Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LEZIUNILE CAVITARE
VIZUAL apar Modificări coloristice mai mari decât anatomia normală,
atât pentru carii primare cât și secundare.
Dacă există ȚESUT DUR, fără CAVITAȚIE și care NU ARE EVOLUȚIE ÎN TIMP
= carii staționare/oprite din evoluție indiferent de localizare.
2
A. METODA VIZUALĂ DE EXAMINARE
Cea mai larg utilizată, rapidă, uşoară şi ieftină
Necesită igienizare şi uscare optime ale dintelui investigat.
Implică o iluminare directă bună şi o oglindă corespunzătoare
Utilă pentru toate suprafeţele dentare şi toate tipurile de leziuni
Reprezintă baza şi etalonul de comparare a majorităţii metodelor de detecţie.
Standard pe suprafeţele ocluzale, verticale şi radiculare (accesibile)
Totuşi subiectivă; nu permite cuantificarea şi monitorizarea leziunilor.
1.Metoda vizuală
Necesită trusa de consultație (pg. 21-41).Utilă pt leziunile dentare
carioase&necarioase.
Dezavantaje:
3
Imprecisă
Leziunile incipiente sunt mascate de lichidul bucal
Necesită curăţare şi uscare prealabilă, IZOLARE (57-105)
Nu detectează leziunile necavitare în dentină şi pe suprafeţele posterioare
proximale şi ocluzale
Nu detectează recidivele de carie.
Necesită un ochi experimentat pt a diferenţia leziunile carioase şi diferitele
hipocalcificări.
2.Vizual Metoda Tactilă (directă) (oglindă, lumină, sondare uşoară)
Utilă pentru leziunile dentare carioase şi necarioase.
Modern – sistemul european de examinare: examinare vizuală detaliată după
o curăţare a dinţilor, periaj, utilizarea aţei dentare inclusiv detartraj dacă este
necesar şi uscare cu aer comprimat și izolare.(Pg. 105-113)
Examinarea durează 10 minute per subiect.
Detectează în plus cavitaţia şi apreciază gradul de pe feţele d. unde există
acces direct și certifică existenţa cariilor marginale fără pierdere importantă de
subst.
Defectele cavitare sunt uşor detectate când sonda “agaţă” suprafaţa
explorată.
Controversă: poate produce transferul de µorg cariogenice de la zonele
infectate la zone neinfectate și poate traumatiza ireversibil leziunile
necavitare potenţial remineralizabile din S şi D
nu are o acurateţe diagnostică mai mare decât inspecţia în cazul fisurilor
ocluzale şi ale suprafeţelor proximale posterioare.
Utilizarea Sondei Standard(0,5mm)
“Agăţarea” poate fi înşelătoare Uşor de blocat sonda la nivelul şanţurilor şi
gropiţelor ocluzale. Acurateţe de doar 24%. Nu este o metodă foarte precisă mai
ales că leziunile incipiente au iniţial o suprafaţă netedă. Poate produce cavitaţii
ireversibile. Pentru demineralizari se recomanda sonda cu bila.
3. Metoda vizuală cu separarea temporară a dinţilor (pg. 41- 47)
se adresează leziunilor suprafeţelor proximale la dinţi frontali sau laterali;
oferă vizibilitate directă şi acces pentru aplicarea metodei 1,2.
permite o evaluare mai corectă a tipului de leziune (coloraţie aspect al
suprafeţei)
sau a gradului de cavitaţie (localizare,adâncime,întindere)
4
rapidă- cu separator Ivory la d. frontali; lentă-foloseşte un inel elastomeric
(cauciuc) care se introduce vertical în spaţiul interdentar de investigat
4. Amprentă secundară
5. Camera intraorală Estetica
7. Semnul firului de mătase Estetica
8. Starea gingiei Estetica
6. VIDEOSCOP
Microsistem video intraoral - permite o vizualizare a suprafeţelor dentare greu
accesibile vederii directe.
- 5 tipo dimensiuni (lungime,grosime,angulaţie)
- Mărire a imaginii de (24-48x) şi iluminare intensă a câmpului investigat.
- Posibilitatea de irigare a zonei care îndepărtează resturile alimentare.
- detecţia proceselor carioase primare şi secundare proximale, subgingivale, a
adaptării marginale a restaurărilor - obturaţii, incrustaţii, microproteze.
B1 Rx
Utilă în examinarea inițială și în monitorizarea evoluției Bwing la 3-6 luni
Pentru detecția de carii proximale/oculte
La carii ocluzale dă info când clinic caria a ajuns în treimea externă deci e
cavitară.
De elecție pentru carii secundare
CARII PROXIMALE
♣ În stadiu incipient
- radiotransparenţă cenuşie, semilunară, ca o ancoşă, cu contururi şterse, porţiunea
internă a semilunei spre JSD;
- se întinde în jumătatea externă a grosimii smalţului;
STADIU INCIPIENT sau STADIUL I.
♣ În stadiu avansat
5
- radiotransparenţă triunghiulară cu unghiuri rotunjite, cu baza largă spre exterior şi
vârful spre joncţiunea smalţ-dentină;
- se întinde în cadrul jumătăţii interne a grosimii smalţului;
- STADIU MODERAT sau STADIUL II.
♣Aspectul radiologic al cariei proximale în smalţ şi dentină externă
- două triunghiuri radiotransparente, unul mai redus în smalţ, celălalt mai extins în
dentină:
-în smalţ, triunghiul are baza la limita proximală a smalţului integru şi vârful spre
JSD şi are caracterele prezentate mai sus;
-în dentină, triunghiul cu contururi şterse are baza spre JSD şi vârful spre camera
pulpară şi se întinde în jumătatea externă a grosimii dentinei;
În cadrul indexului radiologic pentru carii proximale, această imagine
radiologică este catalogată drept STADIU AVANSAT sau STADIUL III.
♣Carie proximală în smalţ şi dentină internă
- radiotransparenţa se apropie de camera pulpară;
- imaginea bipolară dispare - radiotransparenţă mare cu formă atipică, în jumătatea
internă a dentinei;
- în cadrul indexului radiologic pentru carii proximale, este STADIU SEVER sau
STADIUL IV.
CARIA SIMPLĂ OCLUZALĂ
ÎN SMALȚ - NU detecție precoce leziunea în şanţuri şi gropiţe este mascată
radiografic de grosimea smalţului cuspizilor.
ÎN SMALȚ ȘI DENTINĂ-radiotransparenţă semilunară sau ovală mărginite de
JSD şi extinsă cu contururi şterse spre camera pulpară.
6
Diagnosticul ► dificultăţi datorităfenomenului burn-out (ardere rx)=o
înnegrire, o voalare cenuşiu-închisă a zonei coletului.
