Sunteți pe pagina 1din 66

Ținuta medicului

Pregătirea pacientului
Anestezia loco-regională reprezintă metoda de anestezie
cea mai fiziologică cu cele mai largi indicaţii pentru
majoritatea intervenţiilor stomatologice:
 asupra dinţilor, parodonţiului şi osului alveolar
 operaţii asupra părţilor moi ale feţei şi gâtului, a oaselor
maxilare, a sinusului maxilar etc.
Instrumentarul pentru anestezia loco-
regională
Instrumentar pentru consultaţie
Instrumentar pentru anestezie
SERINGI
Ace
diametru 0,30-0,50mm
lungime 8-35mm
Soluţii anestezice
DE REŢINUT
 Pacientul corect poziţionat pe scaunul stomatologic
 Se utilizează ace sterile de unică folosinţă
 Antiseptizarea locului de puncţie
 Poziţionarea corectă a mâinii stângi
 Nu se atinge cu acul decât locul puncţiei
 Acul se introduce cu bizoul spre os
 Aspiraţie obligatorie
 Injectare lentă a anestezicului (1ml/min)
 Pacientul se ţine sub supravegere
CONTRAINDICAŢII absolute nu are,
dar se ţine seama de:

 Vârstă
sub 9-10 ani anestezia loco-regionale are indicaţii
restrânse, preferându-se anestezia generală
 Starea fiziologică:
se recomandă prudenţă în timpul sarcinii, mai ales în
primele trei luni şi ultimele două; se utilizează doze mici
de anestezic la mamele care alăptează.
 Starea psihică:
cei cu psihic labil, marii anxioşi, epilepticii, alcoolicii
cronici, necesită premedicaţie bine individualizată sau
se preferă anestezia generală
Starea generală
 terenul cardio-vascular
 terenul hepatic,
 terenul diabetic decompensat,
 terenul alergic,
 terenul hemoragipar,
 pacienți cu insuficienţe / hiperfuncţii neuroendocrine,
 stările de emaciere şi caşexie, obezitate
 Stare patologică locală:
 procese inflamatorii întinse,
 trismus strâns sau
 tumori.
Metode de anestezie
utilizate in medicina dentară
Anestezie loco-
regională
Anestezie Metode
generală Anestezie Anestezie intermediare
locală regională

Analgezia
Neuroleptanalgezie
generală

Anestezie
generală Tronculară
De contact
de scurtă periferică
durată Sedare conştientă
Anestezie
generală Prin
injecţie
de durată
Anestezia topică
Se bazează pe permeabilitatea mucoasei pentru substanţele
anestezice.
Concentraţia anestezicului este de 4-10% (xilină),
1%(tetracaină), 9-20% (benzocaină)

1. Anestezia locală prin badijonare


2. Anestezia locală prin pulverizare
 Indicatii : - intervenţii pe fibromucoasa gingivală

- suprimarea reflexului de vomă

- extracţia dinţilor temporari

- detartraj

- amprentare
3. Anestezia prin îmbibiţie
 Anestezia nervului lingual
 Anestezia nervului nazopalatin (procrdeul Escat)
Anestezia prin infiltraţie locală
1.Anestezia prin infiltrație la distanta (“prin baraj”) sau
intradermică
2.Anestezia subcutană și submucoasă ’’în straturi’’

 Constă în injectarea soluţiei intratisular şi blocarea


receptorilor periferici.
 Se obţine suprimarea sensibilităţii dureroase într-un
teritoriu limitat
3.Anestezia (plexală) paraapicală supraperiostală

 Blocarea anestezică a plexului nervos, în grosimea procesului


alveolar
 Aria anesteziată: periostul, osul, mucoasa vestibulară, 1- 2
dinţi vecini
 Puncţia se face în mucoasă mobilă, fară inţeparea periostului,
în jurul apexului
INDICAŢII
 Extracţii dentare
 Rezecţii apicale
 Inserarea implanturilor dentare
 Intervenţii chirurgicale parodontale
 Extirpări de tumori gingivale
 Biopulpectomii
 La maxilar: rezultate bune pe toată suprafața, cu
excepția crestei zigomato-alveolare

