Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.

Popa” Iaşi
Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina de Odontoterapie Restaurativă

LP 2
Realizarea examenelor
complementare
TEHNICI SUPLIMENTARE
UTILIZATE ÎN DIAGNOSTICUL CARIEI DENTARE
examene complementare:

1. Metoda colorarii
2. Camera intraorală
3. Testele de sensibilitate
4. Metode radiografice
5. Metode ce măsoară rezistența electrică a tesuturilor dure
dentare
6. Metoda transiluminarii (FOTI, DI-FOTI)
7. Metoda fluorescenței indusă luminos: QLF,
DIAGNOdent/DIAGNOpen;
Metoda colorării

coloranţi specifici pentru smalţ (Fluocal ZGA, Acriflavin, Acridin) care

rămân cantonaţi numai în zonele unde există smalţ demineralizat.
Metoda colorării
a.înainte de colorare
b. suprafaţa colorată
c. după colorare (se presupune prezenţa unei leziuni carioase)
Metoda colorarii- tipuri de coloranți
 Sistemul LUX DS
Carivis™
Evaluează activitatea leziunilor carioase incipiente
utilizând un marker special calcium‐dependent
luminescent marker* (Glowdent™), care are abilitatea
de a depista zonele de țesut demineralizat

• Glowdent marker ™ surprinde minerale dizolvate de pe

suprafața dintelui şi generează un semnal luminos
• Acest semnal este capturat de un dispozitiv personalizat
intra-oral, și-l transpune ca o imagine.
• Deoarece semnalul este proporţional cu cantitatea de
minerale pierdută, imaginea rezultată apare ca o "harta
demineralizare" a dintelui
AVANTAJE: non-invaziv, activitatea de evaluare a cariilor
este posibilă cu o singura vizita la dentist, sensibilitate
crescută cu privire la gradul de demineralizare, acces la
toate suprafetele dentare, inclusiv punctul de contact şi în
jurul unei restaurari, uşurinţa în utilizare; rapiditate- viteza
de colectare a semnalului nu necesită mai mult de 10
secunde
Sisteme speciale de
vizualizare, preluare a imaginii
Sistemul MirroScope reprezintă o tehnologie de vizualizare de vârf
= este compus dintr-o oglindă stomatologică cu sistem video digital
încorporat şi un led de iluminare distribuit pe tot perimetrul oglinzii, la care
se asociază un ecran de vizualizare a imaginii.
 
 

Sistemul de vizualizare MirroScope

 Camera intraorala

Camera intraorală preia imaginea din cavitatea orală cu o sondă sub forma unei piese de mână
clasice prevăzută cu fibră optică şi este prezentată pe ecranul unui monitor. Este posibilă mărirea de
40 de ori a imaginii, salvarea, monitorizarea şi stocarea sa. Imaginea obţinută are o înaltă rezoluţie,
apare în timp real şi poate fi imprimată pe hârtie, preluată de computer sau înregistrată pe casetă
video. Zona examinată este perfect şi omogen iluminată cu ajutorul unei lămpi de halogen existentă în
piesa de mână.
Există trei situaţii prestabilite în care poate fi înregistrată imaginea:
-imagine intra-orală de ansamblu;
-imagine extra-orală;
-mărire puternică a unei zone limitate.
Camera intraorală reprezintă un mijloc auxiliar de diagnosticare dar permite şi implicarea
pacientului în procesul de tratament ajutând la educaţia sanitară şi motivarea sa.
Testele de sensibilitate

Reprezintă metoda de înregistrare a sensibilităţii unui

dinte, atunci când avem dubii dacă este vital sau nu şi de
comparare a răspunsului acestuia cu cel obţinut prin aceeaşi
stimulare la un dinte vecin sau omolog considerat sănătos.
 Fiecare pacient are pragul său de sensibilitate, astfel încât
vom obţine variaţii ale răspunsului pozitiv de la individ la
individ.
 Ele vor înregistra valori diferite la acelaşi pacient, având
în vedere că grosimea stratului de smalţ creşte de la incisivi la
molari.
Testele de sensibilitate

