabat paralel cu fata V a dintelui vecin
 Se insera pe suprafata aproximala a urmatorului dinte
 Se intrepatrund
 10. CIRCULARE
 Inconjoara circumferential dintele pe toate suprafetele
11. SEMICIRCULARE
 De la o suprafata aproximala – la cealalta
12. INTERCIRCULARE
 Fibre cu dispozitie situata intre fibrele circulare

LIGAMENTELE PERIODONTALE
- Apartin desmodontiului => tin de parodontiul profund
- Principalele grupe de fibre
1. FIBRELE CRESTEI ALVEOLARE
 De la nivelul spatiului periodontal (desmodontiu)
 Traiect orizontal
 Se insera la nivelul crestei alveolare

2. FIBRE DENTO – DENTARE (TRANSSEPTALE)

 Dispozitie orizontala
 De la un dinte la celalalt

3. FIBRE ORIZONTALE
 Dispuse in unghi drept de la cementul radicular – la creasta alveolara
 Unghi de 90 de grade cu axul dentar

4. FIBRE OBLICE
 Cele mai numeroase dpdv cantitativ
 Principalul suport al dintelui in alveola
 Dispozitie oblica descendenta de la os alveolar – la cement
 Se insera mai apical decat nivelul osului

5. FIBRE APICALE
 Dispozitie oblica / orizontala / radiala / chiar si verticala
 De la cement – catre os

OSUL ALVEOLAR
- Componenta a parodontiului profund
- Alcatuit din
 Os alveolar propriu-zis
 Cel care ia contact cu radacina
 Format din lamina dura interna = lamina cribriforma (ciuruita)
 -> pt a patrunde vase / nervi
 Os alveolar sustinator
 Format din
 Lamina dura externa
 Os medular

- DEHISCENTA = defect osos in forma de palnie

- FENESTRATIA = defect osos cu pereti ososi in toate partile
- → fenestratia se poate transforma in dehiscenta !
II. FISA DE OBSERVATIE
1. PROFESIA
- De ce conteaza pt parodontopat?
 Mediul chimic la care este expus => impact la nivel gingival = mediu cu risc
toxic
 Stresul – medici, chirurgi, soferi, piloti
 Placa bacteriana – bucatari, cofetari -> trebuie sa deguste
 Toluen – cizmari => ulceratii gingivale, afectiuni pulmonare
 Instrumentisti (suflatori), cizmari, dulgheri => stres mecanic

2. VARSTA
- Pt a ne da seama despre ce afectiune este vorba
 < 11 ani => parodontita prepubertara
 12 – 13 ani => parodontita juvenila
 < 30 ani => parodontita agresiva
 > 30 – 40 ani => parodontita marginala cronica profunda
 > 60 ani => afectare parodontala fiziologica – prin atrofie, degenerescenta

3. MOTIVELE PREZENTARII
- Sa notam in fisa exact relatarile pacientului
- Istoric afectiune Control si detartraj periodic la bolanavii dispensarizati sau la
- De cand dureaza? cerere , pt cei preocupati de sanatatea parodontala
- Cum s-au repetat?
 Sangerarea gingivala = gingivoragia
 cel mai frecvent
 initial – provocata : la periaj, masticatie, succiune, dental floss
 apoi devin spontane
 mobilitatea dentara Poate fi data de edemul inflamator sau ca urmare a pierderii suportului osos
 deranjeaza pacientul dpdv functional
 => nesiguranta in triturare alimente
 Afectare fonatie / vorbire
 Factor de impact emotional / psihic
 De 2 feluri
 FIZIOLOGICA
o 0.10 mm – la pluriradiculari
o 0.15 mm – la monoradiculari
o Din cauza
 comprimare fibre ligamente periodontale
 elasticitate corticala interna
 PATOLOGICA
o Grad I
 Cand marginea incizala / ocluzala este pana in 1 mm
in plan transversal
o Grad II
 > / = 1 mm
 Tot in plan transversal
o Grad III
 Dinte mobil si in plan axial
 Mobilitatea se determina prin
 Palpare
 Mobilometrie
 Uzual:
 Cu capetele rotunjite a 2 instrumente din trusa
 1 oral + 1 vestibular
 Punct cu marker pe marginea incizala
 Apoi miscare
 Retractie gingivala In urma unor traumatismelor , periute , obiecte sau in cadrul bolii P , mai accentuata in parodontita
distrofica
 Deranjeaza dpdv : La unul sau mai multi dd

 Estetic
 Sensibilitate => in urma denundarii cementului radicular
 Inflamatie gingivala
 = marire de volum gingival – hiperplazie / hipertrofie
 Estetic
 Dificultate de a mastica
 Igienizare dificila
 Halena fetida
 Compusi sulfurici volatili
 Secretie purulenta din pungile parodontale
 Tumefactie la nivel gingival Localiz / generaliz
 = abces parodontal
 Incizie , drenaj , irigatie
 Tulburari de fizionomie
 Prin migrari dentare => resorbtie osoasa
 => retractii gingivale
 => dintii frontali isi pierd implantarea
 => aspect de “evantai japonez” = dinti alungiti + distantati
 Durerea
 Senzatie de tensiune la nivelul oaselor maxilar + mandibula
 -> in jurul radacinilor dintilor
 Mai ales dimineata
 Pt ca pe timpul noptii apare o staza => un edem de presiune
 La activarea circulatiei – se dreneaza secretiile + se resoarbe
edemul
 => Durerea trece
  Papile decapitate
 = semn patognomonic pt gingivo-stomatita ulcero-necrotica
 Restul = papile retrase
Secretii purulente
Grupa sangvina
- in pungile parodontale

4. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
- Afectiuni rude de gradul I
 De ce au murit Boli care se transm direct descendentilor
 Ce boli au Boli care transmit descendentilor predispozitii
 Diabet tip 1/2 Locale (af paro , dispoz la carie, dizarmonii dentoalv)
 Antihipertensive
 Antagonisti de Ca
 Au foarte mare impact asupra parodontiului
 Ex: Nifedipina => crestere de volum gingival foarte important -> din
cauza patogenilor parodontali
 => scrisoare cardiolog + tratament antiinflamator
 Nu schimbam / intrerupem tratamentul
 Cancer
 Boala casectizanta
 De obicei – genital
 Boli autoimune
 Alergii
 Hemofilie

5. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE

- Menarha, cand s-a instalat menstruatia
- Dismenoree / nu
- De ce conteaza?
 Ex: 20 ani, cadaverica, gingii albe => anemie
 Anticonceptionale => poate rezulta o hiperplazie gingivala
 Sa vedem daca dezvoltarea hormonala e in concordanta cu varsta
- In timpul mentruatiei -> poate aparea o gingivita => sangerari, mobilitate dentara,
mici tensiuni
 => e temporar => tratament local
- Hipersom / normosom / hiposom

6. CONDITII DE VIATA SI MUNCA

 Cate ore doarme pe zi

7. ISTORIC BOALA
- De cand a aparut
 Putin timp => nu intereseaza parodontiul profund
 De ani de zile => si resorbtie osoasa
- Daca pusee / daca perioade de calmare
- Daca s-au suprapus si halena / migrare dentara
Debut = cunoasterea primului semn de suferinta si
momentul cand a aparut
 8. ALTE AFECTIUNI
- Viroze
 Temporizare tratament
- Afectiuni virale
 Pt masuri de protectie
 Detartraj la HIV : doar manual
 Ultrasunete – contraindicat total
 Pt ca rezulta aerosoli
- Gingivostomatita ulceronecrotica
 Doare foarte tare
 Detartraj doar mecanic + supragingival
- Pneumonii, TBC
 Dispensarizare
- Afectiuni cardiovasculare congenitale
 Defecte de sept / valve
 Pt antibioprofilaxie
- HTA
- Cardiopatie ischemica
 Daca a luat medicamentul

- Infarct
 Contraindicatie absoluta - < 6 luni
 Risc de repetare => temporizare
- Valvulopatii / flebite
 => trombi
 Anticoagulante
- Leucemie acuta
 =>> trombocitopenie =>
 gingivoragii spontane
 ulceratii gingivale
 hiperplazii gingivale foarte mari
 sangerare importanta ce nu poate fi oprita
 => trimitere hemoleucograma
 Contraindicatie absoluta
 Tratament minim invaziv
 Colutorii
- Coagulopatii
 AVC in antecedente => anticoagulante (Sintrom)
 Anticoagulante de generatie mai noua
 Eprilis
 Pradaxa
 Nu se intrerup pt interventie sangeranda
 Totusi ->> cerere aprobare
 => heparina fractionata
  doar dupa cateva ore de la intreruperea tratamentului anticoagulant
putem realiza tratamentul sangerand

- alergii
 incapere foarte bine aerisita + fara prea multe solutii pulverizate in aer
 obligatoriu in cabinet
 masca de O2 + butelie O2
 bronhodilatatoare

- afectiuni digestive
 ulcer, gastrita
 nu se dau antibiotice decat cu protectie gastrica
 doar dupa mese – paine, banane etc -> pt ca absoarbe
 !! Ketonal, Nurofen => hemoragii digestive superioare

- Diabet
 Foarte important factor favorizant
 => 100% parodontopat ( 90% din diabetici sunt parodontopati ) – din cauza
fragilitatii vasculare
 Pt ca
 Vasculopatii => microulceratii
 Vindecare tardiva
 Aparitie recidiva + complicatii
 + e susceptibil la infectii
 !! Foarte important – hemoglobina glicozilata
 Pt ca vedem nivelul glicemiei pe o perioada indelungata (cateva luni)
 Examen clinic diabetic
 Gingii hiperplazice
 Papile interdentare hipertrofiate + decolate de pe fata dentara
 Culoare modificata : de la rosu zmeuriu – la rosu inchis, violaceu daca
staza
 Halena de mere putrede = acidoza

- Osteoporoza
 Femei la menopauza / post-histerectomie
 Fragilitate os alveolar + resorbtie osoasa
 Osteopenie -> demineralizare masa osoasa

- Afectiuni sistem nervos

 Epilepsia = contraindicatie relativa
 Fenobarbital ( tratament epilepsie ) => gingivite hiperplazice

