Sunteți pe pagina 1din 94

PARODONTITE

2014

PARODONTITE APICALE

ANATOMIA PARODONTIULUI APICAL


elemente anatomice:
apexul dentar,
spatiul periodontal,
lamina dura ,
osul alveolar cu
structura trabeculara

ANATOMIA PARODONTIULUI APICAL


aspectul trabecular
al crestei alveolare:
la mandibula: travee
groase, dispuse mai
ales orizontal si
spatii areolare mici,
os dens;
la maxilar: travee
mai subtiri, ochiuri
largi, fara dispunere
preferentiala.

PARTICULARITATILE ANATOMICE ALE


SPATIULUI PERIODONTAL LA COPII
lamina dura
subtire,
la dintii in eruptie
este normala o
zona periapicala
radiotransparenta
in jurul radacinii in
formare

METODE DE DIAGNOSTIC IN
ENDODONTIE
1. istoricul pacientului: tratamente, vechi, recente
2. anamneza: simptome, vechimea simptomatologiei, durata
durerii, localizarea , stimuli declansatori, modalitati de
calmare, tratamente anterioare
3. examen clinic: asimetrie facial, traiect fistulos, examenul
partilor moi, examen parodontal (mobilitate, sondare),
restauratii coronare, carii
4. teste clinice: teste pulpare: cald, rece, teste electrice
pulpare, percutie, palapare, masticatie
5. examen radiologic: radiografii periapicale din 2 incidente,
radiografie bite-wing, CBCT
6. teste aditionale: transiluminare, anestezie selective

LIMITELE EXAMENULUI RADIOLOGIC


contrastul filmului
Evidentierea apexului
Rezolutia
Suprapuneri:
radiopacitati:
creasta milohioidiana,
malarul,
Radiotransparente:
antrul maxilar, gaura
nazo-palatina, gaura
mentoniera

SUPRAPUNERI - RADIOTRANSPARENTE

Aspect fals de radacina in sinus

IMAGISTICA IN PLANNINGUL
ENDODONTIC
Raportul apexului
cu sinusul maxilar
Relationship of the roots to the maxillary sinus floor
140
120
100
80
60
40
20
0

M1

M2

PM1

PM2

0- no contact

1- tangential superior contact

2- tangential lateral contact

3- protrosive root

PATOLOGIA PERIAPICALA
American Association of Endodontists (2008)
- tesut apical normal
-Parodontita apicala simptomatica
- Parodontita apicala asimptomatica
- Abcesul apical acut
-abcesul apical cronic
-osteita condensanta

1. TESUT APICAL NORMAL


Clinic:
- fara sensibilitate
la percutie si la
palpare
RX:
- lamina dura este
intacta si
- spatiul parodontal
este normal, cu
grosime uniforma

EVOLUTIA PARODONTITELOR APICALE

PARODONTITA APICALA
Parodontita apicala
simptomatica

Parodontita apicala
asimptomatica

Histopatologic: inflamatia
parodontiului apical
Clinic: durere la masticatie ,
la percutie sau la palpare;
Rx:
Cauza coronara
spatiul periapical poate fi
normal
largirea spatiului periodontal
radiotransparenta apicala

Histopatologic:
- inflamatia si distructia
parodontiului apical
Clinic:
evidentierea cauzei coronare
(carie profunda, fractura
coronara, obturatii extinse,
reconstructie coronara sau
lucrare protetica), asymptomatic,
fara sensibilitate la percutie si
palparea dintelui
Rx:
- radiotransparenta apicala

PARODONTITA APICALA CRONICA


Granulomul apical

Radiotransparenta,
<0,5cm,
Lamina dura intrerupta
Apex contur sters
Dinte devital cu afectare
coronara sau tratament
endodontic

Clinic:
parodontita apicala
simptomatica/
asimptomatica

ABCESUL APICAL ACUT


Histopatologic:
reactie inflamatorie la
infectia pulpara sau la
necroza pulpara .
Inflamatia apare in
tesutul osos periapical si
se extinde in partile moi
adiacente, cu edem,
demineralizare si
osteoliza
formare de puroi