În cariologie, testele de vitalitate, care mai corect s-ar numi "teste de

sensibilitate" pentru că ele înregistrează status-ul fibrelor nervoase şi nu al
vaselor de sânge, sunt indicate pentru a face diagnosticul diferenţial al cariei
simple cu:

afecţiuni în care pulpa este necrozată (necroză sau gangrena pulpară,

parodontite apicale) când răspunsul va fi negativ, chiar şi la intensităţi
foarte mari ale excitantului;
afecţiuni în care pulpa suferă prin scăderea capacităţii de reacţie
(fibrozare - pulpite cronice închise) când obţinem răspunsuri pozitive la
valori uşor mai mari ale excitantului faţă de un dinte sănătos;
afecţiuni în care pulpa este într-un stadiu incipient de hiperexcitabilitate
reversibilă (hiperemie pulpară) când pacientul va reacţiona la valori puţin
mai mici faţă de un dinte sănătos.
Testele de sensibilitate
- reguli de respectat:

 Excitanţii puternici nu vor fi aplicaţi niciodată pe perete pulpar sau axial

pentru a nu provoca noi înşine o reacţie dureroasă intensă şi a leza organul
pulpo-dentinar, ci pe faţa ocluzală sau marginea incizală, acolo unde smalţul
este cel mai gros.
 Dacă valorile excitantului acestor teste sunt medii, le aplicăm în treimea
gingivală, unde smalţul este cel mai subţire, dar fără a atinge marginea liberă a
gingiei pentru a nu obţine răspunsuri fals-pozitive.
 Nu vom atinge obturaţiile din materiale fizionomice, care sunt rău
conducătoare de temperatură şi electricitate şi nici cele metalice, în special
când sunt în legătură cu parodonţiul marginal .
 Coroanele acrilice pot da răspunsuri fals negative, împiedicând transmiterea
stimulilor, dimpotrivă, cele metalice, pot da răspunsuri exagerate.
 Mai întâi testul se aplică pe dintele considerat sănătos, şi apoi pe cel
afectat, strict în acelaşi loc şi aproximativ cu aceeaşi valoare.
 De obicei se începe cu un test cu o valoare mai mică, ajungând progresiv
până la valori mai mari ale acestuia.
Testele de sensibilitate

Pentru a evalua gradul de sensibilitate al dinţilor

avem la îndemână:

• teste termice (rece, cald);

• teste electrice;
• teste mecanice (foraj explorator).
 Testele de sensibilitate
Teste termice
1. Temperaturi coborâte:
• proiectarea unui jet de apă/aer cu spray-ul de la unit;
• clorură de etil (Kelen): + 4°C;
• diclordiflormetan - freon 12:- 29°C;
• zăpadă carbonică: - 78°C;
• cuburi de gheață
Proiectarea unui jet de apă sau aer rece are numeroase dezavantaje:
• dintele cariat va răspunde mai puternic decât cel sănătos la acelaşi jet, dentina
fiind descoperită; nu se poate face o analiză comparativă;
• jetul nu poate fi strict direcţionat pe un singur dinte, apa atingând rapid şi dinţii
vecini;
2. Temperaturi ridicate:
• fuloar încălzit la flacără: + 80°C (temperatura optimă este atunci când acesta
lasă o pată brună pe o hârtie albă, fără să o perforeze);
• bastonaş de gutapercă încălzit până la înmuiere;
Clorura de etil Endo frost, Roeko
 Histofreezer
Endo Ice, Coltene
Testele de sensibilitate
Teste electrice

Au avantajul că valoarea excitantului este dozată şi cuantificată exact,

putând face analize comparative mult mai obiective privind status-ul fiziologic
al organului pulpo-dentinar.
Avem la îndemână dispozitive electrice mult mai simple, numite
testere pulpare digitale (Digitest, Parckell) care numai prin simpla atingere la
locul ales ne indică pe un afişaj digital valoarea la care pacientul spune că simte
un impuls unic, uşor.
Forajul explorator