RECIDIVA DE CARIE
B2.TRANSILUMINAREA
■Diafanoscopia Utilă în detecţia cariilor proximale la dinţii anteriori
■Fiber-optic transillumination (FOTI)
Leziunile de smalţ- gri sau opace
Leziunile dentinare - brun portocalii sau albăstrui
Tehnică utilă ca auxiliară fără precizie semnificativă
■DIFOTI
Transiluminarea digitală (TID) este un test diagnostic clinic indirect care se
bazează pe analizarea modului în care radiaţiile luminoase difuzează după interacţia
cu ţesuturile dure (sănătoase sau afectate de procese patologice) de la nivelul
coroanelor tuturor dinţilor.
Metoda utilizează radiaţie luminoasă albă colimată care este proiectată pe
suprafaţa dentară investigată, iar radiaţia rezultantă difuzată (în urma proceselor
optice de reflexie parţială sau totală şi refracţie) este captată de un senzor digital de
tip CCD, convertită de un adaptor analog – digital din forma de energie radiantă în
serii de impulsuri electrice şi apare pe ecranul unui computer în formă de imagine
digitală.
Sistemul de transiluminare digitală este alcătuit din o piesă de mână, două
tipuri de capete active de unică folosinţă, un convertor analog-digital şi un sistem
computerizat de afişare a imaginii şi de prelucrare a datelor.
Piesa de mână are două părţi distincte - o parte din material plastic, de unică
folosinţă la care pot fi adaptate capetele active interşanjabile şi o parte metalică care
7
este cuplată prin cablaj pe bază de fibre optice de unitatea centrală a sistemului care
include elementele de comandă (întrerupător general şi pedală) şi convertorul
analog-digital.
În interiorul acestei părţi se găseşte sursa luminoasă – bec prezăzut cu un
sistem de filtrare, care are o durată extinsă de lucru în cazul unei utilizări corecte
(cca.4000 de ore, funcţionare continuă maxim 1 oră).
Capetele active sunt realizate din material plastic şi au un profil pe secţiune
asemănător literei “U”cu o deschidere suficient de mare, astfel încât cele trei laturi
componente pot circumscrie (pe direcţie antero-posterioară) în totalitate porţiunea
coronară a oricărui dinte(grup anterior sau posterior).
Pentru a se putea realiza o examinare de calitate, capul activ trebuie să fie
poziţionat corect centrat pe axul V-O al structurii dentare (investigare ocluzală,
incizală) sau al spaţiului interdentar (investigare proximală).
Capul activ pentru investigare proximală se aplică peste dinte permiţând
luminii să treacă pe direcţie vestibulo-orală la nivelul spaţiului interdentar, tangent la
suprafeţele proximale şi să fie captată în zona orală.Capul activ pentru investigare
ocluzală iluminează dintele sub incidenţe variate dinspre vestibular sau oral, iar
fasciculul dispersat de morfologia caracteristică acestei zone este captat la
emergenţa de pe suprafaţa ocluzală, din direcţie opusă radiaţiei incidente. Capetele
active se pot roti 180° în jurul axului vertical uşurând investigarea structurilor dentare
din toate cele 4 cadrane, din incidenţă orală sau vestibulară.
Ecranul prin care fibra optică furnizează radiaţia luminoasă incidentă prezintă
o zonă indicatoare convexă, pentru a se putea asigura o reproductibilitate a
poziţionării capului activ raportat la un reper coronar în cazul în care este necesară o
nouă examinare.
Radiaţia luminoasă rezultantă după traversarea zonei de interes este captată
de o oglindă tip releu de retransmisie şi dirijată prin fibră optică spre senzorul digital
tip CCD; pentru a se evita perturbaţiile induse în obţinerea imaginii de aburirea zonei
de captare (datorită respiraţiei orale a pacientului) aceasta este prevăzută cu o
fereastră de dezaburire.
În mod obişnuit, procesele carioase disipă şi absorb o c antitate mai mare de
lumină decât ţesuturile dentare sănătoase din vecinătate şi ca urmare a acestui
proces fizic procesele carioase sunt reprezentate pe imaginea digitală ca zone
întunecate, cu un nivel al nuanţelor de gri direct proporţional cu gradul de afectare al
ţesuturilor dentare.
8
Aprecierea zonelor coronare afectate de procese patologice (carii incipiente în
forme cavitare /necavitare, carii marginale, fisuri şi fracturi nepenetrante în smalţ,
etc.) se face prin comparaţie cu fundalul translucid intens luminat al structurilor
sănătoase învecinate.
Prin metoda “energetică” de depistare a proceselor patologice, imaginea
digitală obţinută are o rezoluţie mai înaltă şi prezintă un contrast net superior
imaginilor obţinute prin metode tip cameră intraorală sau a celor rezultate din
examinări radiologice tip bite-wing.
Până apariţia transiluminării digitale, principala categorie de teste diagnostice
considerate etalon în depistarea proceselor carioase cu localizare pe feţele
proximale a fost reprezentată de investigările radiologice, despre care se considera
că pot depista formele incipiente (cavitare) de carie.
În varianta clasică, radiografia permitea depistarea unui proces carios
“incipient”dacă exista o pierdere de substanţă minerală de 30-40%, iar varianta
modernă digitală directă, având o mai mare acurateţe, permitea depistarea
proceselor carioase în stadii real incipiente, când demineralizarea nu depăşeşte
20%, practic, cu mult mai devreme decât s-ar putea face prin examinarea unei
radiografii clasice. Comparativ cu radiografia clasică, la care diagnosticul de carie
incipientă proximală se poate pune corect faţă de situaţia clinică în doar 60% din
cazuri imagistica digitală directă înregistrează determinări pozitive în peste 82%.
În depistarea proceselor carioase incipiente cu altă localizare (ocluzală,
vestibulară sau orală) examenul radiologic prezintă şi alte limitări conceptuale care
redus utilitatea acestei metode de diagnostic.
Astfel, o examinare radiologică a unui proces carios incipient cu localizare în
zona de trecere dintre două suprafeţe dentare abordate de radiaţiile X pe direcţii
paralele sau perpendiculare nu va putea da un rezultat de certitudine, în timp ce o
examinare prin transiluminare digitală a aceleiaşi situaţii clinice va furniza elemente
precise de diagnostic pozitiv .
În ansamblu, toate studiile care au comparat valoarea celor două metode
(examinarea radiolo-gică şi transiluminarea digitală), prin precizia în depistarea
proceselor carioase incipiente corelată cu realitatea clinică au furnizat constant
aceleaşi rezultate: pentru suprafeţe netede TID - 41%, Rx - 4%, pentru suprafeţe
ocluzale TID - 80%, Rx - 20% iar pentru suprafeţe proximale TID - 69%, Rx - 31%.