Clinic:
durere spontana, pulsatila,
sensibilitate marcata a
dintelui la presiune,
tumefierea tesuturilor moi
invecinate si formare de puroi
in spatiul periapical care
poate fistuliza;
pot coexista fenomene
generale febra, stare
generala alterata,
limfadenopatii laterocervicale.
teste de vitalitate pulpara
sunt negative

ABCESUL APICAL ACUT


Rx:
-semnele radiologice apar
dupa 7-10 zile de evolutie;
demineralizare a osului
alveolar cu cresterea
radiotransparentei
spongioasei periapicale ,
subtierea traveelor osoase
si cu largirea areolelor
osului spongios;
spatiul periodontal apical
poate fi largit
lamina dura discontinua

ABCESUL APICAL CRONIC


Histopatologic:
-este o reactie inflamatorie la
infectia pulpara sau necroza
pulpara
Clinic:
este caracterizat prin evolutie
graduala,
disconfort minim
dureri inetemitente
cu exteriorizare de puroi printr-un
traiect fistulos care comunica cu
spatiul periapical
Rx:
- Largirea spatiului periodontal
Zone semilunare radiotransparente
periapicale cu contur sters si
condensari cu contur neregulat

OSTEITA CONDENSANTA
Histopatologic:
-reactie regenerativa, de
productie osoasa la un proces
cu grad redus inflamator
Clinic:
-apare in evolutia PAC
radiotransparente
Rx:
-Zona de condensare
periapicala, forma neregulata,
include apexul
Dg.dif:
-hipercementoza,
- osteoscleroza idiopatica

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
tumori benigne
sau maligne
tumori osoase
limforeticulare
leziuni fibrocemento-osoase

CHECKLIST
orice evaluare a imaginii radiologice trebuie sa
inceapa cu identificarea cauzei: carie profunda,
restaurari coronare, resorbtie verticala parodontala
profunda, fracturi dentare, traumatisme ocluzale,
tratament endodontic
Continuitatea laminei dura
Identificarea de largiri ale spatiului periapica
Radiotransparente apicale: difuze, circumscrise
Radioopacitati apicale
Resorbtii radiculare
Hipercementoza

ESTE EXAMENUL IMAGISTIC O METODA DE ESTIMARE A RATEI


DE SUCCES A TRATAMENTELOR ENDODONTICE?

PAI (periapical index)index pentru evaluarea ratei de


succes
CBCT-PAI index

Diametrul : bucco-palatal, mesiodistal and diagonal.


CBCT-PAI diametrului maxim in unul din aceste planuri
Valoare subiectiva

Periapical index (PAI)


1 = Normal periapical structures
2 = Small changes in bone structure
3 = Changes in bone structure with some mineral loss
4 = Periodontitis with well-defined radiolucent area
5 = Severe periodontitis with exacerbating features

CBCT-PAI INDEX
Score 0 = intact periapical structures;
Score 1 = periapical radiolucency with
of 0.5 mm1.0 mm;
Score 2 = periapical radiolucency with
of 1 mm2 mm;
Score 3 = periapical radiolucency with
of 2 mm4 mm;
Score 4 = periapical radiolucency with
of 4 mm8 mm; and
Score 5 = major diameter >8 mm.

the major diameter


the major diameter
the major diameter
the major diameter

E = expansion of cortical bone and D = destruction of


cortical bone.

CBCT SI PARODONTITELE APICALE


CBCT poate detecta
leziuni peripaicale mici
cu o acuratete mai mare
decat Radiografia
digitala
(Patel S, 2013 )

Rata de succes a
tratamentului
endodontic este mai
mica la CBCT
comparativ cu
radiografia digitala

film; 18%

digital ; 24%

CBCT; 58%

Fernndez R, J Endod. 2013

GHID DE UTILIZAREA A EX
RADIOLOGIC IN ENDODONIE

3.4.1. ETAPA PRE-OPERATORIE


O radiografie periapicala ofera informatii
esentiale despre anatomia pulpei si a canalului
radicular care nu pot fi obtinute prin alte mijloace.
n plus, radiografia furnizeaza informatii despre
anatomia periradiculara, care pot contribui la
planificarea tratamentului sau pot fi esentiale
daca se ia in considerare tratamentul endodontic
chirurgical.

