Subiecte la examen teoretic

CARIOLOGIE CLINICA
AN III
1. Examenul subiectiv in caria dentara: evaluarea durerii
2. Examenul clinic odontal: detectia leiunilor carioase
INS!EC"IA #nainte de a #nce$e examenul clinic al su$ra%e&elor dentare' ona
res$ectiv( va %i cur(&at(' s$(lat(' iolat(' uscat( )i a$oi %oarte bine iluminat(.
Pe lng utilizarea blnd a sondei i un periaj profesional neagresiv, abraziunea cu aer s-a
dovedit o tehnic viabil n asigurarea unor suprafee dentare fr plac bacterian sau alte
biofilme.
- iluminare adecvata, folosirea camerei intraorale, etc
n unele cazuri, putem apela la unii coloran&i s$eci%ici pentru smal care rmn cantonai numai n
zonele unde eist smal demineralizat.
Ins$ec&ia am(nun&it( a su$ra%e&elor dentare r(m*ne un mi+loc clinic %undamental #n
dia,nosticul cariilor a$roximale'
La ins$ec&ie semnele evolutive patognomonice pentru o carie sunt reprezentate de modificarea
de culoare, opacitatea, suprafaa aspr i cavitaia.
!eziunea iniial, clinic decelabil n smal se numete pat alb cretoas sau "hite-spot.
Pentru eaminarea feelor proimale separarea temporar localizat a dinilor poate fi de
ajutor. Pentru separare se folosesc separatori ortodontici elastomerici #inele din material
elastic$ care se plaseaz concentric n jurul punctului de contact. %up obinerea separrii,
spaiul proimal este vizibil eaminri vizuale.
!al$area presupune utilizarea unei sonde fr vrf, boante sau cu latul sondei rigide #pentru
supraf. netede$ iar eaminarea tactil poate conferi dovezi ale procesului carios& rugozitatea sau
reducerea consistenei suprafeei dentare.
utilizarea sondei trebuie fcut cu precauii, deoarece pe de o parte eist riscul de a
prbui smalul demineralizat i a accelera evoluia procesului, iar pe de alt parte senzaia
tactil este strict subiectiv, iar 'agarea( vrfului sondei se poate datora i
particularitilor de relief dentar, fr semnificaie patologic.
prin utilizarea sondei se pot coloniza zonele inactive cu bacterii cariogene prelevate
involuntar din zonele active cariogen.
-. Examene com$lementare utiliate in detectia cariei dentare: metoda colorarii. camera
intraorala' metoda transiluminarii /0O1I' 2I0O1I3
4etoda color(rii colorani specifici pentru smal #)criflavin, )cridin$ care rmn cantonai numai
n zonele unde eist smal demineralizat.
Camera intraoral( preia imaginea din cavitatea oral cu o sond sub forma unei piese de mn
clasice prevzut cu fibr optic i este prezentat pe ecranul unui monitor. *ste posibil mrirea
de +, de ori a imaginii, salvarea, monitorizarea i stocarea sa. -ona eaminat este perfect i
iluminat cu ajutorul unei lmpi de halogen eistent n piesa de mn.
*ist trei situaii prestabilite n care poate fi nregistrat imaginea&
-imagine intra-oral de ansamblu.
-imagine etra-oral.
-mrire puternic a unei zone limitate.
/amera intraoral reprezint un mijloc auiliar de diagnosticare dar permite i implicarea
pacientului n procesul de tratament ajutnd la educaia sanitar i motivarea sa.
0O1I
/nd smalul este afectat #demineralizat$, fotonii penetrani ai luminii sunt difuzai, ceea ce i va
modifica i imaginea optic. !a lumin normal, va apare "hite spot-ul, adic pata alb, ce va fi
mai intens dac dintele este uscat.
0123 are avantajul c utilizeaz o lumin alb de mare intensitate. !umina este ndreptat spre
dinte iar efectul de difuziune poate fi observat ca umbre n smal i dentin, ceea ce crete
capacitatea dispozitivului de a diferentia cariile incipiente de smal i cele de dentin.
4n alt avantaj al 0123 este c poate fi utilizat pentru detecia cariilor de pe toate suprafeele.
%30123
5istemul %30123& %3632)! 37)6386 039*:-1P23/ 2:)853!!4738)2318 utilizeaz
lumina alb obinuit i preia avantajele recentelor tehnologii computerizate
/reeaz n mod sigur i instantaneu imagini digitale cu rezoluie nalt a suprafeelor
ocluzale ,aproimale i netede.
*l ajut medicul stomatolog s descopere sau s confirme prezena cariilor care nu au putut
fi detectate prin inspecie , palpare sau chiar radiografic.
Avanta+e:
-fiabilitate n diagnostic& detecteaz cariile incipiente, necavitare , cele cavitare i marginale
pe toate suprafeele dentare nainte ca acestea s fie detectabile clinic sau radiografic,
-siguran n utilizare& utilizeaz lumina alb, obinuit i nici un fel de radiaii ionizante,
-reprezint un mijloc valoros de educaie sanitar& d natere la imagini n timp real care
pot fi analizate de ctre medic i pacient,
5. Examene com$lementare utiliate in detectia cariei dentare: examene radio,ra%ice
rezultatele eamenelor radiografice depind de o serie de factori cu variabilitate mare, cum ar fi&
incidena, timpul de epunere, calitatea filmului, prezena restaurrilor, poziia dinilor, etc.
avanta+e& caracterul neinvaziv al metodei,
posibilitatea cuantificrii rezultatelor,
posibilitatea monitorizrii leziunilor n timp,
evidenierea zonelor inaccesibile prin alte metode de eamen etc.
dezavantaje&
este o metod a crei eactitate depinde de tehnica de eecuie,
nu ntotdeauna poate identifica leziunile din primele stadii iar
reproducerea bidimensional conduce la suprapuneri ale diferitelor fee ale dintelui, cu
erorile de interpretare ce pot decurge din aceasta,
procesele de pe feele vestibulare i orale sunt greu de detectat.
/lasificareaclinica si radiologica a cariilor fisurale
Gradul
1
;hite spot necavitar sau leziune carioas uor modificat de culoare n smal i nici o
leziune detectabill pe :<.
Gradul
2
/avitaie superficial la intrarea n fisur, o oarecare pierdere de substane minerale n
suprafaa smalului ce nconjoar fisura i=sau o leziune carioas n smal detectabil pe :.
Gradul
-
Pierdere moderat de minerale cu o cavitaie limitat la intrarea n fisur i=sau o leziune n
treimea etern a dentinei detectabil pe :.
Gradul
5
Pierdere considerabil de minerale cu cavitaie i=sau o leziune n treimea medie a dentinei,
detectabil pe :.
Gradul
6
/avitaie avansat i=sau o leziune n treimea intern a dentinei, detectabil pe :.

Radio,ra%ia di,ital( direct( elimin dezavantajul manipulrii imagistice i reduce nivelul de
radiaii. :adiografiile interproimale n incidena bite-"ing asistate pe calculator fac posibil
stocarea imaginilor i evaluarea evoluiei leziunilor carioase necavitare prin analiza computerizat
a radiodensitii esuturilor dure dentare. )cest sistem folosete aparate radiologice tip '1rali)/>
i filme dentare speciale tip bite-"ing
Sistemul radiolo,ic 7OralixAC8
Avanta+ele metodei: este mult mai $recis(. 5-a dovedit a fi foarte util n diagnosticul formelor
incipiente de carie.
6. 4etode cantitative utiliate in detectia cariei dentare: sistemul CARIES 0IN2ER.
com$utertomo,ra%ia. monitoriarea o$tica a cariei
Com$uter tomo,ra%ia /C.1.3
2ubul radiogen se rsucete n jurul pacientului, informaiile sunt transmise computerului care le
nregistreaz. 5eciunile pot fi fcute de la ?,@ mm la Amm, la ?+,m)
5eciunile care ofer imagini ecelente ale bazelor osoase sunt cele frontale,
obinute cnd pacientul are capul n hiperetensie.
