Sunteți pe pagina 1din 6

METODE DE DETECTIE ALE LEZIUNILOR DENTARE CARIODETECTIE/ TESTE DIAGNOSTICE 1.

Detectia si inregistrarea / clasificarea pe criteriul leziunilor cavitare si necavitare 1) Leziuni in smalt, - cavitate 2) Leziuni in smalt, + cavitate 3) Leziune superficiala in dentina 4) Leziune profunda in dentina. 2. Detectia si inregistra/ clasificarea pe criteriul evaluarii profunzimii leziunilor 1) Modificare usoara a transluciditatii smaltului , vizibila dupa uscare cu jet de aer 5 sec 2) Opacitate sau discolorare , invizibila sau greu vizibila , pe smalt umed, dar vizibila dupa uscare cu jet de aer 3) Opacitate sau discolorare , distinct vizibila, pe smalt umed, fara uscare cu jet de aer 4) Lipsa minima de substanta in suprafata smaltului , in zona de smalt opac sau discolorat sau coloratie brun- cenusie a dentinei alterate subiacente 5) Leziune cavitara in smalt opac sau discolorat cu expunerea dentinei alterate. 3. Detectia si inregistrarea / clasificarea pe criteriul evaluarii activitatii ( evolutiei ) leziunilor 1) active NEcavitare 2) active cavitare 3) INactive Necavitare 4) Inactive cavitare 5) Restaurate ( obturate ) 6) Restaurate, cu carie secundara marginala activa 7) Restaurate, cu carie secundara marginala Inactiva. 4. 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Detectia si inregistrarea / clasificarea leziunilor carioase pe suprafata radiculara Leziuni INactive FARA distructia smaltului Leziuni INactive CU cavitate Leziuni Active FARA distructia ireversibila a smaltului Leziuni Active CU distructia ireversibila a smaltului si cavitate sub 1 mm profunzime Leziuni Active cu cavitate mai mare de 1mm profunzime, fara a penetra camera pulpara Leziuni Active cu cavitati care penetreaza camera pulpara Obturatie pe suprafata radiculara, sau extinsa de pe o suprafata coronara Obturatie pe suprafata radiculara, cu leziune carioasa marginala ACTIVA
1

9) Obturatie pe suprafata radiculara, cu leziune carioasa marginala INACTIVA. 5. 1) 2) 3) Modalitati auxiliare ( complementare ) de cariodetectie Transluminare cu fb optice ( FOTI )= DIAFANOSCOPIE Separarea dintilor MAGNIFICATIE= Dispozitive optice de marire a imaginii

Transluminare cu fb optice ( FOTI )= DIAFANOSCOPIE Metoda care consta in aplicarea unei surse foarte intense de lumina, prin varful unei sonde , pe suprafat vestibulara sau orala, a unui dinte, sub 45, fata de suprafetele proximale, orientate apical. Metoda evidentiaza zone intunecate, in smalt sau dentina, zone asociate leziunilor carioase. Este aplicabila doar la dintii frontali. Separarea dintilor Plasarea de separatoare elastice ortodontice in spatiile interdentare pentru 2- 3 zile, dupa care se examineaza vizual leziunile pe fetele proximale. MAGNIFICATIE= Dispozitive optice de marire a imaginii o Lupe bin- oculare o Camere video o Microscop. 6. Criterii pentru evaluarea cariilor proximale evidentiate prin metoda Rx bitewing 1) 2) 3) 4) NU exista radiotransparenta Radiotransparenta in EXTERNA a smaltului Radiotransparenta in INTERNA a smaltului Radiotransparenta in smalt, + afectarea jonctiunii smalt/ dentina, - afectarea dentinei 5) Radiotransparenta in EXTERNA a dentinei 6) Radiotransparenta in INTERNA a dentinei. 7. Avantajele cariodetectiei Rx prin tehnica bite- wing 1) 2) 3) 4) Metoda NEinvaziva Poate fi arhivata si reexaminata Permite aprecierea profunzimii leziunii si a distantei pana la camera pulpara Permite depistarea leziunilor pe suprafete inaccesibile vizual.