3.4.2. ESTIMAREA LUNGIMII DE LUCRU

Unele tipuri de detectoare electronice ale


apexului sunt de ncredere pentru
identificarea constrictiei apicale si sunt utile
pentru localizarea perforatiilor. Totusi
utilizarea acestor dispozitive in anumite
situatii clinice poate conduce la un grad de
inexactitate.
Lund n consideratie acest lucru, radiografia
periapicala este adeseori ceruta pentru
estimarea lungimii de lucru. Pot fi necesare
doua sau mai multe radiografii pentru
determinarea lungimii tuturor canalelor
radacinii pentru dintii cu radacini multiple.

3.4.3. PRE-CONDENSARE

Daca exista ndoieli privind


integritatea constrictiei apicale,
este necesara o radiografie
de verificare a conului
master gutta-percha nainte de
obturatia/condensarea finala.

3.4.4. ETAPA POST- OPERATORIE


O radiografie periapicala trebuie efectuata
imediat dupa obturatie deoarece aceasta ofera o
evaluare de baza a calitatii umplerii radacinii
si o imagine de referinta a conditiei periapicale
pentru o analiza ulterioara.

3.4.5. ANALIZ
Incidenta maxima de vindecare si
incidenta maxima a periodontitei apicale
cronice se observa la un an dupa
tratament, cu o mare proportie (89 %) a
dintilor tratati endodontic demonstrnd
semne de nsanatosire la un an. Acest
lucru sugereaza ca o radiografie de
urmarire la un an poate fi suficienta pentru
leziunile apicale asimptomatice mici. Dintii
care ramn simptomatici si aceia cu
leziuni periapicale mari pot necesita o
analiza radiografica suplimentara pentru
evaluarea optiunilor de tratament.

3.6.

PACIENI CU EDENTAII

n absenta semnelor clinice sau a


simptomelor, nu se justifica nici o
examinare radiografica. Exceptia evidenta
este, efectuarea implantului. Chiar daca
tratamentul este extensiv, pot fi foarte
potrivite alte imagini mult mai avansate
(imagistica n sectiune transversala).
Atunci cnd examinarea clinica identifica
prezenta posibila a unei anomalii, ca de
exemplu o radacina retinuta, examinarea
radiografica adecvata este o radiografie
intraorala a locului.

PARODONTITE CRONICE

ANATOMIA PARODONTIULUI MARGINAL


Parodontiul marginal include
fibromucoasa gingivala
tesuturile de support dento-alveolar.

FIBROMUCOASA GINGIVALA
Fibromucoasa gingivala este divizata din punct de
vedere anatomic in
fibromucoasa gingivala marginala,
fixa si
interdentara.

FIBROMUCOASA GINGIVALA MARGINALA


reprezinta marginea libera
gingivala care inconjoara coletul
dentar
santul gingival:
este un spatiu delimitat de
epiteliul marginii libere gingivale
si suprafata dentara,
Are forma de V si permite
intrarea sondei parodontale
adancimea clinica la sondare are
in mod normal dimensiuni de 23mm
adancimea clinica la sondare nu
este intotdeauna egala cu
adancimea santului gingival
masurata histopatologic.

