Sunteți pe pagina 1din 11

CURS 6 – PROTEZARE 11.11.

2016

Amprentare II

Conceptia Scolii romanesti privind amprentarea


Tehnici in amprentarea edentatului total

Aspecte prezentate

Importanta etape. Obiecte. Scop


Conceptia Scolii de protetica din Bucuresti
Tehnici speciale de amprentare/conditionarea campului protetic
Greseli in amprentare/remedii
Pregatirea amprentei pentru realizarea modelului de lucru/final

Amprentarea

Obiectivul major: inregistrarea structurilor orale, intr-o pozitie fiziologica, pentru realizarea bazei
protezei, care sa raspunda obiectivelor protezarii edentatiei totale.

Importanta amprentei in protezarea totala/Scop

 Forma amprentei = forma bazei viitoarei proteze


 Este I pas in atingerea obiectivelor protezarii
 Trebuie sa raspunda echilibrului protezei: mentinere, sprijin, stabilitate
Scop final: realizarea bazei protezei

Conceptia Clinicii de Protetica in amprentarea edentatului total

 Scop/obiective
 Principii
 Etape
 Particularitati
 Tehnici speciale

Scop/obiective
Scop: inregistrarea structurilor orale aflate in relatie cu protezele/ pentru realizarea bazei protezei in
limite functionale

Obiective:
- inregistrarea cat mai functionala (fara a deforma structurile orale/cuprindere in limitele
functionale ale campului protetic)  profilaxie/functionalitate
- asigurarea conditiilor de echilibru pentru viitoarele proteze : mentinere/stabilitate/sprijin

Principii:
- este o metoda de amprentare muco-dinamica
- presupune cel putin doua etape
- este bazata pe examen clinic
- urmareste atingerea obiectivelor protezarii – mentinere/succiune
- ca importanta in amprentare: lingura/material/tehnica
Etape clinico-tehnice in amprentare:

CLINICE:
- amprentarea preliminara
- adaptarea lingurii individuale
- amprentarea finala (inchiderea marginala)

TEHNICE:
- realizarea modelului si a lingurii individuale
- realizarea modelului final

Etapa I. Amprentarea preliminara

 Scop: inregistrarea structurilor orale de suport in vederea realizarii portamprentei individuale


 Obiective: inregistrarea suprafetei de sprijin fara deformarea structurilor orale + obtinerea a
cat mai multe informatii despre periferie (zona de succiune)
 Particularitati: este amprenta anatomica

Amprenta preliminara
 Materiale: portamprenta universala + material (alginat – cel mai bun)
 Tehnica: cu miscari minime + trasarea limitelor campului protetic pe amprenta
 Scop  realizarea lingurii individuale

Trasarea liniei Ah in cavitatea bucala/pe amprenta maxilara


 Evidentierea limitei distale a campului protetic
 Trasarea pe mucoasa
 Verificarea – Valsalva

Amprenta preliminara maxilara/mandibulara


 Tehnica
 Controlul amprentei
 Limitele – trasare pe amprenta
 Indicatii pentru laborator: materiale, gravare/distantare

Aspecte particulare in amprentarea preliminara  dificultati:


 limite imprecise ale campului protetic
 zone retentive
 bolta adanca
 zone deformabile
 purtator de proteze

Confectionarea modelului preliminar


 Ghips obisnuit/ consistenta smantanoasa
 Turnarea modelului/ soclul 1-1.5 cm
 Scop – realizarea lingurii individuale
Lingura (portamprenta) individuala – aspecte tehnice
 Confectionarea pe modelul preliminar/ Nr. linguri: 1-2
 Materiale: acrilat, placa de baza – utilizare dupa 24 ore/ materiale fotopolimerizabile – dupa
5-6 min.
 Elemente componente/ Raporturi cu structurile orale

Realizarea portamprentei (lingurii) individuale


 Pregatirea modelului: soclare, trasare limite c.p.
 Material
 Caracteristici:
- elemente componente
- raportul cu structurile orale
- dimensiuni: lungime/ grosime margini
- rol