 La mandibulă: rezultate bune în zona arcului anterior;


nu se folosește în regiunea laterală

 La copii și tineri: corticală cu densitate mică

 La bătrâni: os calcifiat
 Anestezie de elecție:
1. premolarii superiori
2. radăcina mezio-vestribulară a primului molar,
3. completare pentru incisivii centrali (transfrenulară)
4.Anestezia intrapapilară şi intraligamentară
Avantaje - localizată la un singur dinte
- se instalează rapid(20 sec)
- cantitate redusă de anestezic(0,20ml)
- lipsa anesteziei la părţile moi
Dezavantaje:
- necesită seringi speciale
- apare alveolita postextracţională
- durerea locală postanestezică este mai frecventă
- carpulele se pot sparge
- dificil de realizat în zonele laterale
 Indicații:
 anestezie pulpară la 1-2 dinți
 la pacienţii cu risc hemoragic (hemofilici, tratamente cu
anticoagulante)
 Contraindicații:
 dinți temporari
 infecții
 TEHNICĂ
5. Anestezia intraseptală
6. Anestezia intraosoasă
7. Anestezia intrapulpară
ANESTEZIA TRONCULARĂ
 tronculară bazală : anestezicul este depus la locul de
ieşire a ramurilor trigemenului, gaura rotundă sau
gaura ovală.
 ganglionară - înlocuită azi cu anestezia generală.

 tronculară periferică
ARCADA
SUPERIOARĂ
 NERVII ALVEOLARI SUPERIO -
POSTERIORI
 NERVUL INFRAORBITAR
 NERVUL NAZO - PALATIN
 NERVUL PALATIN ANTERIOR
(MARE PALATIN)
ANESTEZIA LA GAURA
INFRAORBITARĂ
 Nervii anesteziați: alveolari supero-anteriori, alveolari
supero-mijlocii (50%), ramurile terminale ale n.
infraorbitar
 Zone anesteziate:
1. Dinții frontali superiori
2. Premolarii( 50% cazuri)
3. Osul alveolar anterior - superior
4. Mucoasa vestibulară și parodonțiul adiacent osului
5. Pleoapa inferioară, aripa nasului, hemibuza superioară
6. Peretele anterior al sinusului maxilar
INDICAŢII:
 Intervenţii dento-alveolare la grupul incisivo-canin