/ele mai dificil de obinut sunt seciunile sagitale care necesit o dimensiune mai
mare cu B,-C,cm a tunelului aparaturii. /apul pacientului va fi nclinat sub un
unghi de D,-D@ grade timp de @-?, minute, perioad n care trebuie s stea imobil.
5e realizeaz ?,-D, seciuni cu gura nchis, apoi deschis.
%etectarea leziunilor carioase de tip "hite-spot prin sistemul /2 reprezint o metod neinvaziv a
leziunilor i reduce semnificativ timpul necesar evalurii eficacitii msurilor de tratament.
SIS1E49L CO4!91ERI:A1 ;CARIES 0IN2ER8
Prezint o serie de avantaje&
-economie de timp
- epunere la doze reduse de radiaie
-elimin filmele radiografice i substanele chimice necesare developrii.
)cest sistem este utilizat n special n scopul detectrii cariilor proimale cavitare si nevacitare.
3maginile sunt cuantificate pe o scal de la , la D@@. *ste mult mai precis dect radiografia
bEte"ing digital.
*valuarea suprafeelor de ctre sistemul computerizat /aries0inder se realizeaz prin calcularea&
densitii leziunii relativ la structurile dentare nconjurtoare
suprafeei leziunii i profunzimii acesteia n smal.
5istemul compar rezultatele msurtorilor cu o baz de date care conine caracteristicile
radiografice de carie sau de cavitaie. 5istemul furnizeaz o imagine video a suprafeei dintelui i
un rezultat& Fnu eist leziune>, Fcarie>, Fcavitaie>.
4ONI1ORI:AREA O!1IC< A CARIEI
/ariile incipiente apar mai albe dect esuturile sntoase din jur din cauza puternicei dispersii a
luminii n interiorul leziunii. )ceast dispersie poate fi cuantificat prin metode ce se bazeaz pe
tehnologia cu fibre. /antitatea msurat este coeficientul de dispersie.
4n instrument pentru utilizare clinic- monitorul optic pentru carie - are o surs de lumin, o
unitate de msurare i referin i o parte de detectare. !umina este transportat printr-o fibr pn
la vrful piesei de mn care este plasat pe suprafaa dintelui iar lumina reflectat este colectat de
alte fibre situate tot n vrful insertului.
)cest dispozitiv poate fi folosit numai pentru cuantificarea leziunilor carioase de pe suprafeele
netede.
=. 4etode cantitative utiliate in detectia cariei dentare: utiliarea %luorescentei indusa cu
luminos / dis$oitivul 2IAGNO2EN13 si %luorescenta cantitativa /dis$oitivul >L03
Sistemul 2IAGNO2EN1 5e msoar lumina fluorescent iar intensitatea sa este o indicaie a
mrimii i profunzimii leziunii carioase. 3ntensitatea luminii fluorescente este afiat ca un numr
cuprins ntre , i GG.
Eta$e de lucru: curirea 501 cu dispozitive mederne& ProphEjet sau ProphEfle pentru
ndeprtarea eficient a tuturor depozitelor organice care ar putea conduce la rezultate fals pozitive,
se scaneaz suprafaa de eaminat i se nregistreaz valorile artate de monitor.
H valorile ntre ?,-?@ nu necesit o ngrijire sau msuri terapeutice active
H valorile ntre ?@-A, necesit o ngrijire preventiv=terapeutic i=sau
tratament operativ n funcie de riscul cariogen al pacientului
H valorile IA, necesit ambele strategii terapeutice
,-?, 52:4/24:) %*82):) 5)8)21)5)
??-D, /):3* %* 57)!2 38 J47)2)2*) *<2*:8)
D?-A, /):3* %* 57)!2 38 J47)2)2*) 382*:8)
IA, /):3* /4 37P!3/):* %*8238):)
>L0? 0luorescena cantitativ indus prin radiaie
)ceasta este o metod foarte sensibil pentru determinarea modificrilor pe termen scurt ale
leziunilor din cavitatea oral.
!ungimea de und de ecitaie n jurul valorii de +,, nm produs de sistem permite vizualizarea i
cuantificarea att a fluorescenei verzi intrinseci a esuturilor dentare, ct i a fluorescenei roii de
origine bacterian care poate fi observat n tartru, plac i carii #avansate$. Pierderea de
fluorescen verde observat la smalul demineralizat, ca i la leziunile cariogene naturale, este
puternic corelat cu pierderea mineral. 0luorescena roie, permite vizualizarea marginilor fluide
ale materialelor pentru sigilare i ale restauraiilor i este recomandat suplimentar pentru
utilizarea n timpul ecavrii cariilor.
@. 4etode cantitative utiliate in detectia cariei dentare: metode baate $e curentul electric
!rinci$iile conductan&ei )i im$edan&ei electrice
/nd un curent electric trece printr-un material, proprietile electrice ale acelui material
determin etinderea pn la care curentul este condus. 4nele materiale biologice sunt mai
conductive dect altele. 5malul imatur, poros este mai conductiv dect cel matur i dentina este
mai conductiv dect smalul. /nd un curent este aplicat prin plasarea unui electrod pe suprafaa
dentar poate fi msurat conductana electric a ntregului material ntre acest electrod i contra-
electrodul care n general este inut n mn. 5ediile demineralizate n smal, sedii cu un volum
mare al porilor i microcaviti pot fi detectate prin msurarea conductanei. 2ehnica are dou
moduri de aplicare& metoda specific pentru sediu aplic o sond ca electrod n fisur msurndu-
se astfel conductana electric la acel sediu. Pentru a mpiedica curentul s se scurg printr-un strat
superficial de umezeal spre gingie se aplic un jet de aer pentru a usca suprafaa dintelui n jurul
sondei. %ezavantajul acestei metode este c numai o mic arie de pe suprafaa ocluzal poate fi
msurat la o singur evaluare. Pentru a msura ntreaga suprafa ocluzal trebuie s o acoperim
cu un mediu ce conine electrolit n care se plaseaz electrodul. )ceast tehnic este denumit
s$eci%ic $entru su$ra%a&( .
2is$oitivul Caries 4eter L
H cnd se aprinde led-ul verde impedana este peste B,, K;, indicnd starea de sntate a
dintelui - fr indicaii terapeutice.
H led-ul ,alben aprins indic o impendan cuprins ntre D@,-B,, K;, deci o carie de smal -
indicaie de supraveghere a evoluiei leziunii n vederea remineralizrii ei.
H led-ul $ortocaliu se aprinde la o impedana de ?@-D@, K;, demonstrnd prezena unei carii
etinse n dentin - indicaie de restaurare.
H led-ul ro)u indic o impedana mai mic de ?@ K;, deci leziunea carioas a atins pulpa -
indicaie de tratament endodontic.
Pe acelai sistem de funcionare se bazeaz i aparatul Aan,uard Electronic Caries 2etector al
crui sistem de msurare a conductibilitii este convertit ntr-o scal de la , la G.