- Hipertiroidism
 Exoftalmie
 Agitatie
 Tegumente calde + umede

- Hipotiroidism
  Apatic
 Fata in luna plina

- Alergii
 Ca sa stim ce medicamente sa dam
 In ultima vreme -> alergie la Augmentin => dam Clindamicina
 Hidantoina – favorizeaza hipertrofia gingivala

- Hepatita
 Icterul este specific – tegumente + mucoase
 Gingivoragii, petesii – pt ca este afectata hemostaza ( factorii de coagulare )
- HIV
 Gingivostomatita ulceronecrotica
 Infectii oportuniste => candidoza : cheilita angulara ( la comisura bucala )
 Sarcom Kaposi -> tumora cu potential crescut de malignizare

- MEDICAMENTE CE AFECTEAZA PARODONTIUL

 Nifedipina = antihipertensiv
 Daca pacientul are igiena orala buna =>> hiperplazie mai ferma +
culoare roz pal
 Igiena orala deficitara => mai depresibila
 Alte antihipertensive – antagonisti canale de Ca :
 AMLODIPINA
 VERAPAMIL
 DILTIAZEM

- Anemia
 Se recunoaste dupa culoare
 Roz foarte pal + generalizat
 Cerem analize de sange

- Rx
 OPG
 Imagine generalizata
 => diagnostic de certitudine
 Retroalveolara
 Daca vrem sa vedem localizat, detalii

- Examen ATM
 Inspectie – traiect menton la deschiderea gurii

- Mucoase – daca formatiuni patologice

- Fren inalt – poate produce retractii gingivale
- Bifam si hiperplazie + hipertrofie -> pt ca nu le putem diferentia decat
histopatologic
- Congestie / staza – diferentiere dupa culoare
 La examen – “notati staza la nivel 22” => in acest tabel, nu in alt loc
- Migrari secundare – dupa edentatii / boala parodontala
- GRADE DE ABRAZIUNE
 I – doar in smalt
 II – smalt + dentina punctiform
 III – insule de dentina
 IV – aproape se expune camera pulpara

- DIAGNOSTIC OCLUZAL
 “ Dizarmonii ocluzale mixte, secundare edentatiilor si migratiilor dentare “

- CIRCUMSTANTE ETIOPATOGENICE GENERALE SI LOCALE

 Factorii favorizanti
 Cat fumeaza ? Ce? De cand?
 Cu filtru / fara
 Cu pipa / fara
 Fumatul produce ischemie => nu sangereaza

 Ce bea?
 Tarii / bauturi cu mai putin alcool
 METRONIDAZOL
 Antibiotic foarte important
 Actioneaza foarte bine pe anaerobi
 Dar NICIODATA nu trebuie asociat cu alcool => reactii adverse
foarte severe

- DIAGNOSTIC PARODONTAL
 Nu este obligatoriu sa fie pus din prima sedinta
 => examene paraclinice
 Trebuie totusi macar un diagnostic prezumtiv

- INDICI DE PLACA !!!!

 = apreciaza cantitativ acumularea de placa
 Avem nevoie de sonda parodontala / dentara
 Prima data – taiem dintii absenti !!
 Inspectare + palpare toate suprafetele dintilor prezenti
 Marcare prin punct / hasurare casuta respectiva

M
D M

Y
D
  Daca dinte absent => se taie / ingroasa
 La dinte prezent – daca placa bacteriana => hasurare suprafata respectiva
 < 15 % =>> e ok = igiena foarte buna
 > 15 % => igiena precara
 Suprafata ocluzala nu se ia in calcul
 Cum se calculeaza?

Nr de suprafete cu placa bacteriana

x 100
Nr total de suprafete

- INDICI DE TARTRU
 Se calculeaza la fel
 Ar trebui sa fie 0 (zero)

- INDICI DE SANGERARE
 Prin palpare
 Cu sonda parodontala – insinuare in sant gingival / punga ->
circumferential -> retragem
 => daca sangerare => notam
 Nr de suprafete sangerande
x 100
Nr total de suprafete
 Indice de sangerare papilara MUHLEMANN
- In casuta din dreapta –> trecem procentul
 Obligatoriu – data la care facem statusul => pt a evalua comparativ

PARODONTOMETRIA
- Metoda grafica prin care notam
 valorile retractiei gingivale
 adancimea pungilor parodontale
 mobilitatea dentara
- 6 suprafete
- In mijloc – 1 cerculet → notare mobilitate dentara patologica ( I / II / III )
- Linii paralele – distanta de 1 mm
- Primul lucru – masuram retractia
 Se noteaza cu ALBASTRU
 Cu sonda parodontala gradata
 Retractia gingivala = distanta dintre jonctiunea smalt-cement si marginea
gingivala libera
 Notam cu puncte => le unim apoi
- Adancimea pungi / sant gingival
 = distanta de la marginea gingivala libera pana in punctul cel mai decliv al
sant / punga
  Se noteaza cu ROSU
 Dupa 3.5 mm => punga parodontala
 Intai se noteaza retractia cu albastru -> masuram de la nivelul retractiei
(unde e albastru), nu de la jonctiunea smalt-cement !
 Apoi le unim
- Casute – pt valori adancime pungi
- Casute la nivel radicular => grad de afectare furcatie