Este ultima metodă la care trebuie să recurgem, atunci când celelalte

teste nu dau rezultate pozitive, în cazul cariilor sau după îndepărtarea
obturaţiilor se izolează dintele, şi cu ajutorul unei freze sferice cu diametru
adaptat dimensiunilor cariei, la viteze mici se frezează în direcţia camerei
pulpare, oprindu-ne când pacientul ne relatează declanşarea senzaţiei dureroase.
Este o metodă agresivă, putând da rezultate fâls-pozitive prin jena
resimţită de pacient provocată de presiunea sau vibraţiile frezei.
EXAMENUL RADIOGRAFIC

Rezultatele depind de o serie de factori cu variabilitate mare, cum ar fi:

incidenţa, timpul de expunere, calitatea filmului, prezenţa restaurărilor, poziţia
dinţilor, etc.

Printre avantaje putem enumera:

caracterul neinvaziv al metodei,
posibilitatea cuantificării rezultatelor,
posibilitatea monitorizării leziunilor în timp,
 evidenţierea zonelor inaccesibile prin alte metode de examen etc.
EXAMENUL RADIOGRAFIC

Totuşi, metoda implică şi o serie de dezavantaje:

este o metodă a cărei exactitate depinde de tehnica de execuţie,
nu întotdeauna poate identifica leziunile din primele stadii iar
 reproducerea bidimensională conduce la suprapuneri ale diferitelor feţe ale
dintelui, cu erorile de interpretare ce pot decurge din aceasta,
 procesele de pe feţele vestibulare şi orale sunt greu de detectat.
Rx retrodentară versus Rx bite-wing
Clasificarea clinică şi radiologică a cariilor
fisurale
(Espelid şi Tweit, 1994)

Gradul White spot necavitar sau leziune carioasă uşor modificată de culoare în smalţ şi nici o
1 leziune detectabillă pe RX.

Gradul Cavitaţie superficială la intrarea în fisură, o oarecare pierdere de substanţe minerale în

2 suprafaţa smalţului ce înconjoară fisura şi/sau o leziune carioasă în smalţ detectabilă pe Rx.

Gradul Pierdere moderată de minerale cu o cavitaţie limitată la intrarea în fisură şi/sau o leziune în
3 treimea externă a dentinei detectabilă pe Rx.

Gradul Pierdere considerabilă de minerale cu cavitaţie şi/sau o leziune în treimea medie a dentinei,
4 detectabilă pe Rx.

Gradul
Cavitaţie avansată şi/sau o leziune în treimea internă a dentinei, detectabilă pe Rx.
5
 Clasificarea clinică şi radiologică a
cariilor proximale
(Espelid şi Tweit, 1994)

DT Leziune în jumătatea externă a smalţului

D2 Leziune în jumătatea internă a smalţului, dar nu şi în dentină

D3 Leziune în treimea externă a dentinei

D4 Leziune în treimea medie a dentinei

D5 Leziune în treimea internă a dentinei

CARII PROXIMALE INCIPIENTE (ROŞU):se extind <1/2 din grosimea smalţului
CARII ROXIMALE (VERDE):se extind până la JSD sau dincolo de ea, dar nu > de
1/3 externă din grosimea dentinei
CARII PROXIMALE cavitare (GALBEN):se extind în smalţ şi dentină depăşind ½ din
grosimea acesteia
EXAMENUL RADIOGRAFIC

Radiografia digitală directă elimină dezavantajul manipulării imagistice şi

reduce nivelul de radiaţii. Radiografiile interproximale în incidenţa bite-wing asistate
pe calculator fac posibilă stocarea imaginilor şi evaluarea evoluţiei leziunilor carioase
necavitare prin analiza computerizată a radiodensităţii ţesuturilor dure dentare. Acest
sistem foloseşte aparate radiologice tip „OralixAC” şi filme dentare speciale tip bite-
wing (de tipul celor Kodak Ultraspeed DF-42).
Sistemul radiologic „OralixAC”
 