B. 2ia,nostic $oitiv si di%erential in caria dentara
2IAGNOS1IC !O:I1IA
- prezinL - sensibilitate la stimuli termici #rece$ i chimici#dulce i acru$ care dureazL ct stimulul
- pierderea de substanL durL dentarL
- dentinL ramolitL, pigmentatL n cavitatea dentarL
- sensibilitate la palpare cu sonda
- integritatea camerei pulpare
- percuie n a negativL
- teste de vitalitate pozitive

2IAGNOS1IC 2I0EREN"IAL
-displaziile dentare
-distrofiile dentare
-fracturi dentare coronare nepenetrante
-abraziunea, eroziunea, fisura, atriia
-coloraii eo=endogene ale smalului
-caria complicatL& -hiperemia preinflamatorie#durerea persistL M-?, minute dupL ncetarea aciunii
ecitantului$
-pulpita cronicL nchisL propriu-zisL
-gangrena pulparL=necroza
C. 2ia,nostic $oitiv in carii %isurale
I. NECAAI1ARE
Ex clinic: 3nspecie - pata alb cretoas #"hite spot$
- brun #bro"n-spot$
- Palpare N cu sonde fleibile
/olorani specifici pentru smal, %etectorul electronic Oanguard, P!0, %3)681dent
II. CAAI1ARE
Ex clinic: 3nspecie
Prezena unor leziuni "hite Nspot, cu smal opac, alb cretos n jurul descDiderii unor %isuri cu un
aspect friabil Q se desprinde n timpul manoperelor de palpareQ carie activ
Subminarea smal&ului Q modificare de culoare maro sau gri,
cu punct de plecare n anul sau foseta respectiv
Rn cariile fisurale etinse Q orificiul de intrare n leziune
- opacitatea smal ului sau a dentinei
- modificarea consisten ei dentinei
%iagnosticul pozitiv prin metode electrice, P!0, diagnodent, met. radiologice
1E. 2ia,nostic $oitiv in carii a$roximale $e dinti %rontali
-inspectia si palparea& aceste leziuni nu pot fi eaminate vizual sau tactil direct deoarece evolueaza
sub punctul de contact cu dintii vecini, iar cand leziunea a devenit vizibila pe la nivelul crestei
marginale ocluzale, ea a progresat deja in dentina
-radiografia bite-"ing digitala proceseaza si analizeaza imaginile pe o scara de la ,-D@@, nuantele
de gri fiind citite identic de fiecare data, eliminand erorile subiective umane
-sistem computerizat F/aries 0inder> realizeaza economie de timp, epunere la doze reduse de
radiatii
-transiluminarea& varful fibrei optice va avea un diametru mai mic si va fi plasat sub punctul de
contact
-coloranti fluorescenti& fiarea acestora la nivelul leziunii respective
b. Carii cavitare
-inspectia& carie deasupra punctului de contact#procesul carios evidentiindu-se de la sine$
carie la nivelul punctului de contact#modificare de culoare de catre dentina patologica subiacenta$
carie sub punctul de contact#papila interdentara inflamata mecanic si chimic de bacteriile din carie$
-palparea& depozite bogate de resturi alimentare, flora bacteriana dentina patologica, daca leziunea
se etinde spre O sau 1, un ajutor il reprezinta sonda dentara nr. ?C care va fi agatata de peretii
cavitatii carioase, scamosarea firului de matase trecut interdentar ne ajuta la precizarea
diagnosticului.
-radiografia bite "ing& atunci cand caria este la nivelul sau sub punctul de contact se deceleaza o
radiotransparenta dentinara care ne poate arata apropierea de camera pulpara
-transiluminarea& se poate observa o zona opaca la nivelul dentinei.
11. 2ia,nostic $oitiv in carii a$roximale $e dinti laterali
-inspectia si palparea& aceste leziuni nu pot fi eaminate vizual sau tactil direct deoarece evolueaza
sub punctul de contact cu dintii vecini, iar cand leziunea a devenit vizibila pe la nivelul crestei
marginale ocluzale, ea a progresat deja in dentina
-radiografia bite-"ing digitala proceseaza si analizeaza imaginile pe o scara de la ,-D@@, nuantele
de gri fiind citite identic de fiecare data, eliminand erorile subiective umane
-sistem computerizat F/aries 0inder> realizeaza economie de timp, epunere la doze reduse de
radiatii
-transiluminarea& varful fibrei optice va avea un diametru mai mic si va fi plasat sub punctul de
contact
-coloranti fluorescenti& fiarea acestora la nivelul leziunii respective
b. Carii cavitare
-inspectia& carie deasupra punctului de contact#procesul carios evidentiindu-se de la sine$
carie la nivelul punctului de contact#modificare de culoare de catre dentina patologica subiacenta$
carie sub punctul de contact#papila interdentara inflamata mecanic si chimic de bacteriile din carie$
-palparea& depozite bogate de resturi alimentare, flora bacteriana dentina patologica, daca leziunea
se etinde spre O sau 1, un ajutor il reprezinta sonda dentara nr. ?C care va fi agatata de peretii
cavitatii carioase, scamosarea firului de matase trecut interdentar ne ajuta la precizarea
diagnosticului.
-radiografia bite "ing& atunci cand caria este la nivelul sau sub punctul de contact se deceleaza o
radiotransparenta dentinara care ne poate arata apropierea de camera pulpara
-transiluminarea& se poate observa o zona opaca la nivelul dentinei.
12. 2ia,nostic $oitiv in carii cervicale
1.Carii necavitare
3nspecia i palparea
7odificare de culoare, ce poate fi acoperit de o suprafa aproimativ integr,
!eziunile de tip "hite-spot, prin uscare cu un jet de aer leziunea devine mai alb i opac
palparea modificarea de consisten a smal ului.
2. Carii cavitare
3nspecie
- se observ soluia de continuitate la nivelul smalului,
- modificarea de culoare a smal ului i a dentinei
Palpare
- se face o palpare lejer a cavitii, avnd n vedere apropierea de camera pulpar,
modificarea de consisten a smal ului i a dentinei
1-. 2ia,nostic $oitiv in carii de su$ra%ata radiculara
Ins$ec ie
5tadiul incipient leziunea este localizat la nivelul J5/
- modificare de culoare #alb-glbui sau brun$,
!al$are
- 5uprafa aspr, consisten moale a cementului
Rn stadiul cavitar
- evolueaz mai mult n suprafa, fr margini bine definite,
- cu prezen a modificarii de culoare nso it de pierdere de substan
- nmuierea cementului i a dentinei- decelabil la palpare
15. !arametrii clinico?biolo,ici caracteristici riscului cario,en mic
0actorii etiologici&
-7.5. pozitiv#<?,,.,,, ufc=ml.$
- !b. au un nivel redus#<?,.,,, ufc=ml.$
- 3:0P foarte mic sau mic #?.D$
Prevalena cariei&
-8ici o leziune carioas n dentin i nici o restaurare prezent
3ncidena cariei&
-8ici o leziune nou n dentin
0actori de risc eterni&
-)bseni
0actori de risc interni&
- )bseni
0actori preventivi&
-5tandard de igien bun
-4tilizarea regulat a pastelor de dini fluorurate
-)limentaie necariogen
-7ijloace preventive utilizate regulat
16. !arametrii clinico?biolo,ici caracteristici riscului cario,en mediu
0actorii etiologici&
-7.5. pozitiv#>?,,.,,, ufc=ml.$
-!b. au un nivel mare#?,,.,,, ufc=ml.$
-3:0P moderat sau mare#A&+$
Prevalena cariei este mare&
-Rntre D,-A@ ani& leziunile carioase sau restaurrile sunt n majoritate ocluzale i cteva
aproimale
- Rntre AB-@, ani&
-mai mult de un dinte pierdut direct sau indirect prin carie
-cariile i restaurrile sunt n majoritate ocluzale i aproimale
- Rntre @?-B@ ani&
-mai mult de D dini pierdui direct sau indirect prin carie
- cariile i restaurrile sunt n majoritate ocluzale i aproimale#i pe incisivii mailari$ ca i pe
unele suprafee vestibulare# n rile dezvoltate majoritatea cariilor sunt secundare$
3ncidena cariei este mare&
-Rntre D,-@, ani eist > ? suprafa nou cariat=an
-Rntre @?-B@ ani eist > D suprafee noi cariate=an# peste C@S sunt carii secundare$
0actori de risc eterni&
-0recven crescut a aportului de produse ce conin zahr#timp de clearance glucidic prelungit$
-8ivel socio-economic sczut#n special educaional$
0actori de risc interni&
0luul salivar stimulat este redus#<,.C ml.=min.$
-/apacitate tampon salivar redus
-:spuns imun deficitar
-0actori preventivi&
-5tandard de igien deficitar
-4tilizarea neregulat a pastelor de dini fluorurate
-)limentaie cariogen
-7ijloace preventive utilizate neregulat
1=. !arametrii clinico?biolo,ici caracteristici riscului cario,en mare
0actorii etiologici&
-7.5. au un nivel foarte ridicat#>?.,,,.,,, ufc=ml.$
-!b. au un nivel foarte mare#>?,,.,,, ufc=ml.$
-3:0P mare sau foarte#+.@$
Prevalena cariei este foarte mare&
- Rntre D,-A@ ani&
-mai mult de un dinte pierdut direct sau indirect prin carie #motive endodontice
-suprafee ocluzale cariate sau restaurate
-cariile sau restaurrile se gsesc pe majoritatea feelor aproimale, incluznd i incisivii
mailari i cteva fee vestibulare
- Rntre AB-@, ani&
-mai mult de D dini pierdui direct sau indirect prin carie
-cariile i restaurrile se gsesc pe majoritatea suprafeelor dinilor posteriori i pe suprafeele
aproimale ale incisivilor
-carii secundare multiple i cteva carii de suprafa radicular
- Rntre @?-B@ ani&
-mai mult de A dini pierdui direct sau indirect prin carie
-cariile i restaurrile se gsesc pe majoritatea suprafeelor dinilor posteriori i pe suprafeele
aproimale ale incisivilor
-carii secundare multiple i multe carii de suprafa radicular
3ncidena cariei este foarte mare&
-Rntre D,-A@ ani& >D suprafee noi cariate=an
-Rntre AB-@, ani& >A suprafee noi cariate=an#>M@S sunt carii recurente$
-Rntre @?-B@ ani& & >+ suprafee noi cariate=an#>G,S sunt carii recurente sau radiculare$
0actori de risc eterni&
-0recven foarte crescut a aportului de produse ce conin zahr#timp de clearance glucidic
foarte prelungit$
-8ivel socio-economic sczut sau foarte sczut #n special educaional$
-4tilizarea regulat a medicamentelor hiposialice
0actori de risc interni&
-0luul salivar stimulat este foarte redus #,.+ ml.=min.$ sau eist erostomie
-/apacitate tampon salivar foarte redus
-:spuns imun deficitar
-9oli cronice ce induc erostomia#5indrom 5jogren$
0actori preventivi&
-5tandard de igien deficitar
-4tilizarea neregulat a pastelor de dini fluorurate sau neutilizarea lor
-)limentaie foarte cariogen
-7ijloace preventive utilizate neregulat sau absente

1@. Aaloarea testelor salivare in evaluarea riscului cario,en
Saliva +oac( un rol im$ortant )i #n $rocesul de cario,ene(
0luul salivar poate reduce acumularea plcii bacteriene pe suprafaa dintelui i de asemenea
mrete rata clearenceului carbohidrailor din cavitatea oral.