- AFECTAREA FURCATIEI in plan orizontal

 Cu sonda parodontala speciala NABERS
 Grad I
 Afectare doar gingie
 Se retrage si se expune furcatia in cavitatea bucala, fara ca sonda sa
poata patrunde
 Niciun semn Rx decelat
 Grad II
 Sonda patrunde in furcatie 1-3 mm
 Rx – demineralizare sept interradicular
 Grad III
 Sonda patrunde > 3 mm
 Fara sa iasa pe versantul opus
 Rx – resorbtii la nivel sept interradicular
 Grad IV
 Sonda iese pe partea cealalta a furcatiei
 Rx – resorbtii insemnate pe arii intinse ale sept interradicular
- Casute cu pereti paraleli
 Doar la dintii cu furcatie unica
 Pt insemnarea afectarii furcatiei in plan vertical

- CLASIFICAREA CATEDREI DE PARODONTOLOGIE BUCURESTI – privind

afectarea furcatiei in plan vertical
 Subdiviziunea A = dimensiunea verticala de afectare a furcatiei este
de 3-4 mm
 Subdiviziunea B = 5-7 mm
 Subdiviziunea C - ≥ 8 mm
 Se masoara de la nivelul furcatiei – pana la zona cea mai decliva a resorbtiei
osoase
=> Trebuie Rx – pt a vedea unde e nivelul osului

III. INSTRUMENTAR
- Orice instrument – 3 parti
 Parte activa
 Parte pasiva (gat) – de legatura cu maner
 Maner
- Manere
 Diferite striuri, reliefuri => ne confera priza foarte buna
  Priza e foarte importanta in paro ! → pt ca instrumente de finete =>>
manualitatea sa fie f buna
 Cele mai frecvente – sunt cauciucate – doar la paro sunt asa

- Partea pasiva
 = partea care face legatura intre partea activa si maner
 E in mai multe planuri, cu mai multe cuduri

- Partea activa
 = partea care are muchiile taietoare ->> se intalnesc intr-un varf activ

- SONDA PARODONTALA
 Cel mai des folosit instrument
 Inrudita cu sonda dentara
 Diferenta
 Varf rotunjit
 Partea activa mult mai lunga
 Intotdeauna gradata

a. SONDA PARODONTALA WILLIAM

 Varf rotunjit
 Gradata la 1 – 2 – 3 – 5 – 7 – 8 – 9 – 10 mm
 Lipsesc 4 si 6 – de ce?
 La prima gradatie care lipseste -> e deja patologic (punga)
 La 6 – ce este peste 5 mm => afectare profunda grava => tratament
complex
 + pt ajutor operator – sa nu fie prea obositor
 E una din cele mai folosite

b. SONDA PARODONTALA NORTH CAROLINA

 Gradata din mm in mm
 De la 1 -> 11 mm

c. SONDA PARODONTALA OMS / WHO (World Health Organisation)

 Conceputa in special pt realizarea studiilor pe grupuri mici de populatie
 -> pt indicele CPITN
 Sfera in varf – diametru 0.5 mm
 Gradata la 3.5 / 5.5 / 8.5 / 11.5 mm
 Gradatii cu negru

d. SONDA PARODONTALA MARQUIS

 Are niste zone colorate
 Intre 3 – 6 mm
 Intre 9 – 12 mm
 => e calibrata din 3 in 3 mm
 E greu de folosit -> pt ca e greu de apreciat adancimea exacta
 e. SONDA PARODONTALA GOLDMAN FOX
 Gradata ca sonda William
 Singura diferenta - forma pe sectiune -> e aplatizata, fata de William care e
circulara
 Avantaj
 Intra mai usor => pt pungi parodontale fibrozate, unde accesul e dificil
 E mai stabila pe dinte
 Confort pacient
 => e cea mai buna

f. SONDA PARODONTALA CPITN

 Folosita doar in cadrul studiilor care au la baza indicele CPITN
 Gradata doar la 3.5 si 5.5 mm

g. SONDA PARODONTALA NABER

 Pt masurarea gradului de afectare a furcatiilor in plan orizontal
 E gradata intre 3 – 6 – 9 mm (ca Marquis)
 Cel mai uzual – forma curba

- ALTE TIPURI DE SONDE PARODONTALE

 Din plastic
 Mai putin traumatizante
 Pt atasarea implantului

 SONDE PARODONTALE DE GENERATIA A II-A

 Capat activ lung gradat
 La maner – zona marcata cu indicator negru
 Cand presiune – zonele marcate cu negru sa fie cap la cap
 Daca nu – inseamna ca presiunea prea mare

 SONDE PARODONTALE GENERATIA A III-A

 Cuplare prin cablu la calculator / laptop
 Software
 Prin deplasare in sant => inregistrare valori printr-un senzor

- POZITIA CORECTA
 Prima portiune a partii pasive, invecinata partii active – sa fie in axul lung al
dintelui / paralel cu dintele
 Pozitia corecta a sondei parodontale – paralela cu relieful dentar, tangenta
intr-un singur punct – astfel incat sa nu traumatizam tesutul gingival