Pe lângă rolul principal în depistarea proceselor carioase incipiente, metoda
TID îşi găseşte utilizarea în odontoterapia restauratoare şi în:
9
- depistarea suprafeţelor produse de abraziunea dentară;
- obţinerea de imagini (în timp real) necesare în cadrul etapei de tratament
chirurgical a leziunilor carioase(de ex. exereza pas cu pas a dentinei necrotice);
- depistarea cariilor marginale şi a recidivelor de carie ;
- depistarea fisurilor şi liniilor de fractură la nivel coronar ;
- evaluarea corectitudinii aplicării restaurărilor coronare;
- monitorizarea eficacităţii tratamentului în timp.
Comparativ cu celelalte teste diagnostice (în special varianta radiologică), TID
este o metodă neinvazivă care nu necesită expunere la radiaţii ionizante (utilizând
radiaţie luminoasă albă) şi are o tehnică simplă, rapidă ( 3 sec. pentru o suprafaţă
dentară sau o investigare completă a tuturor dinţilor în doar cîteva minute) şi cu un
grad înalt de reproductibilitate spaţială a poziţiei.
Deoarece reflectă obiectiv realitatea clinică prin imagini digitale de foarte bună
calitate (fiind excluse distorsiunile dimensionale) iar interpretarea imaginilor este
uşoară şi nu este supusă unor variaţii subiective de analiză, TID, corect utilizată,
poate reprezenta un complement cu valoare diagnostică deosebită pentru
practicieni.
10
indicator indirect în aprecierea reuşitei terapeutice:
- în remineralizarea leziunilor incipiente valorile electrice măsurate se apropie
de valorile etalon determinate pentru un dinte sănătos.
- continuarea evoluţiei procesului carios(cu creşterea consecutivă a gradului de
demineralizare) va fi semnalată prin mărirea gradientului electric faţă de
etalon.
12
B4b. Quantitative light-induced fluorescence (QLF) 370nm
QLF se bazează pe fluorescenţa smalţului demineralizat după expunerea la
laser albastru violet; intensitatea radiaţiei emise depinde de cantitatea de
minerale pierdute la nivelul leziunii carioase
QLF măsoară cantitativ pierderea de minerale şi serveşte la monitorizarea
leziunilor carioase.
Detectarea precoce a leziunii, mai precisă, cuantificare, repetabilitate
5.Autofluorescența
Dentina sănătoasă- verde deschis
Evoluția procesului carios - apare o fluorescență roșie.
Poate detecta leziuni ocluzale și proximale cu evol. în dentină
- verde indică ţesuturi sănătoase
- negru-verzui care indică dentina necrotică
- roşu intens care indică limita dintre dentina necrotică şi cea afectată
- verde crud care indică dentina sănătoasă .
Reacţie Maillard - non enzimatică de colorare în maron a dentinei carioase care
conduce la generarea de produşi Maillard avansaţi (carboximetil lizină şi pentoxizi).
Acest fenomen contribuie parţial la variaţiile de fluorescenţă prin fluoroforii din
dentina cariată – ditirozină, pentoxizi şi alţi produşi de reacţie Maillard.
B 6. Markerii coloranţi Carte Estetica
B 7.TEHNICI ULTRASONICE
13
Smalţul dentar - relativ uniform dpdv al parcurgerii de către us.
Modificări apar în cazul afectării integrităţii smalţului datorită diferenţei de
conductivitate
sonică între smalţul sănătos şi cel afectat (demineralizat) care apare prin creşterea
conţinutului în apă.
Detecţia leziunilor depinde de contactul direct între fasciculul de us şi
suprafaţa dintelui greu de realizat în cazul cariilor proximale.-utilizează unde acustice
de înaltă frecvenţă 10Mhz
Profilul ecoului undelor longitudinale
-are un program bazat pe un algoritm care sortează semnalele digitizate şi elimină
interferenţale .
pe suprafeţe netede, plane sau denivelate migrează uniform şi neîntrerupt;
unghiurile ascuţite sau interfeţele prezente pe suprafaţă la distanţă de zona
de contact cu sursa de us produc ecouri distincte ca amplitudinea şi forma.
Nivelul de detecţie al cariilor proximale este egal sau superior tehnicii BW.
Avantaj: nu iradiantă, rapidă, beneficiază de etalonare individuală, poate
stabili unele corelaţii cu stadiul de evoluţie al procesului carios;
Metodele de detecţie - Adjuvante utile în vederea diagnosticului
Alegerea lor se face în funcţie de tipul de leziune, tipul de suprafaţă afectată, dotarea
disponibilă, experienţa operatorului, riscul de carie al pacientului, vârsta, posibilităţile
financiare şi preferinţa acestuia.Aceste metode trebuie utilizate “în pachete”.
C. METODE EXPLORATORII
Facilitează îndepărtarea depozitelor organice sau anorganice de pe
suprafețele dentare netede sau reliefate în vederea ușurării detecției sau pentru
confirmarea dignosticului prezumptiv.
1. Metode profilactice 105-113
2. Fisurotomia 207-210
3. Aer abraziunea 227-233
Protocol de detecţie
= Carii incipiente Proximale=
De elecţie – Rx digital, Rx, LCD,US
Aplicabilă-Difoti, QLF, ACIST
Neaplicabilă(lipsă de spațiu)-vizuală şi tactilă
14
Aplicabilă după separare temporară-vizuală, vizuală şi tactilă,
Subgingival-Videoscop
=Carii de rădăcină=
De elecţie –vizuală şi tactilă, Videoscop,
Proximal subgingival-Rx digital
Aplicabilă-Difoti, QLF, ECM,
Neaplicabilă- Rx simplu.
=Recidive de carie=
Marginală - Difuzia luminii, QLF,Electrice
Secundară –Rx, foraj explorator
=LEZIUNI NECARIOASE=
Lez. Traumatice - Met.Vizuală+Anamneză
- Fisuri- Foti/Difoti
- Fracturi- Tactilă+ Rx
Distrofii-Caracterul leziunii & simetrie
Discromii- Met.Vizuală+Anamneză+ Periaj profesional+Air abrasion
Lez. Uzură – Met.Vizuală+Anamneză+Caracterul specific leziunii
15
Dr. Marcov N An IV Curs IV
16
- deschidere mică la suprafaţă;
- zona de smalţ de la nivelul cavităţii coronare are o coloraţie brună-
cafenie.
17
dentară printr-o zonă de radiotransparenţă localizată la nivelul punctului de contact
sau la separarea dentară lentă.
3) - Caria situată sub aria de contact se diagnostichează prin palparea cu
sondele cu dublă cudură 9, 10 sau 17. Ele se caracterizează prin evoluţia rapidă în
profunzime şi subgingival, interesând în acest caz şi cementul radicular. În cazul
acestei localizări putem descoperi la inspecţie papila interdentară edemaţiată şi de
culoare roşie - violacee.