5istemul tampon acid carbonic-bicarbonat precum i constituenii de amoniac i uree pot
tampona i neutraliza scderea pT-ului ce are loc atunci cnd bacteriile metabolizeaz zahrul.
Proteinele salivare pot mri grosimea peliculei dobndite ajutnd astfel la ntrzierea deplasrii
ionilor de /a i P n afara smalului.
2eterminarea ratei %luxului salivar de re$aus
4etoda:
pacientul se aeaz n poziie vertical,cu capul uor n fa,
este rugat s nghit saliva pe care o are, apoi se ncepe cronometrarea.
este rugat s elimine saliva acumulat din D n D minute sau mai des ntr-un vas gradat
#sialometru$.
dup @ minute se msoar volumul.
Aalori normale& ,,+-,,B ml=min.
Determinarea ratei fluxului salivar stimulat:
4etoda :
pacientul aezat ca la testul anterior anterior este rugat s mestece o bucat de parafin
timp de A,-B, s. i apoi s nghit saliva acumulat .
%in acest moment ncepe cronometrarea,lsnd pacientul s mestece timp de @ min. i s
evacueze saliva n tub. %ac secreia este mare va fi necesar s ne oprim mai devreme,
dup A-+ min. 8e vom opri ntotdeauna la finalul minutului pentru a ne uura calculele.
/antitatea de saliv este mprit la timp, iar rezultatul este eprimat n ml=min. *emplu&
dac s-au obinut Mml de saliv n B min, rata secreiei este de M=BU?,AAml=min.
Aalori:
-?-Dml=min.Unormal.
- sub ,,Cml=min.Uhiposialie.
- sub ,,?ml=min.Uerostomie.
Capacitatea tampon salivar
/apacitatea tampon salivar se poate msura prin metoda %entobuff. *ste nevoie de un
strips %entobuff, o pipet mic, parafin, eprubet i un cronometru.
se colecteaz saliva ca la testul anterior.
cu o pipet mic se ia o pictur din saliva stimulat i se plaseaz pe stripsul test. 5tripsul
conine un acid i un indicator de pT. 5aliva dizolv acidul, iar pT-ul iniial va avea o
valoare mic.
%ac saliva poate neutraliza acidul, pT-ul va crete. 3ndicatorul de culoare reflect pT-ul
de pe strips.
dup @ min. se compar culoarea stripsului test cu scala dat de fabricant.
AALORI:
/uloarea galben indic un pT de + sau mai mic,
culoarea verde este de grani, iar
albastru indic o capacitate tampon favorabil.

1B. Strate,ii tera$eutice in mana,ementul bolii carioase: modelul medical siFsau modelul
restaurativ traditional: avanta+e si deavanta+e
3n terapia minim invaziva, tratamentul restaurativ este amanat cat mai mult pentru a evalua rata
de progresie a leziunilor si a promova remineralizarea celor necavitare situate in smalt, ?=A eterna
a dentinei si cement, astfel incat sa conservam la maim aceste tesuturi chiar daca sunt afectate,
dar nu intr-o maniera ireversibila.
Principiile modelului medical din terapia minim invaziva ajuta la stabilirea unor strategii
individualizate. *punerea acestor principii ne ajuta la intelegerea indicatiilor, rationamentului si
mijloacelor de interventie in terapia minim invaziva care va avea urmatoarele obiective& limitarea
substratului alimentar atunci cand eista o epunere frecventa la zaharoza, modificarea microflorei
cand numarul streptococcilor mutans si lactobacililor este mare, efecte antiplaca urmarite cand
indicii de placa, de igiena si de inflamatie gingivala sunt mari, modificarea suprafetelor dentare
atunci cand sunt leziuni incipiente sau suprafete dentare aspre, stimularea secretiei salivare cand
eista hiposalivatie sau erostomie, restaurarea suprafetelor dentare reprezinta ultima etapa.
/riteriile tratamentului restaurativ sunt& carii active cavitare,retentive, in care eista unele
simptome pulpare, carii active necavitare dentinare situate in D=A interne, carii fisurale,active sau
cronice care afecteaza ocluzia, aspect estetic nesatisfacator, leziunea carioasa sau restaurarea
eistenta poate avea ca si consecinta stagnarea alimentelor, halitoza, la pacienii cu manifestari
alergice la materialele de restaurare deja folosite.
1C. 4i+loace $reventiv?tera$eutice in caria dentara: necesitatea mentinerii unei i,iene
orodentare corecte
*fecte biologice
/urirea suprafeelor aproimale cu a dentar reduce semnificativ producerea de acizi organici
dup o provocare glucidic, dar placa restant i menine abilitatea de a declana o scdere
moderat a pT-ului. /hiar dup o ndeprtare performant a plcii, dinii niciodat nu sunt curai
d.p.d.v. microbiologic. 9acteriile sunt adesea reinute pe suprafeele neregulate i n zonele care
sunt greu de abordat, cum ar fi suprafeele aproimale i fisurile.
!eria+ul dentar ilnic )i utiliarea a&ei dentare re$reint( mi+loacele cele mai e%iciente de
#nde$(rtare mecanic( a $l(cii bacteriene' distru,*nd structura bio%ilmului )i veDicul*nd
a,en&ii anti?$lac( )i antibacterieni' av*nd ca reultat sc(derea I! )i remineraliarea
leiunilor inci$iente necavitare situate mai ales $e su$ra%e&ele netede.
La $acien&ii cu risc cario,en mare' #nde$(rtarea mecanic( a $l(cii bacteriene trebuie %(cut(
ri,uros )i %recvent cu o aten&ie deosebit( $entru su$ra%e&ele lin,uo?a$roximale a molarilor )i
$remolarilor mandibulari )i su$ra%e&ele vesibulo?a$roximale a molarilor )i $remolarilor
maxilari' du$( %iecare mas(.