INSTRUMENTAR DE DETARTRAJ

- SECERI (Scaler)
  Instrumente de detartraj manual
 Destinate indepartarii tartru supragingival + subgingival adiacent marginii
gingivale libere – numai cand aceasta este suficient de laxa pt a permite
insinuarea instrumentului de detartraj
 Se clasifica in 2 categorii
 Anterior
 Pt dintii anteriori
 Sunt curbe
 Au o singura curbura – in acelasi plan cu manerul
 Pe sectiune – triunghi / patrat / dreptunghi
 Posterior
 Au mai multe curburi in mai multe planuri
 Una dintre curburi e intr-un unghi destul de bine delimitat

 Partea activa a secerii

 e formata din 2 muchii taietoare – care se unesc intr-un varf ascutit
 intre muchii se formeaza o suprafata faciala plana -> aceasta e
diferenta fata de chiurete
 secera dreapta – pt dinti posteriori
 priza clasica – tripodica
 miscare – de impingere + tractionare spre marginea incizala, in axul lung al
dintelui
secerile au varf ascutit – chiuretele au varf rotunjit !!

- SAPALIGA DE DETARTRAJ
 Instrument de detartraj manual
 Pt indepartare tartru supragingival + subgingival – cand gingia e suficient de
laxa pt a permite insinuare instrument
 Pt suprafete V + O ale dintilor
 Pt fete aproximale – cand acestea delimiteaza bresa edentata
 Pozitie instrument – cat mai vertical, in axul dintelui
 Este instrument cu partea activa intre 99 – 100 grade fata de partea pasiva
 Partea activa prezinta o muchie ascutita bine delimitata – care formeaza
unghi de 45 de grade fata de suprafata adiacenta
 2 tipuri
 Pt dinti anteriori – parte pasiva rectilinie + mai scurta
 Pt dinti posteriori – parte pasiva angulata + mai lunga
 Sunt instrumente pereche
 Vedeti unde agata → apoi o puneti cu partea activa pe dinte, in axul lung

- DALTI DE DETARTRAJ
 Instrument de detartraj manual
  Indicatii
 Indepartare tartru supragingival din zone interdentare, proximale,
accesibile, cu ambrazura gingivala deschisa a dintilor frontali
 Se utilizeaza doar la frontali – cand fetele proximale nu sunt lipite intre
ele
 Miscari in plan orizontal – dinspre V spre oral – pe fetele proximale ale dintilor
frontali
 Sa existe spatiu – sa permita insinuarea
 Partea activa in continuarea partii pasive
 Usor curbata – se termina cu o muchie bizotata la 45 de grade
 Seamana cu o dalta
 Sprijin foarte bun cu degetul 4 + 5 => impingem spre oral

- TRAPEZ
 Instrument de detartraj manual, pereche
 Pt indepartare tartru supragingival + subgingival – daca gingia permite
 Pt indepartare coloratii
 Are partea activa in forma trapezoidala – usor curbata fata de partea pasiva
 Are 2 unghiuri bine exprimate
 Unul obtuz
 Unul ascutit
 Intotdeauna pozitionare astfel incat unghiul activ sa fie cel ascutit
 Muchia activa e bizotata la 45 de grade
 Miscari verticale – in ax lung dinte – catre muchia incizala

- GHEARA DE DETARTRAJ
 Cel mai cunoscut instrument
 Se mai numeste si “foaie de mirt”
 Folosit pt dislocare blocuri mari de tartru, in special interdentar
 E foarte activ, foarte robust
 Varf curbat, ascutit, extrem de activ
 Muchiile taietoare delimiteaza o suprafata faciala plana
 Seamana cu secera
 Diferenta – are varful activ mult mai lat decat secera
 Se insinueaza varful sub blocul de tartru – cu priza foarte buna a instrument
– tractionare spre incizal / ocluzal
 Numai interdentar

- PILA / RĂZUŞA
 Partea activa formata din mai multe muchii ascutite – paralele intre ele –
inclinate fata de baza la un unghi de 90 – 105 grade
 Baza instrumentului – rotunda / ovalara
 Partea pasiva difera ca lungime + inclinatie – in functie de zona in care
lucram
  Anterior – scurta
 Posterior – mai lunga
 Pt indepartare tartru imediat sub marginea gingivala libera – cand aceasta e
suficient de laxa
 Indicatii
 Netezire zona de JSC
 Indepartare blocuri voluminoase de tartru subgingival – prin fractura +
dislocarea ulterioara cu chiurete
 Indepartare exes de obturatii coronare / de colet / aproximale
 Miscare – apasare + tractiune in axul lung al dintelui
 Instrument plasat
 cu partea activa in contact intim cu suprafata aproximala
 partea pasiva in ax vertical al dintelui
 exista pile foarte fine → pt detartraj subgingival / chiuretaj al cementului