8. Dezavantajele cariodetectiei Rx prin tehnica bite- wing 1) Prezinta riscul iradierii 2) NU se poate face diagnostic diferential intre leziuni NEcavitare, cavitare si demineralizare 3) Subevaluiaza gradul de demineralizare 4) Morfologia dintelui, pozitia, forma si extinderea leziunii pot influenta Rx 5) Este influentata de subiectivitatea examinatorului 6) NU indica daca leziunea este stationara sau evolutiva 7) Pentru diagnostic de certitudine trebuie colaborata cu alte metode 8) Leziunile initiale in smalt NU pot fi detectate. 9. Rx digitala in cariodetectie 1) Imaginea este obtinuta prin expunerea unui sensor la radiatie in locul filmului radiographic 2) Apoi imaginea este impartita pe calculator in mai multe zone dreptunghiulare. Cu cat dreptunghiul este mai mic, cu atat rezolutia este mai buna 3) Astfel imaginile pot fi prelucrate pe calculator pentru o interpretare mai precisa 4) S-a ajuns astfel la imagini de : a. Rx digitala cu contrast si rezolutie marite b. Rx digitala negativa c. Rx de substractie digitala. 10. Tomografia computerizata in cariodetectie 1) Permite depistarea leziunilor mici primare sau secundare 2) Permite pseudo- holograma= model virtual tridimensional 3) Exista 2 metode : TACT si LCBCT, cea preferata 4) Este bazata pe radiografii digitale 5) Face sectiuni prin dinte, de grosimi diferite 6) Se detecteaza) radiotransparente ( demineralizari) 11. FOTI/ DIFOTI in cariodetectie 1) a fost introdusa pentru a imbunatati tehnica FOTI 2) inlocuieste examinarea vizuala cu un RECEPTOR CCD 3) imaginea este apoi prelucrata pe calculator 4) utilizeaza radiatie luminoasa alba, NEpericuloasa pentru medic si P 5) depisteaza leziuni carioase incipiente, NEcavitare 6) reduce preturile de cost si perioada de tratament.

12. LIF/ QLF in cariodetectie A. LIF 1. fluorescenta indusa de laser 2. are la baza diferenta de fluorescenta dintre smalt, dentina si microorganismele din leziuni 3. dispozitivul se numeste DIAGNO_ DENT 4. performante deosebite pe suprafete ocluzale 5. DIAGNO- PEN investigheaza si suprafete proximale. B. OLF 1) Metoda utilizata pentru leziuni initiale in smalt 2) Se fac 3 masuratori cantitative 3) Dispozitivul se numeste INSPECTOR PRO 4) Foloseste un laser cu argon care emite fascicol luminos monochromatic 5) Zonele demineralizate apar intunecate. 13. Cariometria electrica in cariodetectie Se bazeaza pe masurarea CONDUCTANTEI si IMPEDANTEI curentului electric la trecerea prin structurile dure dentare. A. Conductanta electrica=CE 1. fluidele si electrolitii au o CE mai mare 2. dentina integra are o CE mai mare decat smaltul integru 3. structurile DEMINERALIZATE au o CE mai mare decat cele INTEGRE. B. Impedanta electrica=IE 1. reflecta modul in care structurile dentare opun rezistenta la trecerea curentului electric 2. tesuturi alterate ireversibil au IE scazuta, opun rezistenta mai mica la trecerea ce , fata de cele indemne. 14. Clasificarea generala a metodelor de detectie a leziunilor dentare ( cariodetectie ) 1) inspectie, inainte/dupa uscare 2) inspectie cu dispozitive optice de marire (lupe binoculare, microscop) 3) inspectie si palpare cu sonda dentara 4) transluminare ( diafanoscopie, FOTI, DIFOTI ) 5) Rx diagnostic ( Rx bite- wing, Rx digitala, CT ) 6) LIF= fluorescenta indusa laser, QLF= flourescenta laser cantitativa 7) Cariometrie electrica ( conductanta electrica, impedanta electrica, ECM ).

15. Codurile ICDAS si abordarea CAMBRA 1) o= sanatos, sau cu leziuni NEcavitare 2) 1= prima modificare vizibila in smalt 3) 2= modificare evidenta in smalt 4) 3= leziune Necavitara in smalt cu umbra in dentina 5) 4= leziune cavitara in smalt 6) 5= cavitate evidenta in smalt cu dentina vizibila 7) 6= cavitate extinsa 16. Caracteristicile grupului de risc scazut la carie 1) nici-o LEZIUNE carioasa primara +/- secundara 2) nici-o OBTURATIE , sau putine in raport ca varsta 3) nici-o extractie prin carie. 4) Flux salivar normal 5) Nivel de SM scazut 6) Nivel de zaharuri redus 7) Indici DMF mici 17. Caracteristicile grupului de risc moderat la carie 1) fara leziuni cavitare 2) poate avea pete albe cretoase 3) flux salivar normal sau redus 4) nivel de SM ridicat 5) nivel de zaharuri moderat 6) indici DMF medii 18. Caracteristicile grupului de risc ridicat la carie 1) 2 sau mai multe LEZIUNI carioase 2) LEZIUNI carioase complicate cu tratament endodontic 3) nr mare de RESTAURARI +/- carii secundare 4) dinti lipsa 5) flux salivar 6) nr mare de bacterii cariogene in saliva 7) obiceiuri alimentare NEsanatoase 8) Indici DMF ridicati 19. Caracteristicile grupului de risc foarte ridicat la carie 1) leziuni cavitare multiple 2) nr foarte mare de restaurari 3) nr mare de dinti lipsa 4) flux salivar foarte scazut 5) nivel de SM foarte ridicat 6) nivel de zaharuri foarte ridicat
5

7) indici DMF foarte ridicati.

S-ar putea să vă placă și