2E. 4i+loace $reventiv?tera$eutice in caria dentara: utiliarea a,entilor antibacterieni
). Cationii Rn acest grup de substane se gsete clorheidina. *emple de alte produse ce
conin cationi sunt ionii metalici #/u, -n, 5n$, biguanide #clorheidina$, clorura de cetil-
piridin, heetidina
Rn farmacii se gsesc soluii, geluri, lacuri ce conin clorheidin i 5n0D soluie#fluorur de
staniu$& ,,?S /lorheidin, ,,D S /lorheidin, ?S /lorheidin
/lorheina este de elecie pentru reducerea 5treptococului 7utans. Pacientii considerai c au o
activitate carioas nalt, cu numr mare de 57 sau provin din grup de risc cariogen mare pot fi
tratai cu gel de clorheidin, la clinic sau acas.
B. Anionii
5ubstanele ce conin fluoruri sunt ageni anionici. *fecte cario-profilactice, intervenind n
procesul de demineralizare=remineralizare. )ceste substane au proprieti antimicrobiene.
Indicaii
5e recomand utilizarea zilnic
a pastelor de dini fluorizate, iar la pacienii cu risc carios mare se pot administra
ape de gur,
geluri, soluii cu 5n0D sau lacuri cu fluor.
175 a punctat cteva reguli& utilizarea apei de gur cu fluor,
n cltiri zilnice, cu ,,,@S 8a0#DA,ppm0$ sau cu ,,DS 8a0#G,,ppm0$, n cltiri
sptmnale, sunt indicate la pacienii cu risc crescut la carii. apele de gur
fluorurate nu sunt indicate la copii sub B ani.
folosirea pastei de dini fluorizate trebuie fcut zilnic, la o concentraie maim de
?@,,ppm0.
gelurile ce conin ,,DS sau ?S 0 se folosesc la pacienii cu risc carios mare, timp
de @ minute, de D ori =zi, pentru A zile # ?S$ i timp de @ minute pe zi pentru D
sptmni # ,,DS$, de preferin n gutiere pentru a evita nghiirea lor.
lacurile, de tipul 0luor Protector #,,?S 0$ inhib demineralizarea cu pn la @,S i
se aplic odat la B luni la pacienii cu risc carios mare.
C. AGENII NE-IONICI
5unt dou tipuri de substane de tip fenol.
triclosanul, ce este un agent nencrcat i Listerina, ce este o combinaie de uleiuri
eseniale ce conin fenol, timol i eucaliptol. 2riclosanul mrete eficacitatea copolimerului
ce nvelete suprafaa
D. ENI!E
5unt diferite tipuri de enzime cu activitate antimicrobian folosite n teste in vitro.
%etranaza este o enzim ce se crede c dizolv legtura de adeziune a detranului
#glucan$, teoretic rezultnd o reducere a acumulrii de plac bacterian.
1 combinaie constnd din amiloglicozidaz i glucoz-oidaz acioneaz n maniere
diferite. )ceste dou enzime sporesc sistemul sialoperoidaz care este dependent de
peroidul de hidrogen, produs metabolic. )miloglucozidaza scindeaz amilaza din glucoz.
6lucoz-oidaza produce peroid de hidrogen din glucoz
21. 4i+loace $reventiv?tera$eutice in caria dentara: s%aturi $rivind dieta
5faturi privind dieta
La indiviii cu risc cario,en mare, la care se constat obiceiuri i atitudini alimentare
greite, indicaiile vor fi personalizate&
se va reduce la patru numrul total de prnzuri i gustri, cu stabilirea ct mai
multor perioade zilnice fr zahr, deoarece o frecven mic reduce numrul
atacurilor acide.
va fi echilibrat compoziia prnzurilor.
vor fi eliminate produsele zaharoase, vscoase, adezive i va fi interzis consumul
lor nainte de culcare sau n timpul nopii.
se va restriciona consumul de alimente puternic cariogene& bomboane dure
#dropsuri i tablete$, prjituri, biscuii, jeleuri, gume de mestecat cu zahr. buturile
acide i indulcite nu se vor sorbi sau bea nghiitur cu nghiitur. la nevoie putem
apela la nlocuitori de zahr cu putere cario-inductiv redus.
%up mese este indicat periajul dentar cu paste de dini fluorurate i gume de mestecat sau
dropsuri fluorurate fr zahr, care stimuleaz secreia salivar i crete concentraia de fluor n
fluidele plcii bacteriene.
22. 4i+loace $reventiv?tera$eutice in caria dentara: rolul %luorului
reducerea demineralizrii i favorizarea remineralizrii
concentraia crescut de fluor favorizeaz captarea lui de ctre mineral, diminundu-i rata
de disociere.
concentraia redus de fluor N inhib producerea de acid de ctre bacteriile din placa
bacterian.
*fectul preventiv al fluorului implic trei mecanisme principale&
reducerea demineralizrii smalului n condiii acide
creterea ratei de remineralizare la nivelul leziunilor incipiente
la nivel bacterian 0 inhib enolaza, care reduce rata glicolitic i transportul
intracelular al glucidelor
2-. 4ana,ementul cariilor cavitare active $rin restaurari tranitorii. mana,ementul cariilor
cavitare active: vaccinarea
:estaurarile tranzitorii urmaresc indepartarea prin mijloace cat mai putin traumatizante a dentinei
infectate.
!a pacientii cu risc cariogen mediu sau mare, cu multiple carii cavitare primare sau secundare
active, lipsa igienei dentare, epunere minimala la fluor, dieta cariogena, este total contraindicata
initierea tratamentului restaurativ de durata pana ce infectia cariogena nu a fost eliminata.
2ratamentul restaurativ vizeaza eliminarea tuturor tesuturilor infectate. 3n leziunile dentinare
insa, bacteriile nu ajung niciodata pana la frontul de avansare al leziunii-dentina afectata-astfel
incat in managementul cariilor active nu vor trebui eliminate toate tesuturile implicate in procesul
carios.
3n cariile acute,cavitare,fara dureri spontane si iradiante, eliminarea stratului infectat si stimularea
formarii barierelor biologice de aparare la adapostul unor restaurari tranzitorii,fac parte din
atitudinea minim invaziva a tratamentului cariei dentare
/onsidernd caria dentara ca o boal infecioas i transmisibil, s-a sugerat utilizarea
rspunsului imun, ca procedeu de prevenie.
3munizarea suprafeelor dentare se poate face pe cale activ sau pe cale pasiv.
Imuniarea $asiv( G confer creterea rezistenei la carie, prin transfer pasiv de )c la
Streptococul Mutans. 4n progres cert este reprezentat de utilizarea )c monoclonali la )g 3=33 al.
Streptococului Mutans )plicarea unui astfel de preparat purificat pe dinti, de cteva ori, a dus la
prevenirea sau reducerea semnificativ a colonizrii acestora de ctre Streptococul Mutans #timp
de D ani dup A sptmni de tratament$.
5trategii de imunizare pasiva&
- )dministrarea laptelui de vaca imunizat in prealabil cu 5. 7utans
- )dministrarea de anticorpi continuti in galbenusul de ou al gainilor imunizate
- 4tilizarea anticorpilor monoclonati
- Plantele. /a surse de anticorpi monoclonati
3munizarea activa urmareste inducerea unor raspunsuri imune eficiente in organismul gazda prin
administrarea antigenului. *fectorii raspunsului imun obt in urma imunizarii sunt anticorpi
specifici, celulte efector specifice si celule de memorie.