CHIURETE
- sunt cele mai importante instrumente de detartraj manual
- folosite pe scara larga in orice cabinet
- indicatii
 detartraj subgingival
 chiuretaj radicular ( chiuretaj cement necrotic / infiltrat bacterian )
 indepartare tesut de granulatie din pungi parodontale
- instrumente de mare finete, foarte ascutite
- s-a demonstrat stiintific :
 suprafata detartrata la microscop -> cea mai finisata – pt a nu se depune
placa bacteriana (daca ar fi rugoasa)
 fata de ultrasunete
- sunt foarte adaptate pt fiecare suprafata dentara

- sunt mai multe categorii

 chiurete UNIVERSALE
 suprafata faciala – situata fata de axul longitudinal al partii pasive
vecine – la un unghi de 90 de grade
 varful la chiurete este rotunjit ( la secere e ascutit ) =>merg mult
subgingival + nu lezeaza
 au suprafata concava -> pt incarcare substanta de indepartat
 INDICATII
 Detartraj subgingival – unde au o actiune dubla, concomitenta
o Pe perete dentar, dur => indepartare tartru / cement
necrotic
o Pe perete moale gingival => indepartare tesut de
granulatie / ulceratii
 Detartraj supragingival -> la persoane clinic sanatoase
 Chiurete SPECIALE = chiurete GRACEY
 Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 70° fata de axul lung al
primei parti pasive, invecinata partii active
 Partea activa se adapteaza foarte bine la suprafetele curbe ale
radacinii
 Se pozitioneaza fata de dinte astfel incat prima portiune pasiva a
acestora sa fie paralela cu axul lung al dintelui – fata de chiurete
universale, unde manerul trebuie sa fie paralel
 Sunt active in anumite zone si suprafete radiculare – si sunt codificate
special in acest scop

 Au 2 muchii taioase – dintre care numai 1 (110°) este activa +

indreptata catre tartru / cement necrotic
 Cealalta este inactiva (70°) si nu lezeaza peretele moale gingival

 Sunt in numar de 7:
 1/2 + 3/4 → incisivi + canini
 5/6 → incisivi + canini + PM
 7/8 → fete V + O la PM
 9/10 → fete V + O la M
 11/12 → fete M dinti laterali
 13/14 → fete D dinti laterali
 15/16 → actioneaza mai usor M la dinti laterali
 17/18 → disto-vestibular + disto-oral la dinti laterali

 Cele mai folosite – 5/6, 7/8, 11/12, 13/14

 Mai exista variante
 11/14 + 12/13 → cu un capat pe fata M – un capat pe fata D
 Pozitionare – prima parte pasiva sa fie in axul lung al dintelui

 Se clasifica in mai multe categorii

 Chiurete Gracey PROFILACTICE
o In numar de 4 – 1/2, 3/4, 5/6, 7/8
o Partea activa ca si chiurete Gracey standard
o Dar portiunea pasiva mai scurta, mai rigida, mai groasa =>
folosita mai mult pt indepartare tartru supragingival
o Codificarea pe maner are un “P” => “1/2 P”

 Chiurete Gracey AFTER FIVE

o In numar de 7, ca si chiuretele Gracey standard
o Prima portiune pasiva – mai lunga cu 3 mm fata de
chiureta standard
o Scop – de a patrunde in pungi parodontale mai adanci de 5
mm
  Chiurete Gracey MINI FIVE
o Tot in nr de 7
o Partea pasiva mai lunga cu 3 mm fata de cele standard
o Partea activa este mai scurta cu o jumatate fata de partea
activa a chiuretei Gracey standard
 Pt a patrunde in zona de furcatii / de inghesuire
dentara

 Chiurete EXTRARIGIDE
o In nr de 4
o 5/6 - 7/8 - 9/10 - 11/12
o Au parti active si pasive mai dure + mai rigide
o Special indicate pt depozite de tartru foarte aderente
o Dezavantaj – pt ca sunt asa rigide => pot indeparta o
suprafata prea mare din cement
o Codificat pe maner “EXTRARIGID”

- Codificarea – cifrele le cautam in dreapta si stanga slash-ului “ / ”

- Cu cat sunt mai cudate =>> cu atat pt dinti mai posteriori

INSTRUMENTAR CHIRURGICAL
- PENSA KRANE – KAPLAN
 Pensa chirurgicala parodontala
 Prezinta 2 brate
 1 brat gradat – asemenea sondelor parodontale -> se introduce in
punga parodontala
 1 brat – prezinta un pinten ascutit – care se pozitioneaza pe peretele
moale extern, gingival => are rolul de a realiza puncte hemoragice
prin apropierea celor 2 brate
 Se utilizeaza in operatii de gingivectomie
 Este instrument pereche -> pinten spre exterior
 Ca o pensa clasica – 1 brat cu gradatii -> se introduce in punga parodontala,
pana in zona cea mai decliva – pana intampina o rezistenta
 Bratul cu pinten se apropie astfel incat sa perforeze gingia, sub anestezie
 De ce? – sa vedem pana unde e punga parodontala, ca sa putem uni
punctele cu bisturiul => excizie ( * 1 mm sub punctele hemoragice )
- DECOLATOR MUCO-PERIOSTAL
 Instrument pt indepartare lambou muco-periostal
 In cadrul operatiilor chirurgicale cu lambou
 O parte este rotunda, lata, foarte rigida
 Se decoleaza foarte bine
 Se tine in acelasi plan cu dintele
 Capat triunghiular – decolator de papila