 
 
 

Avantajele metodei: este mult mai precisă (după Beeching, 1981 şi Kidd, 1994, acest
fapt se datorează minimalizării efectului de deformare, deoarece pelicula filmului se
plasează astfel încât este perpendiculară pe raza ce vine de la sursă şi paralelă cu axul
dintelui). S-a dovedit a fi foarte utilă în diagnosticul formelor incipiente de carie.
Radiografia digitală
 Radioviziografia

O parte din neajunsurile tehnicilor radiologice convenţionale au fost depăşite

de radiografiile digitale directe (RVG), dar nici acestea nu pot fi considerate
ca având valoare diagnostică de certitudine.

Radioviziograful X Maind
Radioviziografia
Radioviziografia
 CONDUCTIBILITATEA ELECTRICA
Această tehnică pleacă de la observaţia că suprafeţele sănătoase ar trebui să
posede o conductibilitate foarte slabă, în timp ce smalţul cariat ar prezenta una
cuantificabilă şi care va creşte odată cu gradul de demineralizare.

Dispozitivul Caries Meter L (GC International Corp., Leuven, Belgia) este un

aparat ce măsoară impedanţa existentă între dinte şi mucoasa bucală, cu ajutorul unui
curent sinusoidal cu frecvenţă de 400 Hz. Aparatul are un electrod ce se aplică pe mucoasa
obazului şi un alt electrod, format dintr-un ac de canal, ce se aplică pe dinte. Utilizarea
propriu-zisă a aparatului nu produce nici o durere, deoarece curentul electric generat are o
valoare eficace de 1mA.
Dintele examinat trebuie să fie îndemn la placă şi uscat cu aer, iar şanţurile şi
fosetele se vor umidifica cu o picătură de ser fiziologic pentru a se stabili un bun contact
între electordul aparatului şi dinte.
 CONDUCTIBILITATEA ELECTRICA

Impedanţa poate fi indicată de patru lead-uri luminoase, colorate: verde,

galben, orange, roşu.

• când se aprinde led-ul verde impedanţa este peste 600 KW, indicând starea de sănătate
a dintelui - fără indicaţii terapeutice;
• led-ul galben aprins indică o impendanţă cuprinsă între 250-600 KW, deci o carie de
smalţ - indicaţie de supraveghere a evoluţiei leziunii în vederea remineralizării ei;
• led-ul portocaliu se aprinde la o impedanţa de 15-250 KW, demonstrând prezenţa unei
carii extinse în dentină - indicaţie de restaurare;
• led-ul roşu indică o impedanţa mai mică de 15 KW, deci leziunea carioasă a atins
pulpa - indicaţie de tratament endodontic;
CONDUCTIBILITATEA ELECTRICA

Pe acelaşi sistem de funcţionare se bazează şi aparatul Vanguard Electronic

Caries Detector (Massachusetts Manufacturing Corp.) al cărui sistem de
măsurare a conductibilităţii este convertit într-o scală de la O la 9.
Electric Caries Monitor

Electric Caries Monitor denumit LODE

Diagnostic (Groningen, Olanda a contribuit la
o creştere a sensibilităţii, dar mai ales a
specificităţii, în asociere cu alte examene
paraclinice poate îmbunătăţi fiabilitatea
diagnosticului în cariile ocluzale, fiind de
ajutor în special în identificarea şi
monitorizarea sediilor în care nu este necesar
un tratament invaziv.
 Noul prototip ECM U, LODE II utilizează înainte de aplicarea
electrodului pe dinte un jet de aer care îndepărtează umiditatea superficială şi
creşte performaţele sistemului.
 METODA LASER-FLUORESCENŢEI
CANTITATIVE

Este derivată din endoscopia cu fluorescentă filtrată, dar aprecierea se face în zona
spectrului fluorescent galben (aprox. 540 nm) după filtrarea reflexiei radiaţiei LASER,
înregistrarea se face vizual sau pe film fotografic, zonele de demineralizare apărând de
culoare întunecată.