18
= Leziuni carioase în zona cervicală=
Uşor de observat la examen vizual. Leziunile de demineralizare-pete albe,cretoase,
mate.
Leziunile cavitare-cu/fără afectarea dentinei se pot observa la un examen clinic
obişnuit.
Sunt uşor de diagnosticat deoarece încă din faza de debut se observă prin
inspecţie modificarea de culoare alb - cretoasă a smalţului, iar în fazele mai
avansate şi pierderea de substanţă dură dentară.
Cariile cervicale au următoarele caracteristici:
- tendinţa de evoluţie în suprafaţă şi apoi în profunzime;
- evoluează subgingival interesând şi cementul radicular;
- în cazul atrofiilor orizontale ale parodonţiului marginal procesul carios
interesează
coletul dintelui de jur împrejur devenind carii circulare;
- sunt foarte dureroase la tratament adesea prezentând şi hiperestezie
dentinară.
19
EXAMENUL SUBIECTIV în caria simplă
Modificarea de culoare-pete albe cretoase,coloraţie cenuşie care transpare
prin smalţul subţiat,coloraţii galben- brune.
Durere la excitanţi termici (rece) şi chimici(dulce) care dispare odată cu
îndepărtarea excitantului.
Durerea provocată, NU EXISTĂ DURERE SPONTANĂ în caria
simplă
Lipsa de substanţă dură, cu retenţie alimentară, care determină prin
fermentaţie halenă fetidă.
Sângerarea papilei interdentare la masticaţie sau la periaj; apare durere cu
caracter diferit de cea din carie.
Leziuni la nivelul mucoasei labiale,jugale,linguale produse de marginile
tăioase ale cavităţii carioase.
Caracterele durerii
1.Debutul durerii- dacă apare ziua sau noaptea;
2.Caracterul său spontan/provocat de agenţi fizici(rece,cald);
chimici(acru,dulce); mecanici(presiune,percuţie);
3. Frecvenţa sa, cât de des apare,
4. Intensitatea: durere surdă, puternică, cu caracter pulsatil sau lancinant
(ascuţit, ca un junghi);
5. Durata sa (continuă sau cu intermitenţe);
6. Localizată sau iradiată şi unde anume iradiază;
7. La ce se calmează şi pentru cât timp.
20
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL SE FACE CU:
1. Leziuni necarioase cu/fără pierdere de substanţă :
- leziuni de uzură dentară(atriţie, eroziune, abraziune)
- anomalii dentare de dezvoltare (leziuni distrofice).
- leziuni traumatice
- modificări de culoare ale dinţilor endogene şi exogene.
Pe: - lipsa de dentină alterată;
- caracterul leziunii- interesare uni, poli dentară
- interesare a anumitor suprafeţe dentare (uzură)
- datele obţinute din examenul subiectiv privind etiologia leziunii.
- existenţa dinţilor integri de cele mai multe ori(discromii).
2. Hiperestezia dentinară: durerea cu caracter afectiv deosebit, apare
durere la palparea zonelor afectate sau la masticaţie, periaj şi are
altă etiologie.
3. Hiperemia preinflamatorie:există pierdere de substanţă dură
dentară cu toate semnele de carie simplă dar durerea provocată de
excitanţi durează 10-15minute după îndepărtarea excitantului.
4. Gangrena pulpară: testele de vitalitate sunt negative, procesul
carios este profund, cu camera pulpară deschisă.
5. Pulpitele cronice închise:diagnosticul diferenţial se face prin foraj
explorator,pulpa prezintă hipoexcitabilitate la testele de vitalitate în
comparaţie cu dinţii omologi sănătoşi şi în antecedente pot
prezenta pusee dureroase.
6. Parodontite apicale cronice:au aceleaşi caracteristici ca şi gangrena
simplă şi există semne radiologice de afectare a parodonţiului
apical.
21
-existenta unui exces de material restaurator sau a unor
-prabușiri sau spatieri marginale, datorate vechimii/uzurii materialului de
restaurare ;
-fracturi ale marginilor de smalt, defecte ale marginilor de dentină sau distrucție
considerabilă a structurii dentare;
-fracturi ale materialului de restaurare cu pierderea sa parțiala sau în întregime.
Semne subiective
Caria secundară marginală, în prima sa faza este nedureroasă.Pacientul acuză :
dureri provocate de excitanţi fizici (special rece) sau chimici (special dulce),
dureri ce dispar după îndepărtarea excitantului;
modificare de culoare a obturaţiei-observabila in special la dintii frontali;
retenţia de resturi alimentare la marginea restaurării;
dureri la masticaţie în zona laterală datorate fracturării sau dislocării
restaurării sau unor fisuri în smalţ sau în smalţ şi dentină.
Semne obiective
Debut - soluţie de continuitate la interfaţa preparaţie/restaurare, evidenţiată prin
palpare cu sonda şi interesând o zonă limitată /extinsă pe două-mai multe laturi ale
preparaţiei sau de jur împrejurul restaurării;
Avansată - pierdere de substanţă mai mare la nivel marginal şi la palpare cu sonda
în profunzime prezenţa dentinei alterate;
-smalţul marginal -modificat de culoare,brun sau alb cretos;
- uneori,într-o fază mai avansată, cavitatea poate prezenta un perete fracturat pe o
întindere mai mare sau mai mică şi/sau fracturarea materialului de restaurare la
diverse niveluri, înfundată în interiorulpreparaţiei sau în spaţiul proximal;
-obturaţiile fizionomice pot prezenta frecvent o modificare de culoare, lipsă de
substanţă cu spaţiere la interfaţa material restaurator/pereţii preparaţiei;
-în prezenţa unor fisuri este greu de precizat dintele cauzal la o simplă inspecţie a
zonei în care pacientul acuză durere, fără să poată preciza dintele cauzal.Pentru
precizarea dintelui cauzal se recurge la un rulou de vată foarte strâns sau a unui
beţisor de lemn pe care pacientul strânge dinţii >durere>dinte cauzal.
Se poate recurge la percuţia laterală pe dinte ce provoacă apariţia sensibilităţii
dureroase precum şi la DIFOTI
Diagnosticul pozitiv
22
-dinte cu obturaţie coronară, cu soluţie de continuitate între restaurare şi tesutul
dentar dur;
-coloraţie alb-cretoasă/brun–cafenie a smalţului marginal restaurarii;
-prezenţa,la palpare cu sonda în profunzime, a dentinei alterate
-probe de vitalitate (+).
Diagnosticul diferenţial
-fractura coronară de origine traumatică - smalţul are culoare normală, fără dentină
alterată şi cu prezenţa factorului etiologic în anamneză;
-fractura restaurării ocluzo-proximale la nivelul istmului,apărută la scurt interval de
timp de la aplicarea sa, datorată unei preparări incorecte a cavităţii, fără prezenţa
dentinei alterate ;
-pierderile superficiale de material restaurator datorate adaptării incorecte a
materialului de restaurare, apărute la timp scurt de la realizarea restaurării.