- BISTURIE PARODONTALE – pt incizie

  Bisturiul GOLDMAN FOX
 Are forma de flacara / codita de vulpe / ca o lance
 Bisturiul KIRKLAND
 Are un varf ascutit si unul rotunjit la nivelul lamei
 Bisturiul BUCK
 Lama perfect rotunjita
 Port-bisturiu
 Maner de bisturiu
 Punem lama de unica folosinta

- PENSA ANATOMICA, CU PINTEN

 Pensa dreapta
 Pe un brat – pinten
 Pe celalalt brat – un sant pt pinten
 Pt a prinde lamboul

- PILA DE OS
 Folosita in interventii chirurgicale
 Pt indepartare os infiltrat microbian la nivel septuri interdentare /
interradiculare
 Pana ajungem in tesut sanatos

- SONDA EXPLORATORIE -> 17 + 23 (curba)

IV. MODIFICARI PARODONTALE PE RADIOGRAFIE SI

MODEL
- MODELE
 Ce modificari vedem pe model
 Din punct de vedere clinic prima data =>> model / pacient – apoi Rx
   !!! PRIMA DATA – ne uitam la gingii -> retractii, cresteri de volum,
migrari dentare !!!
 Se vad urmatoarele modificari:
 Forma coroanelor dentare – daca exista
 Obturatii
 Daca sunt corect adaptate
o nu obturatii debordante
 daca e refacut punctul de contact
o ex: cavitate clasa II – daca ramane spatiu => impact
alimentar al gingiei => retractie gingivala
o la pacientii parodontopati – nu trebuie facut un relief foarte
cuspidat → pt ca se transmit forte paraaxiale catre
parodontiu
o se prefera obturatii fizionomice, din compozit
 abraziunea
 daca prezinta suprafete de abraziune
  localizata / generalizata
 clasa de abraziune
o cls I – doar la nivel smalt
o cls II – smalt + expunere punctiforma a dentinei
o cls III – in dentina o suprafata extinsa, inconjurata periferic
de un contur de smalt
o cls IV – aproape cu interesarea camerei pulpare, delimitata
la periferie de un contur aproape inexistent de smalt
 daca e generalizata => e determinata de bruxism in general =>
e factor favorizant al afectarii parodontale
 cautati pe Rx – spatiu desmodontal largit => trauma ocluzala

 retractii gingivale
 localizate / generalizate
 la ce dinti / grupe de dinti / pe ce fete
 spunem retractii gingivale + resorbtii osoase – nu invers

 modificari de volum ale gingiei

 localizate / generalizate
 la nivel papile
 nu spunem hiperplazii / hipertrofii –> “cresteri de volum gingival
pe versantul V”

 fisuri Stillman = incizuri de forma unui apostrof la nivel margine

gingivala
 feston McCall = ingrosare a gingiei care poate fi asociata cu
fenomene de involutie / degenerescenta

 migrari secundare imbolnavirilor parodontale + edentatiei

 dintii isi schimba / pierd implantarea =>> “evantai japonez”

 treme, diasteme, inghesuiri, spatieri => sunt factori favorizanti

 prezenta tartru
 sisteme de imobilizare
 afectare furcatii – daca este expusa furcatia

- RADIOLOGIC
   Prima data ne uitam la -> resorbtii, os -> “predomina resorbtii de
tip vertical”
 Morfologia radiculara + pararadiculara
 Lungime radacini
 Convergenta / divergenta lor
 Radacini voluminoase, lungi, divergente => avantaj

 Spatiul dento-alveolar
 Forma + dimensiuni
  Daca spatiu desmodontal largit => trauma ocluzala
 Trebuie sa fie radiotransparent + foarte fin

 Lamina dura
 Cat de mineralizata e
 E un marker foarte important al vindecarii post-chirurgicale

 Tipul de resorbtie osoasa

 Verticala / orizontala /mixta

 Structura osului trabecular

 Cu cat spatii trabeculare mai mari + rarefiate =>
 Demineralizare osoasa
 Osteoporoza ( femei )
 Cu cat mai mici + os mai radioopac (alb) => os mai mineralizat

 Modificari post-tratament parodontal

 Avem nevoie de Rx pre-operatorie
 Daca in pungi parodontale se depune os
 Daca osul devine mai mineralizat

 Migrari secundare imbolnavirii parodontale

 Afectiuni endo-paro = din cauza infectiei endo => afectare
parodontala

 Lucrari protetice / coroane incorect adaptate

 Prezenta tartru → spiculi de tartru

INDICI DE EVALUARE A IGIENEI BUCALE + STARII DE IMBOLNAVIRE

PARODONTALA
- INDICELE DE IGIENA BUCALA
 Are 2 componente
 Indice de placa
  Indice de tartru
 6 suprafete preselectate
 Fete V M1 superiori
 Fete L M1 inferiori
 Fata V 1.1 + 3.2
 Valorile sunt
 0 = absenta placii / tartru
 1 = placa / tartru supragingival in 1/3 de colet
 2 = in 1/3 medie a coroanei
 3 = in 1/3 incizala / ocluzala
 Inregistrarea la fiecare sedinta de tratament => control eficient al igienei
bucale
 Corespunzator -> cand suprafetele dentare cu placa nu depasesc 15%