Asocierea la un senzor optic şi procesarea asistată poate evidenţia leziunile

carioase în stagiile cele mai incipiente.

Dezavantajul îl reprezintă lipsa de accesibilitate pentru feţele proximale ale dintelui.

Utilizând această tehnică, leziunile incipiente au fost observate în stadii mai precoce
decât a fost posibil cu radiografii bite-wing.

Intr-un sistem modificat, QLF-Clin (Inspektor Research Systems, Amsterdam) sursa

LASER a f ost înlocuită cu o lampă cu arc filtrată la o bandă îngustă (370 +- 80 nm).
 
 QLF- Fluorescenţa cantitativă indusă
prin radiaţie
Aceasta este o metodă foarte sensibilă pentru
determinarea modificărilor pe termen scurt ale leziunilor din
cavitatea orală.
Lungimea de undă de excitaţie în jurul valorii de 405
nm produsă de sistem permite vizualizarea şi cuantificarea
atât a fluorescenţei verzi intrinseci a ţesuturilor dentare, Unitatea QLF şi
cât şi a fluorescenţei roşii de origine bacteriană care poate aparatura
.
fi observată în tartru, placă şi carii (avansate). computerizată.

Pierderea de fluorescenţă verde observată la smalţul

demineralizat, ca şi la leziunile cariogene naturale, este
puternic corelată cu pierderea minerală.

Fluorescenţa roşie oferă informații despre nivelul de

igienă orală, permite vizualizarea marginilor materialelor
pentru sigilare şi ale restaurărilor şi este recomandată
suplimentar pentru utilizarea în timpul excavării cariilor.
 QLF- Fluorescenţa cantitativă indusă
prin radiaţie

Unitate QLF în funcţiune în

cavitatea orala.

Premolar înainte şi după expunere

cu indicarea zonei decalcifiate.

Cariile ocluzale.
QLF
QLF- Fluorescenţa cantitativă indusă
prin radiaţie

Înregistrarea evoluției leziunilor carioase

(Inspektor Pro, Omnii Preventive Care,
3M ESPE
Sistemul DIAGNODENT
DIAGNOdent-ul este un instrument de diagnostic uşor, cu baterii, ce incorporează o
laser diodă în stare solidă, care detectează şi măsoară fluorescenţa creată de reziduurile
bacteriene în leziunile de subsuprafaţă. Laser dioda emite o lumină roşie cu o lungime de
undă de 655 nm transmisă pintr-o fibră optică centrală şi direcţionează lumina către
suprafețele evaluate .
Sistemul DIAGNODENT
 

Se măsoară lumina fluorescentă iar intensitatea sa este o indicaţie a mărimii şi

profunzimii leziunii carioase. Intensitatea luminii fluorescente este afişată ca un număr
cuprins între 0 şi 99.

