1.

Anestezia la spina spix la copii: particularitățile spațiului

pteriogomandibular în raport cu vârsta copilului.

Anestezia la spina spix.

*Indicatii anestezie la spina Spix: inlaturarea dintilor primari cu resorbtie
radiculara pin la 1/3 din lung ei, inflamatii odontogene la nivelul apof alv,
chisturi rad, tratament dentar, inlaturare muguri dentari.
*Zona de anestezie: ramura mand la copii de 3-4 ani e de 2 ori mai mica decit la
adulti, spatiu pterigomand mic si marunt cu cant mare de tes lax, nervii care
traiecteaza spatiu mand sunt situati in apropiere unul de altul astfel sol
anestezica se absoarbe rapid. Inteparea acului mai scurt pe plica pterigomand cu
atit mai jos si la o distanta mai mica de supraf ocluzala a dintilor inf cu cit mai
mic e copilul. Creasta temporala a mand se repereaza intraoral cu degetul mare
si se sprijina pe mol inf, extraoral marg post a ramului mand se repereaza cu
aratatorul, fixind bine ram mand. Seringa se localizeaza la comisura labiala
opusa, pe supraf molarilor inf, intepatura se face medial de plica pterigomand
introducind acul in profunzime pin la contactul cu supraf interna a ramului unde
se depune anestezicul. Se anestezaza hemimand respectiva, dintii si parodontiu
respectiv, hemibuza inf si pielea barbiei, muc vestibulara inf in afara de zona
inervata de nervul bucal (reg geniana si muc V.inferioara la nivelul premol 2 si
mol inf).

*Anestezia tip La Gvardia e o modificare a anesteziei mandibulare directe,

indicata copiilor necooperaili sau potential cooperabili.
*Zona de anestezie: se repereaza intraoral marg ant a ram mand, extraoral marg
post a mand. Se departeaza partile moi ale obrazului gura fiind inchisa,
inteparea acului medial de marg ant a ram mand. Seringa se afla paralel cu
planul ocluzal in vestibulul gurii, acul fiind impins in profunzime ant post la 1-
1,5 cm, mentinind contact cu suprafata interna a ram mand. Inteparea in aceasta
zona e indolora.

Particularitățile spațiului pterigo-mandibular.

Ramura mandibulei la copii de 3-4 ani e de 2 ori mai mica decit la adulti, spatiul
pterigomandibular este mic si marunt cu o cantitate mare de tesut lax- grăsos, iar
nervii care traiecteaza spatiul mandibular sunt situati in apropiere unul de altul,
astfel, soluţia anestezica se absoarbe rapid.
2. . Adenoflegmon în regiunea OMF la copii: etiopatogenia, diagnostic,
clinica, tratament.

*Etiopatogenie: se dezvolta din supuratia unui nodul limfatic. La copii mai des
localizat in regiunea obrazului, submand, submentonier. Factori : infectia
odontogena, trauma, infectii postraumatice. Favorizanti: bronsite, pneumonie, otita
ac.
*Clinic: starea generala se agraveaza rapid-adinamie, slabiciune brusca,
transpiratii abundente.local edem difuz, cu hiperemie pronuntata. Durere,
consistenta dura, palpator fluctuenta. Diagn dif: flegmon, osteomielita,
periadenita.
*Tratament: de urgenta, sub anestezie generala. Daca cauza este odontogena,
dintele se extrage. Incizie larga si drenarea colectiei purulente. Antibiotice,
antiinflamatoare, vitaminoterapie, dezintoxicante.
Antibiotice-ampicilina, ampiox, eritromicina, metronidazol.
Imunoterapia cu timalin, timogen la copii cu evolutia lenta a procesului
infectios. Adm vitamine C si B. pentru dezintoxicatie-Dextran, Polividon, Disol

3. Leziunile traumatice dentare la copii: leziunele traumatice în dentiția

permanenta, clasificarea, particularități de diagnostic, clinic și tratament.

*Clasificarea:
a.leziuni dentare:
-fisuri dentare ale smaltului fara pierdere de substanta
-fracturi coronare: simple, nepenetrante in camera pulpara; complicate, penetrante
in camera pulpara.
-fracturi radiculare: in 1/3 cervicala, in 1/3 medie, in 1/3 apicala
-fracturi coronoradiculare: nepenetrante, penetrante, cominutive.
b.leziuni parodontale:
-contuzii parodontale: in sens VO cu luxatia V sau O; in sens MD, cu luxatia
laterala in spatiu unui dinte absent; in ax, cu intruzie sau extruie.
-luxatii dentare totale, cu deplasarea completa a dintelui in alveola.
*Luxatia: completa sau incompleta. Partiala- poate avea pozitie palatinizata,
vestibularizata sau in sens vertical-reincluzie sau extruzie. Tulb de ocluzie, dintii
afectati sunt alungiti, marg incisivala se proiecteaza mai jos decit a
vecinilor,durerosi. Tratament: reducerea manuala, imobilizare cu gutiere ocluzale
sau ligaturi interdentare. La dinti primari cind e o resorbtie mai mult de 1/3 din
lung rad corespunzator virstei-se extrag. Totala-in dentitia primara se mentine
spatiu pentru dentitia permanenta cu aprat ortodontice.
*Contuzia: in spatiu perirad mici hemoragii, cu formarea microhematoamelor ,
edemelor, des inflamatii locale, hiperemie pulpara. Dureri spontane, surde,
echimoza gingivala, dintele usor mobil, senzatie de dinte mai lung. Tratament:
slefuirea dintilor antagonisti si imobilizarea.
*Luxatii partiale: dureri la atingere, gingia decolata, singerind, hipersalivatie, dinte
mobil, deplasat. Dintele se corecteaza digital, fibromucoasa se sutureaza in jurul
coletului, imobilizare pe 4 sapt.
*Luxatii totale: lipsa dintelui, plaga alveolara ocupata cu cheaguri, fubromucoasa
gingiala singereaza, dintele atirna in gura sau lipseste. Reimplantare.
*Fracturi coronare: nepenetrante. Slefuirea marg ascutite. Reconstructii coronare.
Penetrante-tratament endodontic si restabilirea integritatii coronare.
*Fracturile rad: pot fi orizontale, verticale si oblice. Pot interesa 1/3 cervicala,
medie sau apicala. Tratament consservator, pulpotomie vitala, apexofixatia.