25. O$tiuni clinico?tera$eutice restaurative in carii %isurale
a. Carii necavitare
-la inspectie se observa o modificare de culoare alb-cretoasa#"hite spot$ la nivelul fisurilor si
gropitelor, care apoi poate deveni bruna, maronie#bro"n spot$
-palparea acestor leziuni incipiente se va face cu sonde fleibile pentru a evita distrugerea
smaltului sanatos de la suprafata leziunii
-colorantii specifici pentru smalt, fluorescenti& pentru detectarea cariilor dentinare cu ajutorul
colorantilor se pot folosi albastru de metilen, fuina,albastru de toluidina
-detectorul electronic Oanguard-este un aparat de masoara impedanta eistenta intre dinte si
mucoasa bucala, cu ajutorul unui curent sinusoidal cu frecventa de +,, Tz
-radiografii retro-alveolare
-transiluminarea cu fibre optice#0123$ consta in trecerea unui fascicol luminos puternic prin
tesuturi si cavitati in scopul eaminarii lor, se poate realiza si prin plasarea unor fibre optice
luminoase in sistemul %3-0123
b. Carii cavitare
-la inspectie odata ce caria penetreaza in dentina, demineralizarea evolueaza rapid spre lateral la
nivelul jonctiunii smalt-dentina, subminarea smaltului se poate observa clinic ca o modificarede
culoare maro sau gri
-la palpare& leziunea carioasa este cavitara cand& baza santului si a fisurii este moale, eista o
opacitate in jurul santului si a fosetei, sonda are tendinta de a fi retinuta in cavitate
-detectorull electronic
-radiografii retro-alveolare
-0123& se observa prin transparenta smaltului o zona intunecata, indicand prezenta cariei in smalt
si dentina
26. O$tiuni clinico?tera$eutice restaurative in carii a$roximale $e dinti %rontali
2=. O$tiuni clinico?tera$eutice restaurative in carii a$roximale $e dinti laterali
5e va incepe prin eamenul ocluziei si localizarea zonelor de contactare in relatie centrica
si in timpul miscarilor functionale mandibulare. Prepararea cavitatii se face dupa curatirea
mecanica a dintelui, alegerea culorii, izolarea campului operator si plasarea penelor interdentare in
regiunea proimala gingivala ce ajuta la separarea dintilor pentru a compensa& -grosimea
benzii,contribuind astfel la realizarea unui punct de contact optim
-absenta presiunii pe matrice in timpul plasarii compozitului,in comparatie cu
condensarea amalgamului
?prezenta penei in timpul prepararii cavitatii este un ghid pentru a preveni supraetensia
planseului gingival.
%aca eista o leziune carioasa primara ce urmeaza a fi restaurata cu materiale
fizionomice, preparatia va fi conservativa si cu un design bizotat.
9izoul va fi periferic cu eceptia pragului gingival situat aproape de jonctiunea smalt
cement, unde smaltul este subtire.
)tunci cand creasta marginala este subminata, crearea accesului se face dinspre
ocluzal, dar cu o profunzime aiala mai mica decat cazul preparatiilor pt amalgam.
*tensia in sens O-1 este minima, limitandu-se la indepartarea smaltului demineralizat de
la margini. %aca pe fata ocluzala sunt fisuri retentive sau santuri afectate, se vor include in cavitate
prin preparatii ocluzale conservative. 5e sigileaza santurile sanatoase. 5e mentin peretii de smalt
sanatos chiar nesustinuti de dentina, care ulterior vor fi captusiti cu ciment glassionomer tip 333.
)tunci cand creasta marginala este integra, caria fiind putin sub punctul de contact, aceasta
se va pastra, astfel incat accesul la leziune se face dinspre ocluzal, pornind de la foseta aproimala
de deasupra cariei#prep tunelizate$, sau dinspre O sau 1#prep sub forma de sant$.
2@. O$tiuni clinico?tera$eutice restaurative in carii cervicale
2B. O$tiuni clinico?tera$eutice restaurative in carii a$roximale $e dinti laterali in situatii
$articulare: tuneliarea' cavitatea ti$ caseta si $re$ararea de ti$ HsantI
Preparatiile tunelizate sunt indicate cand procesul carios este situat sub punctul de contact.%e
multe ori nu se poate face o indepartare eficienta a tesuturilor patologice fata a submina creasta
marginala, iar leziunea in smalt ramane in mare parte intacta daca freza este dirijata numai pentru a
face eereza dentinei cariate. Pentru a proteja papila si dintele vecin, se poate aplica o matrice sau
banda metalica interdentara.
Preparatiile sub forma de sant sunt indicate in cazul leziunilor carioase situate imediat
sub punctul de contact strans si punctiform, dar deasupra marginii libere a gingiei cu evolutie spre
O sau oral. )ccesul este realizat dinspre peretele mai subtiat de evolutia procesului carios cu freze
sferice mici, diamantate. *ste esential mentinerea pe cat posibil a peretelui opus directiei de acces,
ca un mijloc care sa se opuna materialului in timpul condensarii. Pentru a creste adeziunea, se va
realiza unde avem acces o bizotare circumferentiala.
Preparatiile sub forma de caseta sunt indicate atunci cand procesul carios este localizat
sub punctul de contact, cand se observa semne indirecte de carie iar creasta marginala este integra.
Procesul carios este situat sub punctul de contact, la distanta de fata ocluzala fiind separat de
aceasta printr-un strat gros de dentina sanatoasa. /avitatea va avea forma de caseta cu cinci pereti&
patru laterali si unul aial. 5e lucreaza cu piesa drapta sau contraunghi cu cap miniaturizat
realizandu-se miscari active de scoatere. :etentia nu pune probleme deosebite, fiind asigurata prin
convergenta spre eterior a peretilor laterali, eventual se poate crea un sant la unirea peretilor
laterali cu cel aial cu ajutorul unei freze roata.
2C. !rinci$ii de realiare a adeiunii rasinilor com$oite la tesuturile dure dentare
adeziunea reprezint mecanismele prin care dou materiale sunt unite n contact intim. Rn
stomatologie fenomenul de adeziune se obine prin combinarea mai multor mecanisme&
Adeiunea cDimic(
Adeiunea %iic(
-fore de atracie intermoleculare sau interatomice provocate de ncrcarea
bipolar a acestora sau aprute la nivelul dipolilor indui.
- fore de adeziune electrostatice de o calitate slab.
- legturi prin puni de hidrogen care se stabilesc ntre diferii ali atomi, cu o
structur deasemeni bipolar.
ADEI"NEA #A $!A#
*ste o condiie obligatorie n obinerea unei restauraii fizionomice ct mai etane n timp i
ct mai estetice. *ste o adeziune mecanic care se bazeaza pe utilizarea unor adezivi
reprezentai de monomerul rinos, cu vscozitate mic, capabil s ptrund i s umecteze
microretentivitile mecanice de pe suprafaa smalului, realizate n prealabil prin
condiionare acid.
9izotarea marginilor. 0ace parte din realizarea formei de adeziune, deoarece crete suprafaa
de smal supus condiionrii i eficiena gravrii acide.
ADEI"NEA #A DEN%IN&
adeziunea rinilor compozite la dentin se face prin intermediul sistemului de adezivi
dentinari constituit din monomeri rinoi cu vscozitate sczut, ce se aplic pe suprafaa
dentinar, anterior condiionat.
!egturile se fac n special cu faza anorganic, dar i legturi chimice cu faza organic
/lasificarea adezivilor dentinari n funcie de strategia aplicrii
A'en(ii a)e*ivi +n , timpi
)vantaje&
/alitate ecelent a adeziunii
pot fi folosite cu toate materialele n toate substraturile
Priz dubl
/ei mai buni adezivi la ora actual
%ezavantaje&
/ostul
4urina n folosire
A'en(i a)e*ivi +n - timpi
)vantaje&
4or de folosit
)deziune ecelent
/ost sczut
%ezavantaje.
%oar priz foto

A'en(i a)e*ivi auto'ravan(i +ntr-un sin'ur timp
)vantaje&
4or de folosit
%ezavantaje&
6ravarea inadecvat a smalului
pT puternic acid
-E. Amal,amele dentare: indicatii' contraindicatii
I2ICA1II:
?./arii primare cavitare, medii sau mari
D./arii recurente adiacente unor obtura ii mai vechi cu amalgam, cand ndepartarea vechii
obturaii determin crearea unei cavita i cu caracteristici corespunzatoare pentru amalgam.
A./nd nu se pot realiza condi ii de izolare perfect , necesare pentru tratamentul prin restaurri
cu rsini preventive posterioare.
+.7ultiple contacte ocluzale sau solicitare ocluzal important pe suprafa a viitoarei obtura ii
sau n cazul cnd marginile cavit ii sunt n contact ocluzal cu antagonitii.
@.!a pacien i cu igien deficitar .