Evoluţie şi complicaţii
Caria sec. marginală netratată, prin evoluţia sa spre: - suprafaţă - fracturarea
marginilor preparaţiei sau chiar a dintelui, ca urmare a subminării smalţului de către
procesul carios.
- profunzime, prin infectarea pulpei-inflamaţie/gangrenă pulpară.
RECIDIVA DE CARIE
Iniţial a/oligosimptomatică-greu de diagnosticat.Clinic evidente când, prin
evoluţia procesului carios apar dureri provocate de excitanţi fizici/chimici
similare cu caria simplă/ inflamaţii pulpare acute.
Când evoluează spre suprafaţa dintelui apar modificări de culoare ale
smalţului,
fără să existe o soluţie de continuitate între peretii dentari şi materialul restaurator.
Poate determina fractura unui perete dentar=>diagn diferenţial dificil cu caria secund
marg. Prin îndepărtarea restaurării (corect adaptatămarginal)>dentină alterată pe
peretele pulpar sau axial sau pe pereţii laterali ai cavităţii,la a cărei îndepărtare
poate apare sensibilitate dureroasă.
În cavităţile profunde, la îndepărtarea dentinei alterate poate rămâne un strat
subţire de dentină dură, normal colorată sau pigmentată sau se poate ajunge la
deschiderea accidentală a camerei pulpare, ceea ce duce la schimbarea atitudinii
terapeutice.
23
Prin mortificare pulpară, ca urmare a unei necroze/gangrene, îndepărtarea
dentinei alterate este nedureroasă la palpare. Examenul clinic obiectiv atent şi
examenele complementare vor permite diagnosticul real al afecţiunii.
Diagnosticul pozitiv
dinte cu restaurare coronară bine adaptată marginal;
apariţia semnelor clinice de carie simplă sau de complicaţie pulpară acută;
prezenţa de dentină alterată la îndepărtarea restaurării ,cu sau fără
deschiderea camerei pulpare în timpul manoperelor de îndepărtare a
acesteia.
Diagnosticul diferenţial
Se face cu :-caria secundară marginală la care, prezenţa soluţiei de
continuitate la interfaţa dinte/restaurare este edificatoare;
-cu inflamaţia pulpară acută, ce are o simptomatologie evidentă;
-necroza pulpară-restaurarea coronară este corectă dar se observă o modificare de
culoare a ţesuturilor dure dentare şi lipsa sensibilităţii dureroase la testele de
vitalitate. La îndepărtarea restaurării, camera pulpară este închisă şi nu apare
dentină alterată;
-gangrena pulpară, pe un dinte cu o restaurare corectă, ţesutul dur dentar modificat
de culoare, la îndepărtarea restaurării coronare se observă dentina alterate şi
camera pulpară deschisă cu lipsa vitalităţii ţesutului pulpar.
Evoluţie şi complicaţii
Recidiva de carie evoluează de cele mai multe ori spre camera pulpară
producând apariţia unei inflamaţii acute şi netratată,gangrena pulpară. Când evoluţia
sa duce la subminarea ţesuturilor dure dentare se poate produce fracturarea unor
pereţi dentari.
24
Uneori dificil de diagnosticat o carie adiţională, apărută lângă marg. cavităţii
restaurate de un proces carios datorat unor greşeli de preparare a cavităţii
restaurate (rămâne dentină alterată pe pereţi).
Pentru un diagnostic corect al afecţiunii este necesar un examen riguros ,cu o sursă
de lumină, un dinte curat şi uscat,instrumentar corespunzător, o radiografie de bună
calitate tip bite-wing.
Carii de rădăcină
Pt cod 1şi 2- care este textura şi aspectul bazei decolorate:
- netedă, lucioasă- oprită din evoluţie
- aspră, mată-care este senzaţia la palpare uşoară:-“piele”-stagnantă
- moale- activă
Activitatea cariilor radiculare
Suprafaţa radiculară vizibilă direct?
- NU – cod E
- DA- după uscare 5 sec. există o modificare coloristică?(maro
deschis/închis, neagră)
- NU cod 0 –nu este leziune carioasă
- DA:- Există o cavitaţie a conturului anatomic> 0.5mm:
- Nu cod 1- carie radiculară necavitară sub 0.5mm
- Da cod 2- carie radiculară cavitară peste 0,5mm.
Carii asociate cu restaurări radiculare
Există decolorare adiacentă restaurării radiculare(maro deschis/închis, neagră)
- Nu-cod 0
- Da:- există cavitaţie(pierdere de suprafaţă a conturului anatomic> 0.5mm):- Nu cod
1
- Da
cod 2
Carii Asociate cu Restaurări sau Sigilări
26
Cod 0 Suprafaţă dentară sănătoasă cu Restaurări sau Sigilări - Suprafaţă dentară
sănătoasă adiacentă unei restaurări/sigilări. Nu trebuie să existe o modificare a
translucidităţii smalţului după uscare 5sec.
Sănătoase- defecte marginale mai puţin adânci de 0,5mm(nu intră vârf sondă)
suprafeţele cu defecte de dezvoltare hipoplazia de smalţ, fluoroza uzura dentară
(atriţia, abraziunea şi eroziunea ) şi coloraţii extrinseci sau intrinseci.
Cod 1 Prima modificare vizuală a smalţului. Pe dinte umed nu se observă nici o
modificare de culoare atribui-bilă unei activităţi carioase. După uscare intensă 5
secunde este vizibilă o opacitate carioasă sau decolorare(albă sau brună)
consecutiv unei demineralizări neconcordantă cu aparenţa clinică de smalţ
Cod 2 Modificare vizuală distinctă a smaţ/dentină adiacente unei margini
restaurate/sigilate. Examinarea smalţului - pe dinte umed vizibilă o opacitate
carioasă sau decolorare (albă sau brună) consecutiv unei demine-ralizări
neconcordantă cu aparenţa clinică de smalţ sănătos. Rămâne vizibilă şi după
uscare.Dacă marginea este în dentină, codul 2 se aplică la o decolorare
neconcordantă cu aparenţa clinică de dentină/cement sănătos
Cod 3 Defecte carioase sub 0,5mm cu semne de cod 2 -defecte marginale mai
puţin adânci de 0,5mm(nu intră vârf sondă) asociate cu decolorare sau opacitate
(albă sau brună) consecutiv unei demineralizări neconcordantă cu aparenţa clinică
de smalţ sănătos sau cu umbra unei dentine decolorate.