 Intervenții asupra mucoasei vestibulare și a osului


alveolar incisivo-canin

 Intervenţii chirurgicale pe părţile moi şi peretele


anterior al sinusului maxilar
Gaura infraorbitară
REPERE  8-10 mm sub rebordul orbitar
inferior
 la unirea a 2/3 externe cu 1/3
interne a marginii infraorbitare
 5 mm intern de linia medio-
pupilară
 verticala dusă printre cei doi
premolari superiori
 verticala dusă prin gaura
supraorbitară şi gaura
mentonieră
 Canalul infraorbitar este orientat înainte, în jos și
înăuntru, astfel că prelungirea axelor celor două canale
infraorbitare se încrucișează pe linie mediană, înaintea
coroanelor incisivilor centrali
TEHNICA CUTANATĂ
 Puncţia anestezică se face pe o linie orizontală, în dreptul
aripii nasului la 0,5-1cm în afara șanțului nazogenian
 Acul are aceiaşi direcţie şi pătrunde în canal 0,5-1cm
Accidente
 înțeparea elementelor vasculare infraorbitare cu
producerea de hemoragii, hematoame, chemozis
conjunctivo-bulbar;
 infiltrarea anestezică a nervului oculomotor cu instalarea
unei diplopii tranzitorii sau a nervului optic cu apariția
unor tulburări de vedere, uneori persistente
ANESTEZIA LA TUBEROZITATE
Zone anesteziate
 fibromucoasa vestibulară distal de creasta zigomato-
alveolară
 peretele posterior al sinusului maxilar și mucoasei acestuia
 molarii superiori cu excepția radăcinii mezio-vestibulare și
osul alveolar
INDICAȚII:
 intervenții asupra regiunii molare
 intervenții asupra sinusului maxilar
CONTRAINDICAŢII:
 prezenţa unor procese tumorale sau inflamatorii
retrotubetozitar
 pacienţii cu risc hemoragic
TENICA INTRAORALĂ
REPERE
 creasta zigomato-alveolară
 radăcina mezio-vestibulară a
molarului doi
 versantul postero-extern al
tuberozităţii maxilare
 planul de ocluzie al molarilor
superiori
 orificiile de intrare a nervilor
alveolari superiori și posteriori
Tehnica extraorală
 se reperează marginea inferioară a osului malar
și marginea anterioară a mușchiului maseter
 puncția se face imediat în spatele crestei zigomatice
 direcție în sus, înăuntru și ușor înapoi
 se înaintează 2-3cm, se aspiră și se injectează 2ml
Accidente
 există riscul înțepării plexului venos pterigoidian și
producerea imediată a unui hematom voluminos al
obrazului.
 ruperea acului
 supurații postanestezice
ANESTEZIA LA GAURA
RETROINCISIVĂ
INDICAŢII
 anestezia fibromucoasei şi periostului din 1/3anteriară a
bolţii palatine
 completarea anesteziei la gaura infraorbitară
REPERE -Gaura incisivă

 situată pe linie mediană imediat în spatele incisivilor


centrali la 1cm de marginea gingivală
 la 1cm înapoia şi deasupra coletului incisivilor centrali
superiori
TEHNICA INTRAORALĂ
 se introduce un ac scurt şi subţire pe marginea papilei de
partea opusă zonei de anesteziat
 acul are o direcţie în sus, înapoi şi înafară intând în canal
0,5cm apoi se merge paralel cu axul incisivilor centrali, şi
se introduce 0,25-0,50 ml soluţie.
Tehnica extraorală
 Procedeul Escat – anestezia prin îmbibiţie a nervului pe
podeaua foselor nazale
 Procedeul Hoffer – anestezia prin puncţie la nivelul
mucoasei nazale: acul se introduce la 1,5cm în spatele
pragului narinar
ANESTEZIA LA GAURA PALATINĂ
POSTERIOARĂ
Indicaţii
 anestezia fibromucoasei palatine în 2/3 posterioare a
bolții palatine
 completează anestezia la tuberozitate
REPERE – gaura palatină posterioară
 planul frontal ce trece între molarul 1 și 2 la 1cm
deasupra coletului
 0,5 cm înaintea marginii posterioare a palatului dur
 1cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei
pterigoide
 unghiul diedru format între creasta alveolară și lama
orizontală a osului palatin
TEHNICA
 se foloseşte un ac lung care va fi dirijat în sus, înafară şi
înapoi, seringa se află la comisura opusă
 puncţia se face în şanţul palatin în dreptul molarului doi
 nu se urmăreşte intrarea acului în canal, se injectează
0,5ml soluție fără vasoconstrictor
Accidente
 înțepatrea arterei sau venei palatine cu producerea unei
hemoragii sau hematom submucos.
 ischemie și eventual necroza fibromucoasei,
 introducerea soluției anestezice de-a lungul canalului
pterigopalatin determină anestezierea nervului palatin
mijlociu sau posterior
Anestezia prin infiltraţie a mucoasei
palatine
 când se intervine pe o arie redusă de fibromucoasă
 puncţia se efectuează la 1cm de marginea gingivală, acul
fiind ţinut perpendicular pe os
 se injectează 0,30-0,50ml soluţie anestezică
Vă mulţumesc pentru atenţie!

S-ar putea să vă placă și