Diagrama schematică a folosirii DIAGNOdent-ului pe ocluzal

 Etape de lucru:
 curăţirea SFO cu dispozitive mederne: Prophyjet
sau Prophyflex pentru îndepărtarea eficientă a
tuturor depozitelor organice care ar putea conduce
la rezultate fals pozitive,
 se scanează suprafaţa de examinat şi se înregistrează
valorile arătate de monitor având în vedere că
cifrele se corelează cu extensia leziunii. În urma
unor studii unanum recunoscute Lusii recomandă:
• valorile între 10-15 nu necesită o îngrijire sau
măsuri terapeutice active
• valorile între 15-30 necesită o îngrijire
preventiv/terapeutică şi/sau tratament operativ
în funcţie de riscul cariogen al pacientului
• valorile >30 necesită ambele strategii
terapeutice
 KAVO DIAGNOdent
– instructiuni de operare
Calibrarea este necesara inainte de utilizarea
dispozitivului la fiecare pacient; valoarea maxima
standard este de +/- 3 la aplicarea fasciculului pe
discul galben
 Pornirea se face prin apasarea inelului gri
 Mentineti sonda pe zona dentara selectata si apasati inelul gri pentru 2 secunde
Mentineti varful in aer
 Apasati scurt tasta CAL ; va apare valoarea zero pe
ecranul Moment urmat de un al doilea zero pe
ecranul Peak
STABILIREA VALORII ZERO
Datorita variatiilor in structura dintilor sanatosi, trebuie setata o valoare de baza
denumita “base line”, pentru fiecare pacient, inainte de efectuarea
examenului;
Selectati un dinte aparent sanatos; ideala ar fi selectarea treimii mijlocii a fetelor
vestibulare a incisivilor centarli superiori
Va apare “SET 0” indicand ca a fost obtinuta valoarea “base line”, dupa care
incetati apasarea pe inelul gri
IN ACEST MOMENT A FOST STABILITA VALOAREA DE BAZA “ZERO BASE
LINE”

 Valorile de pe ecran se modifica pe numere

standard de doua unitati si literele “b” sau “c”
(numerele standard si literele prezente pe discul
galben)
 Unitatea incepe sa emita simultan un sunet specific
 Plasati usor varful pe discul galben si mentineti-l pe
loc
 In acest interval va apare pe ecranul Peak numarul
format din doua unitati iar sunetul va inceta
CALIBRAREA ESTE INCHEIATA IN MOMENTUL
IN CARE SUNETUL DISPARE
KAVO DIAGNOdent
– instructiuni de operare
SCANAREA DINTILOR:
 Plasati sonda in contact usor pe suprafata dentara
 Scanarea se face printr-o miscare usoara de pendulare
 Moment va indica valoarea in timp real si se va modifca
continuu, in raport cu suprafetele dentare scanate;
 Peak reprezinta cea mai mare valoare capturata pana in
acel moment la nivelul suprafetei dentare scanate
 Peak nu se va mai modifica pana in momentul in care va
aparea o valoare superioara pe Moment
 Peak este cifra care va stabili diagnosticul suprafetei
dentare
 Setati valoarea Peak prin apasarea inelului gri si treceti la OBSERVATIE: Inaintea scanarii
un alt dinte dintilor, acestia trebuie sa fie
OBSERVATIE: Placa, tartrul dentar sau materiale de liberi de materie organica,
restaurare (composite, ceramica, cementuri) pot conduce placa , tartru dentar datorita
la valori mari citite pe suprafetele dentare; gradului crescut de
  fluorescenta a acestora
Valori DIAGNODENT
 Aspecte clinice si ICDAS 02 Carie de smalt
valori ale Diagnodent
in carii ocluzale
necavitare si
microcavitare

ICDAS 03

ICDAS 04 Carie dentinară

Aspecte clinice si valori Diagnodent preoperator.
Aspect clinic postoperator

ICDAS 02

ICDAS 04
DIAGNOpen
Poziţionare corectă a Poziţionare incorectă a
vârfului sondei vârfului sondei
0-12 STRUCTURA DENTARA SANATOASA OCLUZAL
0-7 STRUCTURA DENTARA SANATOASA PROXIMAL
13-24 CARIE DE SMALT OCLUZALA
8-15 CARIE DE SMALT PROXIMALA
>25 CARIE OCLUZALA CU IMPLICARE DENTINARA
>16 CARIE PROXIMALA CU IMPLICARE DENTINARA
TRANSILUMINAREA-FOTI
Lumina vizibilă este direcţionată de la o sursă puternică de lumină printr-o
fibră optică şi un vârf subţire (0.3-0.5 mm) pe suprafaţa dentară.
Atunci când volumul porilor în smalţ şi dentină este crescut datorită
demineralizării şi există o decolorare maron în dentină, lumina din carie este
împrăştiată şi absorbită într-o mai mare măsură, ceea ce va provoca formarea de
umbre.
Pentru a detecta cariile proximale, vârful sondei se plasează vestibular sau oral
în dreptul punctului de contact iar transiluminarea este apreciată fie dinspre
partea opusă sau dinspre ocluzal la nivelul crestei marginale.
Pentru a detecta cariile ocluzale, sonda se mişcă înainte şi înapoi pe
faţa linguală şi vestibulară şi se evaluează dinspre ocluzal.
Este recomandabil ca orice sursă de lumină adiacentă să fie stinsă.
Umbrele care nu depăşesc creasta marginală şi au un diametru mai mic
de 2 mm. pe suprafaţa ocluzală se extind doar în smalţ sau dentina externă iar
cele care au un diametru mai mare de obicei sunt profunde în dentină
 TRANSILUMINAREA -DIFOTI