Cod 4 Carii marginale în smalţ, dentină sau cement adiacente unei restaurări sau
sigilări care prezintă o umbră închisă datorită dentinei subiacente.Dintele are semne
de cod 2 sau are o umbră de dentină decolorată vizibilă prin o suprafaţă de smalţ
aparent integră sau cu o distrugere limitată a smalţului dar fără o dentină
vizibilă.Acest aspect se observă mai uşor pe dinte umed şi este o umbră intrinsecă
gri, bleu, oranj sau brună.Observarea trebuie făcută întâi pe dinte umed şi apoi
uscat.Trebuie făcut un Dg diferenţial cu umbrele date de amalgam.
Cod 5 Cavitate distinctă adiacentă unei restaurări/sigilări. Dentină vizibilă la
interfaţadinte/restauraţie cu semne de carie de la cod 4 asociate unei lipse mai mari
de 0,5 mm. sau când marginile nu sunt vizibile există semne ale unei discontinuităţi
dinte/restauraţie -intră vărful sondei.
Cod 6 Cavitate distinctă şi extinsă cu dentină vizibilă.Evidentă pierdere de substanţă
dentară, cavitaţia poate fi largă şi adâncă iar dentina este clar vizibilă pe pereţii şi
baza acesteia.
27
Evaluarea Activităţii Leziunilor Dentare ICDAS
O leziune activă este considerată a avea o probabilitate mai mare de
evoluţie(progresie, oprire din evoluţie sau regresie) decât o leziune inactivă.O
leziune inactivă oprită din evoluţie are o probabilitate mai mică de evoluţie decât
o leziune activă.
Criteriile de evaluare a leziunilor incipiente în smalţ
aspect vizual
senzaţia tactilă la palpare
potenţialul de acumulare a plăcii bacteriene.
Leziunile radiculare pot fi :
Active - orice leziune de pe suprafaţa radiculară de culoare gălbui sau maro-
deschis, acoperită de placă bacteriană şi de consistenţă moale.
Inactive - orice leziune de pe suprafaţa radiculară de culoare maro-închis până la
negru,lucioasă, dură la palpare cu presiune moderată.
Întinderea leziunilor active,cavitare este mai mare în suprafaţă decât în profunzime şi
mai mult orizontal decât vertical.
28
Dr. Marcov N. An IV CURS V
4.TRATAMENTUL LEZIUNILOR DENTARE
29
Emisia de lumină se produce în secunde şi poate fi măsurată cu un
luminometru care afişează un număr de unităţi luminoase relative (RLU) direct
proporţional cu numărul de streptococi.
Se măsoară unităţile formatoare de colonii (UFC) la 24 de ore după aplicarea
în incubator pe mediu de cultură, această metodă fiind standard.
Mostre cu risc:-Redus sub 1,500-Moderat între 1500 şi 3500 -Ridicat între
3500 şi 9999 -Foarte ridicat peste 9999
RISC REDUS
Fără leziuni cavitare
Poate avea pete inactive (netede, lucioase).
Niveluri de SM scăzute
Dietă normală, niveluri de zaharuri reduse
Niveluri salivare normale
Indici DMF mici
RISC MODERAT
Fără leziuni cavitare
Poate avea leziuni active pete albe (cretoase, aspre).
Niveluri de SM ridicate
Niveluri de zaharuri moderate
Niveluri salivare normale sau reduse
Indici DMF medii
RISC RIDICAT
Una sau mai multe leziuni carioase cavitare
Poate avea leziuni tip pete albe (active sau inactive)
Nivelurile de SM sunt foarte ridicate
Consum mare de zaharuri
Niveluri salivare reduse (xerostomia)
RISC FOARTE RIDICAT
Multiple leziuni carioase cavitare de adâncimi diferite
Distrucţii coronare masive prin carii sau edentaţii
Poate avea leziuni tip pete albe/brune/negre (active sau inactive)
Nivelurile de SM sunt foarte ridicate
Consum mare de zaharuri
Niveluri salivare reduse (xerostomia)
DMF ridicate
30
CAMBRA Factori Patologici
Bacterii Cariogenice. Măsurarea nivelului şi tratament cu antibacteriene
(Clorhexidină)
Carbohidraţi frecvenţi. Determinarea frecvenţei şi substituirea cu gumă
non-cariogenică (xylitol)
Disfunctie Salivară. Utilizaţi stimulanţi salivari (gumă sau medicamente).
Utilizaţi soluţie de bicarbonat de sodiu pentru a tampona acidul.
CAMBRA Factori Protectivi
Florizări topice pentru inhibarea demineralizărilor şi amplificarea
remineralizării (pastă de dinţi, gel, lacuri, apă de gură cu 0.05% NaF 1-2
ori pe zi timp de 1minut)
Stimularea Salivară şi suplimentarea ei.
Tratament Antibacterian (clorhexidină)
Terapia restauratoare minim invazivă.
Protocol de Tratament
I. CHIMIC NEINVAZIV
II. MICROINVAZIV (Metoda de infiltrare a cariilor)
III. MINIM INVAZIV al leziunilor ne/cavitare
Tehnici de excavare - MECANICE A. Manuală B. Rotative C.Nerotative D.
Metode chemomecanice E. Aer/Sonoabraziunea F. Metode bazate pe laser
Tehnici de dezinfectare A. Tehnici antimicrobiene, antiseptice, antibiotice
B. Terapia fotodinamică C. Ozonoterapia
IV. RESTAURATOR
31
1.Controlul nivelului bacterian
A.Tehnici antimicrobiene chirurgicale (Restaurări)
Opţiuni chirurgicale bazate pe Localizare(gropiţe & fisuri vs. suprafeţe
netede), Activitate şi Risc.
Trataţi primele leziunile cavitare MINIM INVAZIV
Obturaţi cu CIS, Compomer, Compozite sau materiale de obturaţie provizorie.
Leziunile foarte mari (distrucţii subgingivale) pot necesita coroane temporare,
restaurări CR sau extracţii.
Sigilaţi : Suprafeţe ocluzale cu pete alb cretoase Şanţuri adânci şi obturaţii
vechi cu margini subţiri Molari > Premolari
Cimenturile cu ionomeri de sticlă (CIS)
Istoric utilizaţi ca materiale de restaurare, cimentare, lineri sau materiale de
obturaţie de bază, datorită potenţialului de adeziune şi a valorii estetice.
Între CIS şi dinte are loc un schimb de ioni- Ca, F, Sr rezultând suprafeţe
dentinare cu rezistenţă crescută la acizi. Cis acționează ca o baterie reîncărcabilă cu
ioni de F dacă aceștia sunt aduși prin paste de dinți, ape de gură, geluri...CIS
eliberează F doar 18-21 zile.
32
Doza 10ml 0.12% CHX gluconată în apă de gură non alcoolică 1 minut de 1-2
ori pe zi timp de 7 zile.
Odată ce SM sunt eliminaţi clătirea cu CHX este întreruptă şi este urmată de
aplicarea topică de fluor
-apă de gură cu 0.05% NaF, pastă de dinţi cu F şi gumă cu xilitol 3x/zi.