CON1RAIN2ICA1II:
la pacien ii cu numr mare de leziuni restaurate cu amalgam, la care s-au diagnosticat prin
eamene clinice si de laborator, intoica ii cronice cu mercur , prin corodarea
suprafe elor obtura iilor.
la pacien ii care prezint lucrri gnatoprotetice conjuncte din alte metale, la care ar putea
eista riscul apariiei galvanismului bucal.
la pacien ii care n antecedente au prezentat reac ii adverse la amalgam , de tipul lichenului
plan.
n cazul leziunilor carioase necavitare sau a leziunilor carioase mici, la care se pot aplica
restaurri preventive posterioare.
-1. Rasini com$oite: indicatii' contraindicatii
IN2ICA1II:
Rn condi ii optime de izolare
!a pacien i alergici la amalgam
pacien i cu eigen e estetice
!eziuni carioase de dimensiuni reduse
Rn cazul unor for e ocluzale limitate sau absente
!eziuni cu localizare pe premolari mai mult dect pe molari
CON1RAIN2ICA1II:
Prezen a unor zone de stress ocluzal
prezen a de contacte ocluzale pe compozit
imposibilitarea unei izolri corecte iperfecte
un prag gingival plasat n profunzime, dificil de izolat, preparat, restaurat
Pacien i cu risc cariogen mare
-2. Cimenturi ,lassionomer si com$omerii: indicatii'contraindicatii
Indicatii :
/imenturi&
- 1bturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sand"ich .
-1bturatii coronare clasa O .
- 1bturarea dintilor temporari .
- 1bturatii retrograde .
- /imentarea coroanelor, puntilor .
- 1bturatii de baza.
/ompomeri&
-/lasa 33-restaurari mite #compomerVrasina compozita$ .
-:estaurari de bonturi - coroana mai prezinta W din peretii ei .
-:estaurari coronare dinti fracturati .
-/lasa 3, 33 dintii temporari.
-%e electie clasa 333, clasa 3O .
-*roziuni cervicale #lacune cuneiforme$ .
-/ariile radiculare .
Contraindicatii:
-dinti cu leziuni carioase foarte mari
-5e contraindica aplicarea compomerului peste paste -1* deoarece eercita un efect plastifiant
inhiband polimerizarea, se modifica proprietatile obturatiei.
-cimenturile se contraindica in restaurarea cav in zonele ce vor suporta presiuni ocluzale
importante,rez la compresiuneUD,,7pa
-suprafata cimentului glassionomer cu priza fotoindusa nu se conditioneaza acid
--. 1eDnici de restaurare coronara bioadeiva in ona laterala: leiuni %isurale
2erapia minim invaziva, prin tehnica ameloplastiei se indica cand riscul cariogen este mare si
anatomia sistemului fisural ocluzal este defavorabila. Poate fi aplicata si la dintii la care nu este
anticipata nici o preparatie,nu se va folosi decat daca fisura poate trece in sant cu un planseu
rotunjit, printr o reducere minima a smaltului si cu mentinerea contactelor centrice.
/and avem carii active diagnosticabile clinic in smalt se indica o sigilare fisurala perfecta cu scop
terapeutic. daca este o afectare dentinara #?=Aeterna$, se va face eereza tesuturilor
infectate,moi,umede si vom aplica rasina compozita pt sigilarea sistemului fisural ocluzal.
1 alternativa este abraziunea cu aer care consta in indepartarea structurilor dentare patologice cu
ajutorul unui flu de particole generat de aerul comprimat. 5e indica in indepartarea defectelor
superficiale ale smaltului,curatirea fisurilor si a supraf preparate pt sigilare,preparerea cav mici de
clasa ? pana la clasa @.
3n situatia in care o zona din suprafata ocluzare indeplineste criteriile tratamentului restaurativ, iar
alta zona necesita o sigilara, se apeleaza la combinarea celor D tehnici, ajungand la termenul de
restaurare sigilanta. %aca leziunea este mai putin etinsa decat se astepta, se intrerupe tratementul
chirurgical si se restaureaza defectul cu materialele indicate.
2ratament restaurativ atraumatic- presupune indepartarea numai a tesutului moale,demineralizat,cu
instrumente de mana,urmata de obturarea cavitatii rezultate si a sistemului fisural ocluzal asociat
cu un /63 traditional care nu necesita inducerea reactiei de priza.
5olutii terapeutice&sigilant fisural,rasina compozita si sigilant fisural,ciment glassionomer si
sigilant fisural,restaurari laminate,restaurari din amalgam.
-5. 1eDnici de restaurare coronara bioadeiva in ona laterala a$roximala
/and nu eista cavitatie, se indica remineralizarea leziunii, a opririi in evolutie si vindecarea
acesteia prin eliminarea si controlul infectie. !eziunile necavitare active in smalt pot fi oprite in
evolutie cu ajutorul scobitorilor fluorizate cu un control al placii bacteriene si aplicarea de lacuri
Pt.cariile dentinare ce ajung in ?=Amedie ,in functie de starea suprafetei smaltului, se poate apela la
tehnici restaurative non sau minim invazive&
3n absenta unei cavitati, indepartam P9 prin periaj profesional,dupa care apelam la agenti de
control al placii cu actiune lenta#clorheidina$.fluorizari locale intense ,conditionare acida a
suprafetei si sigilare cu o rasina neumpluta, cu vascozitate mica si priza fotoindusa
3n prezenta unei cav.,aceasta trebuie curatata,fie prin tehnici abrazive cu aer sau mecanic cu freze
de finisat si apoi restaurata cu /63 modificat cu rasini plasat sub presiunea unei benzi de celuloid.
%aca leziunile sunt cavitare, numai etapa restaurativa definitiva reuseste sa refaca morfologia
functionala. se va apela numai la designuri conservative, care sa pastreze cat mai mult din
structurile naturale greu de refacut cu materiale plastice&punct de contact,creasta marginala.
-6. 1eDnici de restaurare coronara bioadeiva in ona cervicala
Prezenta cariilor pe suprafetele cervicale care in mod normal sunt supuse curatirii artificiale si
naturale cat si a celor de terapie locala#clatiri,geluri$ indica un risc cariogen mare si posibilitati mai
eficiente de oprire in evolutie a acestora prin masuri preventive fara un tratament cu adevarat
restaurativ.
!eziunile pot afecta separat smaltul#coronare$,cementul#lez de suprafata radiculare$ sau
concomitent ambele tesuturi#corono-radiuclare$ rezultand diferente in realizarea designului
cavitatii si in alegerea materialelor si a tehnicii de restaurare.
7odificarile carioase initiale pot fi remineralizate prin&
-igiena orala adecvata
-accesibilitate la leziune
:ecomandari&
reducerea hiperesteziei dentinare-premisa pt efectuarea masurilor de igiena orala
aplicatii profesionale terapeutice antibacteriene#pt a reduce nr de germeni-clorheidina,fluor$
masuri individuale#lacuri,geluri,paste cu continut crescut de 0-%uraphat$
-=. 1eDnici de restaurare bioadeiva $e su$ra%ete radiculare
/ariile de pe suprafata radiculara sunt asociate in special cu varsta inaintata, cand apar unii factori
favorizanti&recesiunea parodontala cu epunerea directa a cementului,scaderea cantitatii de saliva.
7ajoritatea leziunilor radiculare nu sunt propriu zis cavitare,de aceea stratul de suprafata este
esential sa nu fie distrus cand apelam la diferite tehnici iatrogene, chiar si in formele active,pentru
ca , la fel ca si leziunile in smalt disparitia acestui strat favorizeaza aparitia leziunilor cavitare.
/ariile active de suprafata radiculara,in faza incipienta prezinta o suprafata aspra,se intind rapid si
pe suprafetele aproimale, fiind foarte greu de restaurat. .*ste indicata lustruirea acestor suprafete
si remineralizarea lor ,modificarea de culoare spre maron inchis si cresterea duritatii fiind semne
evidente de reusita.
:estaurarea cariilor radiculare este mai dificila datorita dificultatii de vizibilitate, controlul izolarii
,accesul la leziune, marginea gingivala.