- INDICI DE INFLAMATIE GINGIVALA

 Indicele gingival
 0 = gingie cu aspect clinic normal
 1 = inflamatie usoara / discrete modificari de culoare / discret edem /
lipsa sangerare la sondare
 2 = inflamatie medie, congestie, edem, sangerare la sondare
 3 = inflamatie avansata, congestie, staza, ulceratii, sangerare
spontana

 INDICE DE SANGERARE PAPILARA MUHLEMANN

 0 = absenta sangerarii
 1 = sangerare punctiforma izolata, unica
 2 = sangerari punctiforme multiple / pe o arie redusa
 3 = sangerare care umple spatiul interdentar
 4 = sangerare care depaseste marginea gingivala libera

- INDICELE CPITN (indicele cerintelor de tratament parodontal al

colectivitatii)
 Pt apreciere grad de imbolnavire parodontala
 Se inregistreaza pe sextanti – grupe de dinti care reprezinta 1/6 a dentatiei
existente
 M3 nu se iau in considerare – decat daca lipsesc M2
 Se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin 2 dinti
 Daca 1 singur dinte intr-un sextant = il includem in sextantul vecin
 Se foloseste sonda de parodontometrie cu sfera de diametru 0.5 mm in varf
 Forta redusa – pt a nu traumatiza tesuturile
 Pt fiecare sextant
 0 = niciun semn de imbolnavire
 1 = sangerare gingivala la atingere cu sonda
 2 = tartru supra / subgingival
 3 = pungi parodontale 4 – 5.5 mm
 4 = pungi parodontale 6 mm / mai mult
  In functie de valori => incadrare pacient intr-una din clasele
 0 = nu e necesar tratament parodontal (cod 0)
 I = imbunatatire igiena orala (cod 1)
 II = igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian (cod 2 + 3)
 III = I + II si tratament complex parodontal chirurgical, de reechilibrare
functionala, ocluzala, de biostimulare locala + generala (cod 4)
 EXEMPLU
1 0 0

2 2 0

 In acest caz – este necesar detartrajul grup frontal inferior si lateral
drept inferior + instructiuni controlate privind igiena bucala, in
special din cauza sangerarii la nivelul grupului lateral drept superior

2 2 4
3 2 4
 Pacientul are nevoie de tratament parodontal complex pt grupele
laterale de dinti situate pe hemiarcadele stangi ale maxilarului si
mandibulei + detartraj in celelalte zone.

- RANDOM
 la pacientii cu afectiuni cardiovasculare – trebuie luata in considerare
necesitatea / nu a antibioprofilaxiei endocarditei bacteriene -> in cazul
oricarei manopere sangerande
 risc major – purtatori de proteze valvulare / endocardita in antecedente
/ defecte septale necorectate
 la acesti pacienti – se aplica protocolul standard de antibioprofilaxie
 amoxicilina 2 g – in doza unica, per os – cu o ora inainte de
manopera
 pacienti alergici la β- lactamine => protocol alternativ –
clindamicina 600 mg
 ANTICOAGULANTE
 Pacientii sub tratament cu anticoagulante orale cumarinice
(Trombostop, Sintrom)
 Trebuie aplicat un protocol specific
 Orice manopera – se asociaza cu risc crescut de sangerare masiva +
extrem de dificil de controlat
 Trebuie trimis la medicul curant – sa ii intrerupa medicatia + sa o
inlocuiasca cu anticoagulante heparinice
 Se monitorizeaza apoi INR – valori normale 0.8 – 1.2
 Manopera se efectueaza doar cand INR > 2.1 -> cam la 2-3 zile de la
intreruperea tratamentului cumarinic
 Medicatia anticoagulanta orala se reia a doua zi dupa manopera
sangeranda
 Anticoagulante -> fludifica sangele -> actioneaza pe factorii coagularii
 Antiagregante – actioneaza pe trombocite / plachete -> pt a impiedica
agregarea lor si formarea trombilor
 DIABETICI
  Pacienti cu risc scazut – glicemie a jeun < 200 mg/dl + HbA1c < 7 %
 Risc moderat – glicemie a jeun < 250 + HbA1c 7 – 9 %
 Risc crescut – glicemie peste 250 frecvent + hb glicozilata > 9%
 Daca glicemie constanta + < 180 mg/dl => putem face manopera
 Anestezie fara vasoconstrictor => evita hiperglicemia + reduce risc de
necroza parti moi postanestezic
 VSH
 Viteza de sedimentare a hematiilor
 Valori normale
 Barbati – 3-10 mm / ora
 Femei – 6-12 mm / ora
 Valori mari => infectie acuta / cronica / tumori maligne / varstnici /
inaintea menstruatiei
 Valori mici =>> cresterea nr de leucocite / hematii / administrarea
unor medicamente
 RESORBTIA OSOASA
 Poate fi
 Orizontala = ingustarea / subtierea osului – se obs in jurul
dintelui
 Verticala = scurtarea osului -> se observa cratere
 mixta