Nu se recomandă utilizarea concomitentă a CHX încărcată pozitiv şi F sau I
negativ deoarece interacţionează şi le scade eficacitatea. CHX şi florul trebuie
utilizate la interval de minim 30 minute, furnizate din recipiente separate.
►Iodul - agent antimicrobian puternic care ucide la contact. Este o procedură
topică aplicabilă doar în cabinet cu 1% iod liber. Pacientul trebuie testat
pentru alergie la Iod. Este util în special pentru copii.
►Xylitolul- polizaharid natural cu un lanţ de 5 carboni total nonfermentabil de
bacteriile cariogenice. Are efect anticarios superior CHX şi lacurilor cu F prin
întreruperea transmiterii verticale a bacteriilor cariogenice (mamă-copil).
Doze 5/9 g/zi, în gumă de mestecat 3-5 ori pe zi. Excesul de xilitol duce la
tulburări gastrointestinale-diaree după utilizarea initială.
33
Sursă de Calciu: Brânzeturi, CPP-ACP (Fosfopeptidă Caseină-fosfat amorf de
Calciu) în gumă , Recaldent.
RECALDENT-CALCIU FOSFAT AMORF(ACP)
stabilizat de FOSFOPEPTIDELE CASEINICE
Casein Phosphopeptides (CPP) sunt responsabile de activitatea protectivă dentară
CPP menţin într-o stare amorfă solubilă calciul şi fosfaţii ; în prezenţa CPP, calciul şi
fosfaţii sunt într-o formă care permite penetrarea în smalţ şi o activitate sinergică cu
fluorul în repararea zonelor demineralizate.
ACP – fosfatul amorf de calciu conţine cantităţi foarte mari de ioni liberi de
calciu şi fosfat biodisponibili
CPP – fosfopeptida caseinică derivă din caseina pe care o găsim în laptele
de vacă şi are următoarele calităţi :
- leagă calciu şi fosfatul
- păstrează calciul şi fosfatul într-o formă solubilă ( amorfă)
- este foarte aderent de smalţ, peliculă salivară, placă bacteriană
ţesutul moale.
Pasta GC Tooth Mousse, cremă topică, pe bază de apă şi fără zahăr, cu un
pH de 7,8, este un sistem pentru uz profesional ce conţine şi eliberează Recaldent
către
suprafaţa dentară.
Se aplică în cavitatea orală. şi ajută, datorită aromei sale, la stimularea salivei
ce permite îmbunătăţirea eficienţei CPP-ACP. Acţionează complementar cu fluorul.
Este un produs sigur, are arome diferite, acţionează rapid, în 2 – 5 minute în
funcţie de situaţia clinică dar este contraindicat la pacienţii cu alergie la
proteinele din lapte.
Mod de acţiune: după aplicarea în cavitatea orală a produsului Tooth Mousse,
componenta CPP aderă de smalţ, pelicula primară, placa bacteriană şi ţesut moale
şi eliberează calciu şi fosfat exact acolo unde este nevoie. Ionii liberi de Ca şi P
părăsesc molecula de CPP, intră în prismele de smalţ şi se transformă în cristale de
apatită.
Cu cât CPP-ACP este menţinut mai mult în cavitatea bucală cu atât este mai
eficient.
Poate fi folosit în siguranţă cu materialele dentare obişnuite cum sunt
ionomerii de sticlă, compozite, amalgam, ceramica, materiale de albire.
Are avantajul că prezintă :
34
- concentraţii mari de ioni de calciu şi fosfat ;
- aderă de placă, bacterii, hidroxiapatită şi ţesut moale adiacent ;
- neutralizează atacurile acizilor ;
- îmbunătăţeşte producerea salivei ;
- acţionează rapid, în 2-5 minute ;
- are gust plăcut şi dă senzaţia unor dinţi curaţi.
Are următoarele indicaţii :
● reducerea
r sensibilităţii dureroase consecutivă:
- leziunilor de uzură dentară : abraziune, eroziune, retracţie gingivală,
traumatisme , etc. ;
- după albirea dinţilor, detartraj profesional cu sau fără chiuretaj
gingival ,
● remineralizarea petelor albe cretoase - le redă transluciditatea normală ;
● pentru pacienţi cu deficienţe salivare de diferite cauze ;
● pentru pacienţi cu dificultăţi în efectuarea unei igiene orale corecte ;
● în timpul tratamentului ortodontic ;
● la persoane cu handicap.
O variantă de cu Recaldent CCP-ACP cu fluor este MI Paste Plus, care
conţine fluor 900ppm= 90mg /100g.
Acest preparat este o cremă topică pe bază de apă şi fără zahăr şi are toate
beneficiile pastei Tooth Mouse dar şi avantajul prezenţei în compoziţia sa a fluorului.
Are următoarele indicaţii :
la pacienţii cu Risc ridicat
după pierderea de substanţă dură dentară prin eroziuni, abraziuni accelerate
în urma radioterapiei în zona cap-gât ;
la femeile insărcinate ;
în timpul şi/sau după tratamentul ortodontic ;
la pacienţi cu un mediu oral acid şi reflux gastric ;
la pacienţi cu un control deficitar al plăcii bacteriene, cu risc de carie crescut ;
la pacienţi post radioterapie;
pentru a oferi protecţie suplimentară ţesuturilor dure dentare.
MI Paste Plus se utilizează astfel :
- se face periajul de două ori pe zi cu paste de dinţi cu fluor ;
- se aplică o cantitate generoasă de produs pe suprafaţa dinţilor cu
ajutorul unor conformatoare, cu beţisoare sau cu degetul ;
35
- se menţine timp de 3 minute în cavitatea bucală.
Nu este indicată pentru copiii sub 6 ani deoarece conţine 0,2% (900 ppm)
fluor.
36
- infiltrarea cariilor are câteva AVANTAJE :
- poate fi realizată într-o singură şedinţă,
- nu implică tehnici de excavare,
- caracter conservativ,
- nu modifică forma dintelui,
- nu este nevoie de anestezie,
- permite obţinerea unui efect estetic imediat.
Infiltraţia înlocuieşte ţesutul dentar pierdut prin demineralizare până la un
maxim de 800 µm cu o răşină de vâscozitate redusă, creând o barieră internă (şi nu
doar de pe suprafaţa dentară) care blochează difuzia carbohidratelor şi a acizilor
organici în interiorul ţesutului dentar.
Această barieră stabilizează şi blochează efectiv cariile, leziunile tratate îşi
pierd aspectul alb cretos sau maroniu şi capătă o nuanţă asemănătoare smalţul
înconjurător sănătos, lucios şi neted.