4tilizarea zilnica a unui gel de 8a0 neutru ?S in gutiere timp de D ani inhiba aparitia de noi
leziuni si cronicizeaza C,S din leziunile incipiente si D,S din leziunile cavitare de pe suprafata
radiculara.
-@. Ji$ersensibilitatea dentinara cervicala: $revalenta. etio$ato,enie
2E0INI"IAU durere scurt i ascuit ce provine de la o dentin epus fiind un rspuns la
stimuli tipici, termici, volatili, tactili, osmotici, sau chimici i care nu poate fi atribuit altui
defect sau altei patologii dentare.
-n majoritatea cazurilor, hipersensibilitatea dentinar nsi nu reprezint o afeciune ci un
simptom, de origine plurifactorial.
P:*O)!*8X)-5tudiile demonstreaz o variaie destul de mare cu valori cuprinse ntre A-@CS. !a
pacienii parodontotici procentul este mai mare &CD-GMS
*231!163)-dou procese sunt necesare pentru hipersensibilitatea dentinara& dentina trebuie s
devin epus i sistemul dentinar tubular trebuie s fie deschis i s comunice cu pulpa.
/ei D factori care conduc la epunerea dentinei sunt pierderea de smal i recesiunea
gingival 57)!X Nabraziunea,eroziunea,forme combinate ,abfracia
:*/*53483 63863O)!*& igiena incorect,parodontite marginale acute i cronice,tratamente
parodontale,tratamente ortodontice,traumatisme cronice date de unele obinuine personale,cauze
iatrogene-- n timpul finisrii obturaiilor adezive n regiunea cervical se vor lua masuri
preventive deosebite.
-B. Ji$ersensibilitatea dentinara cervicala: dia,nostic $oitiv si di%erential
2ia,nostic $oitiv
apariia durerii provocat de&
-ageni termici #rece$,
-ecitani chimici #dulce, acru$
- ecitani electrici,
%urerea dispare odat cu indeprtarea ecitantului.Palparea cu sonda, presiunile eercitate de
alimente nu provoac dureri.
2ia,nosticul di%eren&ial al Di$ersensibilit(&ii
-caria dentar incipient - durerile provocate de rece sau dulce nceteaz odat cu ndeprtarea
ecitantului, prezenta dentinei.
- fracturi dentare coronare cu camera pulpar deschis, n care apar dureri la rece, dulce
i la palparea cu sonda, dar se evideniaz orificiul de deschidere alcamerei pulpare.
-carie dentar profund , cu deschidere punctiform a camerei pulpare, la care ca i n situaia
precedent se depisteaz orificiul de deschidere al camerei pulpare.
-hiperemia preinflamatorie, la care durerile provocate de rece, dulce sau acru dureaz
M-?, minute dup ndeprtarea ecitantului.
-Tipersensibilitatea postoperatorie se manifest dup plasarea unor restaurri din diferite motive&
contaminarea compozitelor n timpul plasrii lor sau o condiionare improprie a dintelui ce va
conduce la micropercolare. o tehnic de uscare incorect.o incorect preparare a cimenturilor
glasionomere sau fosfat de zinc
-C. Ji$ersensibilitatea dentinara cervicala: o$tiuni tera$eutice
?. desensibilizare&
a. nitrat de potasiu - pasta de dinti @S nitrat de potasiu)Yua-fresh5ensitive, /olgate 5ensitive,
D. inchiderea tubulilor dentinari
a. chirurgie parodontala #grefe$
b. restaurari compozite
c. coroane de acoperire
d. laser
A. /rearea de cepuri dentinare prin&
a. 3oni, saruri& fluorura de staniu simpla sau combinata cu fluorura de 8a,oalat de potasiu, oid de
fier, clorura de strontiu
b. Precipitanti
N glutaraldehida
c. :asini& sigilanti, metilmetacrilat #T*7)$
-!eziunile cervicale date de abraziune sau abfracii pot necesita i o protecie termic
suplimentar #nu numai aplicarea de material desensibilizant$. 1 oarecare sensibilitate este
asociat cu aplicarea unor restaurri recente din :/ ea datorndu-se tehnicii de plasare #o
cantitate mare de material va avea o contracie mai mare de polimerizare $. 0actorul /, sau
raportul ntre suprafeele legate i cele nelegate poate determina potenialul de sensibilitate
i sugereaz o posibil schimbare n tehnica de plasare pentru a minimaliza efectele
contraciei de polimerizare.
2ehnicile care pot minimaliza ansa de a schimba un tip de sensibilitate cu altul includ evitarea
tehnicii de plasare a materialului n bloc, plasarea unui liner ce disipeaz stresul cum ar fi
1ptibond 33 sau Oitrebond sau intensiti soft de polimerizare. )bfraciile pot necesita
reechilibrarea ocluziei# de obicei eliminarea contactelor funcionale altele dect cele n
intercuspidare maim$ urmat de plasarea unui compozit microfill care ofer o oarecare
fleibilitate.
5E. Caria secundara mar,inala: dia,nostic $oitiv si di%erential
%iagnostic pozitiv se pune pe urmtoarele semne principale&
- dinte cu obturaie coronar, cu soluie de continuitate ntre obturaie i esutul dentar dur.
- colorarea smalului brun cafenie sau alb- cretoas.
-prezena dentinei infectate la palparea cu sonda.- probe de vitalitate pozitive.
-dovezi radiologice sau 0123 c leziunea carioas marginal progreseaz n dentin.
%iagnosticul diferenial se face cu&
- fractura coronar de cauz traumatic
-smalul are culoare normal i nu eist dentina alterat
- obturaii fizionomice cu pierdere de substan
-lipsete soluia de continuitate, iar smalul are culoare normal.
- obturaii armate la care s-a fracturat pivotul radicular- soluia de continuitate este prezent, dar
lipsete dentina alterat i smalul este normal colorat.

51. Caria secundara mar,inala: o$tiuni tera$eutice
2ratamentul preventiv const n eliminarea tuturor factorilor
etiologici care pot interveni n producerea ei.
2ratamentul curativ const n ndeprtarea obligatorie a obturaiei
coronare n totalitate, eereza dentinei infectate, prepararea
conturului marginal al cavitii corect i reobturarea cu material de
restaurare adecvat.
)legerea restauraii se va stabili in functie de riscul cariogen, i prepararea de design-uri cavitare
conservative.
/rearea orificiului de acces se va face prin materialul de restaurare i nu acionnd n esuturile
dentare sntoase, iar regiunea unde a fost detectat defectul va fi tratat ca o leziune carioas
primar, iar restaurarea restant va fi considerat ca un esut sntos.
%ac pacientul face parte dintr-o grup de risc cariogen mic, sigilarea acestor defecte este mai
benefica, att timp ct se pstreaz un grad de etaneitate perfect.
Pentru defectele marginale minore, localizate, se recomanda reconturarea i surfasarea restaurrii,
dup care defectul marginal necarios poate fi sigilat cu materiale sigilante.
52. Recidiva de carie: dia,nostic si tratament
2ia,nosticul $oitiv se %ace $e baa urm(toarelor semne:
-obturaie coronar bine adaptat marginal.
-coloraie alb-cretoas a smalului, decelabil prin transparena sa, mai ales la nivelul cuspizilor.
-semne clinice de pulpit #durere$ sau coloraie anormal a dintelui dac a aprut necroza sau
gangrena pulpar.
-camera pulpar poate fi integr sau se deschide dup ndeprtarea dentinei infectate. -
probele de vitalitate sunt pozitive, dac dintele i pstreaz vitalitatea sau negative dac apare
necroza sau gangrena pulpar.
1ratamentul $reventiv
const n eliminarea tuturor factorilor etiologici care o produc.
1ratamentul curativ const( #n:
- ndeprtarea n ntregime a obturaiei coronare i a obturaiei debaz,
-ablaia n totalitate a dentinei infectate,
-prepararea unei caviti corecte
-reobturarea ei cu respectarea tuturor regulilor.
)tunci cnd apare complicaia pupar, se face tratamentul adecvat al acesteia, dup care se prepar
cavitatea care se reobtureaz utiliznd materiale potrivite fiecrei situaii clinice.