Etapa a II-a. Amprentarea finala

 Scop
 Obiective
 Etape, materiale, tehnica
 Aspecte particulare

 Scop: Obtinerea unui model al campului protetic = model functional/ de lucru, in vederea
realizarii bazei protezei

 Obiective: Inregistrarea functionala atat a zonei de sprijin cat si a celei de succiune

Obiective:
- inregistrarea functionala a structurilor orale
- atingerea obiectivelor protezarii/ echilibru

Atingerea obiectivelor protezarii:


- echilibru: sprijin, mentinere, stabilitate (cuprindere maxima a campului protetic, dar in limite
functionale)

Inregistrarea functionala a structurilor orale:


- modelare marginala cat mai functionala (pentru echilibru, aspecte functionale)
- presiuni uniforme (raportul lingurii, materiale, presiuni)

Etape:
 Adaptarea lingurii individuale in limitele c.p.
 Perfectarea marginala = inchiderea la zonele cheie
 Amprentarea finala/ functionala
 Aspecte clinice particulare

Etapa – adaptarea lingurilor individuale


 Maxilare/ mandibulare
 Scop/ obiective/ rol
 Tehnica
Adaptarea lingurii individuale maxilare

 Scop/obiective
 Tehnica:
- ex. clinic – evaluare morfo-functionala/ raportul cu lingura
- corectare
- verificare (testele Herbst)

Examenul clinic al campului protetic maxilar  adaptare  verificare


 Zonele examinate/adaptarea lingurii – relatia cu marginea lingurii:
- spatiul retrozigomatic: adancime/ latime
- spatiul vestibular lateral: formatiuni, limite
- spatiul labial: formatiuni, limite
- limita distala: formatiuni, limite

 Metoda – inspectie: evidentiere, marcare, mobilizarea periferiei

 Verificare: teste Herbst

 Mobilizari caracteristice ale periferiei

Raporturile lingurii cu structurile orale

Baza/structurile de suport:
- raport intim
- la distanta (de zonele deformabile)  sprijin pe zone nedeformabile  despovarare

Margini/structurile periprotetice:
- ca limite: la nivelul zonei de reflexie/mai scurte
- ca raport: lejer/strans (obtinut prin gravare)

Structurile paraprotetice:
- raport arbitrar
- raport functional stabilit prin amprentare

Perfectarea marginala
Inchidere marginala

 Zona Ah:
- gravare model preliminar
- inchidere marginala cu mat. Termoplastice
- gravare model de lucru
 Pungile Eisenring
 Alte zone

Verificarea succiunii – creare orificii in baza lingurii


Pregatirea lingurii si amprentarea finala/functionala

 Crearea orificiilor
 Delimitarea distala
 Pregatire si aplicare material
 Amprentare propriu-zisa

Adaptarea lingurii individuale mandibulare

 Metode: inspectie si palpare


 Caracteristici morfo-functionale
 Evaluarea raportului lingurii cu structurile orale
 Tehnica de adaptare

Verificarea adaptarii lingurii individuale mandibulare

 Verificarea adaptarii lingurii individuale prin mobilizarea periferiei – testele Herbst

Inchiderea la zonele cheie

La mandibula:
- Zona tuberculului piriform
- Zona linguala centrala
- Zona vestibulara frontala
Particularitati morfo-functionale
Aspecte clinico-practice: inchidere marginala, verificarea succiunii
Alternative terapeutice

Inchiderea marginala/Succiune

Zonele in care se realizeaza inchiderea/alternative


Verificarea succiunii

Materialul de amprenta

Criterii pentru alegerea materialului de amprenta:


- vascozitatea/calitatea mucoasei
- fidelitatea inregistrarii/aspectul suprafetei de inregistrare
- friabilitatea materialului in grosimi reduse
- gradul de elasticitate la priza finala/zone retentive
- timpul de priza sau de plasticitate/modelarea
- stabilitatea volumetrica/turnarea modelului
- gust, miros/senzatii neplacute
- manipulare, posibilitati de verificare si corectare
Clasificarea materialelor

Clasificarea Pogioli – aspectul dupa priza:


- rigide
- semirigide
- elastice  zone retentive/neretentive
Clasificarea Ene, Popovici – dupa vascozitate:
- redusa
- medie
- crescuta
- lent progresiva  aspectul mucoasei fixe/ al limitelor campului protetic
Dupa timpul de plasticitate: scurt/ mediu/ prelungit

Materiale utilizate in amprenta mandibulara

Materiale cu vascozitate mai crescuta (medie):


- materiale termoplastice
- materiale bucoplastice
- elastomeri
La nivelul suprafetei de sprijin, vascozitate mai redusa: fluide/ cu consistenta medie

AMPRENTAREA FINALA mandibulara

 Materiale/miscari/presiuni
 Controlul amprentarii
 Situatii clinice deosebite

Materiale/calitatea mucoasei

 Maxilar  materiale cu vascozitate redusa:


- Pasta ZOE/ghipsul

 Mandibular  materiale cu vascozitate medie:


- Pasta ZOE/mat. bucoplastice – Adheseal

 Campuri dure: mat. termoplastice/elastomeri

 Elastomeri: Siliconi/Polisulfide/Polieteri

Miscarile de modelaj – inregistrarea jocului dinamic functional al periferiei

 Modelaj marginal: lingura/material/miscari

 Tipuri de miscari/avantaje:
- comandate de medic
- efectuate de medic
- automatizate

 Amploarea miscarilor – medie/functionale


Presiunile exercitate in amprentare

 Presiuni arbitrare – digitale:


- Reduse – sectorial/total
- Crescute – sectorial/total

 Presiuni functionale – inregistrarea cu linguri cu valuri de ocluzie in RIM functionale (DVO,RC)

Timpii amprentarii/controlul amprentei

 Timpul I – sprijin/adeziune
 Timpul II – inchidere marginala
 Timpul III – tonicitate musculara/fizionomie/fonatie

Amprentarea functionala/materiale

 Amprentarea cu ZOE
 Amprentarea cu elastomeri
 Amprentarea cu materiale bucoplastice/reziliente
 ASPECTE CLINICE PARTICULARE

Amprenta cu paste ZOE

 Indicatii
 Contraindicatii
 Particularitati tehnice
 Avantaje
 Dezavantaje

Materiale/Amprenta cu ZOE

 Sunt materiale de electie pentru amprenta edentatului total


 Sunt aderente, dau toate detaliile mucoasei
 Sunt fluide, pot fi repuse pe campul protetic si completate

Utilizarea elastomerilor in amprentare

 In depistarea zonelor de suprapresiune det. de: proteze, linguri individuale (tip FitChecker)
 In amprente finale, utilizate pentru:
- inregistrare marginala
- inregistrarea suprafetei de suport
- pentru inregistrarea zonei neutrale
 Particularitati diferite ale materialelor: vascozitate, timp de priza
 Particularitati in adaptarea lingurilor

Amprente cu elastomeri

 Elastomeri de consistenta medie/redusa – mand/max


 Margini/suprafata interna/externa
Amprentarea cu elastomeri: siliconi/polisulfide/polieteri

 Adaptarea lingurii: perfectare marginala


 Amprentare

Sisteme de mixare

 Mixare manuala
 Sisteme cu automixare (Sistemul Pentamix)

Metode de amprentare derivate din metodele traditionale/metode speciale

 Tratamente preprotetice: interventii chirurgicale/conditionarea structurilor orale


 Verificarea lingurii: examinare/materiale de depistare a presiunilor excesive
 Ca raport cu structurile orale: distantate de c.p.
 Ca materiale diferite ca vascozitate

Interventii preprotetice chirurgicale, pe os

 Indicatii:
- zone proeminente: exostoze, torus, LOI, apofizele genii, tuberozitati, tuberculii mentali/zone
retentive
- resorbtii severe
- zone fibroase
- creasta ascutita
- formatiuni tumorale

 Alternative in resorbtiile severe ale crestei:


- interventii chirurgicale pe structuri osoase/din periferie
- inaltarea (reconstructia) crestei/ aplicarea de implante
- tehnici speciale de realizare a protezelor

interventii preprotetice pe mucoasa: chirurgicale sau nechirurgicale

 Mucoasa cu aspect normal:


- prezenta in periferie a unor formatiuni cu insertie inalta (frenuri)

 Mucoasa cu aspect modificat:


- subtire, sensibila – in afectiuni generale/hiposialie
- inflamata – tratament antimicrobian, agenti de conditionare
- tasata, deformata – suprimarea protezelor, agenti de conditionare
- cu hiperplazie – tratament antimicrobian/ agenti de conditionare/ tratament chirurgical

Conditionare tisulara

 Revenirea/repozitionarea structurilor moi: mucoasa, muschi


 Repozitionare intermaxilara, ATM (ca DVO, RC)
 Sanatatea structurilor orale moi, prin tratament antimicrobian/antifungic
 Restabilirea ocluzala si a RIM: durere m., ATM, aspect estetic
Agenti de conditionare

I. Acrilate moi/ materiale de captusiri moi, reziliente


 Materiale cu priza progresiva
 Denumiri comerciale: Coe Comfort, Viscogel, FIIT, Hydrocast, Coe Soft, Lynal,
Veltec, Tissue Conditioner etc.
 Prezentare: pulbere/lichid
 Caracteristici: plasticitate prelungita/elasticitate
II. Siliconi: Simpa/Mollosil/Molloplast/Mucopren, Elite – elasticitate

Utilizare:
- In conditionarea tisulara
- In reducerea presiunilor asupra implantelor, incarcare progresiva
- In amprentari functionale

Tehnici de utilizare a agentilor de conditionare/amprentare

 Indicatii
 Tehnica:
- in proteza
- eliminarea zonelor in exces
- aplicare/modelari functionale

Verificarea lingurii

 Elastomer fluid Fit Checker


 Tatonare cu materiale

Amprentarea in caz de zone fibroase, deformabile

- Inregistrarea fara deformarea crestei fibroase (a zonei de mucoasa mobila)

Amprenta de despovarare sectoriala

 Marcarea zonei/distantare
 Perforarea lingurii
 Timpul I de amprentare – cu pasta ZOE

Amprentarea finala

 Eliberarea zonei deformate


 Timpul II – Amprenta de spalare cu elastomeri fluizi

ASPECTE CLINICE
Tuberozitate fibroasa

ATITUDINI TERAPEUTICE
Amprentare de despovarare sectoriala
Modificari ale tehnicii de amprentare
Aspecte functionale

 Amprenta finala cu ZOE si Adheseal


 Modelarea versantelor externe cu materiale bucoplastice
 Inregistrarea zonei neutrale

Amprentarea functionala cu acrilate moi si elastomeri fluizi

 Acrilate moi marginal


 Amprentare cu elastomeri fluizi
 Modelare prin miscari functionale

Amprentarea la cei cu hiposialie

 Suprafata neteda, lucioasa


 Nu ZOE !!!

Amprentarea cu materiale ceroase (bucoplastice)

 Avantaje
 Dezavantaje
 Detalii tehnice:
- utilizare pentru perfectarea marginala
- inregistrarea marginala si a zonei de suport
- automodelare versante externe

Amprenta cu ceruri

 Marginal Dentiplast
 Elastomer pe suprafata interna

Amprenta functionala cu ceruri

 Corectare marginala
 Inregistrare totala

Inregistrare cu ceruri bucoplastice

 Corectarea unor proteze


 Marginal
 Intreaga suprafata interna
 Suprafata externa

Greseli in amprentare

 Aparitia lingurii prin materialul de amprenta


 Lipsa materialului de amprenta/goluri (aer)
 Margini subtiri/nesustinute de lingura
 Suprafata nemodelata/incompleta
 Margini nemodelate/incomplete
Pregatirea amprentelor si turnarea modelului

 Indiguire si cofrare
 Turnarea modelului

Etapa tehnica

 Realizarea modelului:
- indiguire/cofrare
- turnarea
- fasonare/soclare model
 Realizarea sabloanelor: baze/borduri