Prin captarea imaginilor obţinute cu ajutorul unei camere şi transmiterea lor la un

computer s-a făcut un pas înainte în obiectivarea acestui sistem. Astfel, imaginile
stocate la diferite intervale pot fi comparate din punct de vedere al aspectului clinic,
eliminându-se mulţi factori subiectivi.
Sistemul DIFOTI s-a dovedit de două ori mai sensibil în detectarea
leziunilor dentinare aproximale şi de trei ori mai sensibil în detectarea celor
ocluzale faţă de radiografiile convenţionale.
 Sistemul DIFOTI

         
Imaging Fiberoptic TransIllumination

   
Reprezentare sistem Difoti

Piesă de mână
Dispozitiv de
transmitere
a imaginii la
Fereastră CCD din piesă
anti-aburire Se asigură
Insert activ
Emiţător reproductibilitatea
sursă testului
luminoasă 180̊
Pentru examinarea suprafeţelor ocluzale, poziţia insertului este perpendiculară pe
suprafeţele vestibulare şi linguale imaginea fiind captată de la nivelul suprafeţei
ocluzale.
O imagine de rezoluţie înaltă apare instantaneu, în timp real, pe monitorul
computerului

Carie ocluzală
Lumina vine din
detectată cu
ambele părţi ale
ajutorul DIFOTI
dintelui fiind
captată în imagine
suprafaţa ocluzală
Pentru examinarea suprafeţelor aproximale, suprafaţa activă a insertului se
plasează în contact cu dintele de examinat permiţând luminii de lucru să îl
străbată şi să fie captată pe partea opusă, imaginea fiind preluată de un
dispozitiv CCD ce să găseşte în interiorul piesei de mână .

Sursa
luminoasă
vestibular; Carie
imaginea proximală
captată
lingual
 Tehnica transiluminarii in spectru
apropiat de infrarosu (NILT) are la baza
dispozitivul DIAGNOcam 2170U (Kavo,
Biberach, Germany), care emite un fascicul
luminous in lungimea de unda 720nm.
Imaginile obtinute prin camera
intraorala sunt salvate intr-o harta virtuala
a pacientului furnizata de software-ul
atasat.
Imaginile salvate in aplicatia
software pot fi evaluate utilizand sistemul
Hinze :
0 – transmisie luminoasa nemodificata;
1 – umbra vizibila la nivelul smaltului;
2- umbra extinsa la nivelul dentinei.
1.4.-
D

1.5.- M
3.5.-
D
Method Proximal Buccal/ Occlusal Root
surface lingualsurfac surface surface
e
Inspection - ++ + +
Inspection and - ++ - ++
palpation
FOTI/DIFOTI + /++ - + -
DIAGNO PEN ++ ++ ++ ++
QLF - ++ ++ ++
Electric methods - + ++ +
Radiography ++ +- Aplicabilă + -
++ Indicată
- Neaplicabilă
Aplicabilă după separarea
FOTI aplicabilă la dinții posteriori după o experiență
suficientă
DIAGNOSTICUL POZITIV AL
CARIILOR FISURALE
I.NECAVITARE
Ex clinic:
- Inspecţie - pata albă cretoasă (white spot)
- brună (brown-spot)
-Palpare – cu sonde flexibile