PROTOCOL DE LUCRU:
1. Înainte de începerea tratamentului, dinţii care vor fi trataţi şi dinţii vecini
trebuie curăţaţi (cu cupe de profilaxie şi pastă de lustruit fără fluor), spălaţi,
uscaţi şi izolaţi, folosind diga sau o barieră gingivală.
2. Gravaj acid (Icon Etch) = amestec de acid clorhidric 15%, acid pirogenic
silicic şi substanţe active de suprafaţă, care trebuie aplicate doar pe smalţ pe
o suprafaţă care poate depăşi cu 2mm zona aparentă de leziune de
demineralizare şi se lasă în contact cu dintele pentru o perioadă de 2 minute,
îndepărtând excesul cu un rulou de vată. După acest interval de timp se
spală suprafaţa cu jet de apă pentru o perioadă de 30 secunde şi se
recomandă ca uscarea să se realizeze cu aer cu umiditate redusă şi fără
conţinut de ulei.
3. Uscarea leziunii cu agentul de special de uscare (Icon-Dry), care conţine
99% etanol, se îndepărtează în totalitate apa din interiorul leziunii (care ar
interfera cu răşina de infiltrare)
4. Infiltrarea răşinii cu Icon Infiltrant, care are caracteristici fizice şi chimice
speciale
- o vâscozitate foarte scăzută ;o penetrabilitate optimă ; un indice de refracţie
compatibil cu smalţul sănătos
37
Aplicarea răşinii de infiltrare de tip compozit fluid pe bază de matrice
metacrilică se face cu ajutorul aplicatoarelor speciale pentru zona cervicală sau
zonele proximale interşanjabile la seringa care conţine răşina astfel :
▪ Pentru zonele cervicale, aplicatorul are pe secţiune o formă rotundă, limitată
concentric de o periuţă din material plastic care, pe de o parte permite contenţia
materialului la zona de aplicare şi pe altă parte uşurează umectarea uniformă a
întregii zone de lucru cu răşina de infiltraţie, prin mişcări circulare.
▪ Pentru regiunea proximală, aplicatorul are o formă corespunzătoare locaţiei
de utilizare, fiind realizat dintr-o ramă din material plastic în forma literei U (cu un
orificiu unic de dispersie a răşinii), care susţine o folie de plastic cu rol de contenţie
a materialului răşinic şi de protecţie a dintelui vecin .
Limitarea depunerii răşinii doar pe suprafaţa proximală afectată este
completată de aplicarea unei pene dentare în zona proximală cervicală, care are şi
rolul de preseparare dentară pentru realizarea de spaţiu necesar introducerii
aplicatorului prox.
Dispunerea uniformă a răşinii pe zona de tratat este urmată de o perioadă de
aşteptare de circa trei minute, pentru a permite o penetrare completă a acesteia în
întregul volum al leziunii de subsuprafaţă.
Excesul de răşină de infiltrare se îndepărtează prin ştergere cu un rulou de
vată şi se fotopolimerizează cel puţin 40 de secunde cu o radiaţie luminoasă de
450nm şi o intensitate luminoasă de 800mW/cm².
Infiltrantul se reaplică cu o perioadă de aşteptare de un minut, pentru a reduce
inhibiţia stratului de suprafaţă şi de a întări suprafeţele infiltrate, şi apoi se
fotopolimerizează cel puţin 40 de secunde.
Efectul estetic al infiltrării cariilor rezultă din faptul că odată ce
microporozităţile sunt umplute cu răşină, comportamentul optic referitor la refracţia
luminii se modifică, raportat la cel al smalţului sănătos învecinat.
După completarea infiltrării răşinii, leziunile cervicale de aspect pată albă
cretoasă sau pată maronie îşi pierd aspectul nefavorabil şi deficienţa estetică este
neutralizată.
38
Timpii de lucru
Accesarea proceselor carioase;
Excavarea dentinei ;
Prepararea cavitãţii în smalţ cu sacrificiu dentar minim;
Restaurarea finalã.
Dentina cariată se împarte în 2 zone:
cea apropiată de pulpă - dentină internă/afectată
cea spre cavitatea orală - dentină externă/ infectată
Dentina afectată - are puţine/deloc bacterii
Colorată negru brun.
Uscată
Reţeaua de colagen este intactă.
Este remineralizabilă deoarece reţeaua de colagen intactă serveşte ca un
schelet pentru a se depune hidroxiapatita.
Trebuie lăsată pe loc.
Dentina infectată are o încărcare microbiană masivă,
colagenul este degradat,
are un aspect galben maroniu
este umedă
neremineralizabilă
Modern - exereza stratului extern necrotic - şi tratamentul chimic al
stratului intern demineralizat .
TRATAMENT MINIM INVAZIV
1- Îndepărtarea dentinei infectate şi remineralizarea celei afectate;
2- Preparaţii cu sacrificiu dentar minim;
3- Protecţia pulpei şi evitarea durerii;
4- Eliminarea sursei de bacterii cariogenice;
5- Facilitarea controlului plãcii;
6- Restaurarea morfofuncţionalã şi prevenirea apariţiei cariilor secundare.
39
- Excavarea chemomecanică(174-179)
- Digestia enzimatică
- LASER CO2, Nd YAG, Er YAG(241-243)
Tehnici de DEZINFECTARE (245-249) (Dentină afectată)
- Ozonoterapia
- Terapia fotodinamică(combinată cu laserul)
- Terapia Antibacteriană(Silverdiamin-F, AgNO3,Clorhexidină /Tetraciclină
Tehnici de sigilare(249-255)
-Tehnica A.R.T.: Excavatoare + Glass Ionomeri
-Sisteme hidrofilice adezive dentinare
-Răşini antibacteriene (efect de sigilare şi antibacterian)
TEHNICI DE EXCAVARE
A. Excavarea manualã (CARTE 143-174).
Instrumentar de mânã ascuţit (excavator,linguri Black).
Îndepãrtarea mecanicã a dentinei alterate
Îndepãrtare adecvatã/limitatã a ţesuturilor.
Manoperele intempestive (presiune exageratã) - durere.
Modern combinatã cu tehnica ART
Procedurã acceptatã în special pacienţii anxioşi şi în pedodonţie.
STEP WISE Bodecker-1938
EXCAVARE în 2 etape-pt micşorarea riscului de deschidere a camerei
pulpare prin stoparea progresiei leziunii şi facilitarea formării dentinei terţiare.
I. Îndepărtarea cu excavator/lingură Black complet dentina periferică şi parţial
dentina necrotică şi afectată localizată pe pereţii juxtapulpari. Spălare cu
soluţie de CaOH şi apă distilată (ph-12), uscare cu bulete vată sau
bureţi.Coafajul indirect-hidroxid de calciu/eugenat de zinc+obturaţie provizorie
CIS
II. După 8-12săpt (perioada de recuperare pulpară) se completează EDA şi se
restaurează dintele.
41
42