Coloranţi specifici pentru smalţ

Metode electrice
QLF
DIAGNOdent
DIAGNOSTICUL POZITIV AL
CARIILOR FISURALE
II. CAVITARE
Ex clinic: Inspecţie
Prezenţa smalţului opac, alb cretos sau moroniu în jurul unor fisuri cu
aspect lărgit- microcavitație
Subminarea smalţului ► halou de culoare maro sau gri,
cu punct de plecare în şanţul sau foseta respectivă
Cariile fisurale extinse ►
- orificiul de intrare în leziune
- opacitatea smalțului,modificarea de culoare a smalțului și a
dentinei
- modificarea consistenței smalțului marginal și a dentinei
II. Fisurale
CAVITARE

Met. electrice
QLF
DIAGNOdent
Met. radiologice
DIAGNOSTICUL POZITIV AL CARIILOR
DE PE SUPRAFEŢE NETEDE

I.PE SUPRAFEŢE PROXIMALE

Carii necavitare
Inspecţia şi palparea – uneori leziunile nu pot fi examinate vizual
sau tactil direct deoarece evoluează sub punctul de contact cu dinţii
vecini; se urmăresc modificări de culoare și transluciditate ale
smalțului vizibile din ambrazura vestibulară sau orală

Transiluminarea
 Met. radiologice
Metoda Laser Dg (DIAGNO pen)
DIAGNOSTICUL POZITIV AL CARIILOR
DE PE SUPRAFEŢE NETEDE
2. Carii proximale cavitare
 carie care subminează creasta marginală ocluzală
Ex. clinic
- creasta marginală este integră dar subminată
- prezența haloului, papila inflamată.
-scămoşarea firului de mătase trecut interdentar pe suprafaţa lezată
-Palpare: doar uneori posibilă cu sonda interproximală 17/19- perceperea cavitației

 Transiluminarea
 Met. radiologice
 Metoda Laser Dg (DIAGNO pen)
 carie care întrerupe creasta marginală ocluzală
Ex. clinic– creasta marginală este distrusă (prezența cavitației)
-modificare de culoarea a smalțului marginal
- modificarea de culoare a dentinei.
-Palpare: modificarea consistenței smalțului marginal și a dentinei
DIAGNOSTICUL POZITIV AL CARIILOR
DE PE SUPRAFEŢE NETEDE

II. PE SUPRAFEŢELE NETEDE ( V ŞI O )

1.Carii necavitare
Inspecţia şi palparea
modificare de culoare și transluciditate a smalțului:
-smalț alb, gălbui sau brun, opac-leziune activă
-smalț brun închis, negru, strălucitor- leziune inactivă
 palparea: modificarea stării de suprafață a smalțului:
-smalț aspru, rugos-leziune activă
- smalț lucios, neted, dur- leziune inactivă
DIAGNOSTICUL POZITIV AL CARIILOR
DE PE SUPRAFEŢE NETEDE

II. PE SUPRAFEŢELE LATERALE ( V ŞI O )

2. Carii cavitare
Inspecţie
- se observă soluţia de continuitate la nivelul smalţului,
- modificarea de culoare a smalțului și a dentinei
Palpare
-modificarea de consistență a smalțului și a dentinei.
CARII PE SUPRAFEŢE
RADICULARE

Stadiul incipient
Inspecție
-modificare de culoare (alb-gălbui sau brun) și opacitate-leziune activă
-modificare de culoare în brun închis sau negru, suprafață strălucitoare- leziune
inactivă
Palpare
-Suprafață aspră, consistență moale a cementului – carie activă
-Suprafață dură, lucioasă- carie inactivă

Stadiul cavitar
Inspecție
-prezența modificarii de culoare însoțită de pierdere de substanță
Palpare
- înmuierea cementului şi a dentinei
Dg. leziune carioasă

* Numai pentru leziunile carioase

profunde
Diagnostic de boală carioasă