FIBROMUCOASA GINGIVALA FIXA


Se afla in continuarea
gingiei marginale
este o mucoasa
ferma, rezilienta, care
adera intim de
periostul osului
alveolar
inferior, se extinde
pana la nivelul
jonctiunii
mucogingivale

JONCTIUNEA MUCOGINGIVALA
reprezinta trecerea de la
mucoasa fixa la mucoasa
faciala care este mai
mobila;
pozitia jonctiunii
mucogingivale ramane
constata, stationara , in
cursul vietii
exista 3 jonctiuni mocogingivale:
pe fata vestibular a
maxilarului superior,
pe fata vestibulara si linguala
a mandibulei

GINGIA INTERDENTARA (PAPILLA


INTERDENTARA)
se gaseste in spatiile
interproximale
forma ei este data de
catre punctul de contact
dintre dintii adiacenti si
Marginile laterale si varful
papilei interdentare sunt
reprezentate de marginea
libera a fibromucoasei
gingivale

FIBROMUCOASA GINGIVALA
Rx:
gingia marginala si
santul gingival nu sunt
vizibile radiologic nici
pe radiografia
periapical si nici pe
imaginile 3D CBCT.

FIBROMUCOASA GINGIVALA
CORELATII CLINICE:
este importanta sa se pastreze intact epiteliul de
acoperire de la nivelul santului gingival
planarea radiculara, procedeeele restaurative
subgingivale sau lucrarile protetice extinse in santul
gingival pot leza epiteliul santului gingival
Epiteliul santului gingival si epiteliul de jonctiune au
capacitate de regenerare crescuta iar fibroblastii
locali produc fibre de coalgen, astfel incat in 1-6 zile
exista cu posibiltate de refecere complete. De
aceea este necesara mentinerea cat mai intacta a
epiteliului la nivelul santului gingival pentru a
favoriza vindecarea;
Se recomanda efecetuarea unei terapii parodontale
atraumatice pentru prevenirea retractiilor gingivale

PARODONTIUL DE SUSTINERE
Parodontiul de
sustinere cuprinde:
ligamentele
parodontale,
cementul radicular
osul alveolar

LIGAMENTELE PARODONTALE:
histopatologic
- tesut conjunctiv de
sustinere care
contine elemente
celulare, fibrele
parodontale si o
bogata
vascularizatie si
teminatii nervoase

functiile :
-sustinerea dintelui in
alveola dentara,
-mentinerea raportului
tesutului gingival cu dintele
-transmiterea fortelor
ocluzale catre peretii ososi
-atenuarea socului ocluzal
-este un spatiu
neurovascular asiguarand
nutritia si inervatia
tesutului conjunctiv

LIGAMENTELE PARODONTALE
Rx:
spatiu radiotransparent,
vizibil intre lamina dura
si radacina,
este un spatiu uniform
cu latimea de 0.6mm,
inconjoara
cicumferential radacina
inclusive la nivelul
furcatiei

AP

CEMENTUL RADICULAR
exista cement radicular acelular
(primar) si cement cellular
(secundar)
cemetul celular prezinta
canalicului care au continuitatea
cu canaliculii dentinari si se
asigura astfel comunicarea pulpei
dentare cu spatiul periodontal
jonctiunea amelo-cementara
reprezinta zona de tranzitie intre
smaltul dentar si cementul
radicular.
jonctiunea cement-dentinara se
gaseste in 1/3 apicala a radacinii,
poate coincide cu constrictia
apicala

CEMENTUL RADICULAR
Rx:
-cementul radicular
prezinata aceeasi
densitate radiologica ca
si dentina, astfel ca nu
se paote distinge fata de
aceasta pe radiografie

Corelatii clinice:
- In majoritatea cazurilor,
cemetul radicular acopera
smaltul la nivelul jonctiunii
dar in 10% dic cazuri, smaltul
dentar si cementul nu se
intalnesc , astfel ca la nivelul
jonctiunii exista o zona
radiculara acoperita doar de
dentina. Resorbtia radiculara
la acesti pacienti provoaca
hipersensibilitate prin
expunerea dentine in
regiunea cervicala a radacinii.

CEMENTUL RADICULAR
Leziunile cementiforme cu ingrosarea cemetului
radicular sunt: hipercementoza, cementom,
cementoblastom, fibromul cementifiant, displazia fifrocementara.
Leziunile cementului cu resorbtie cementara sunt:
resorbtia externa a radacinii, caria radiculara
ankiloza radiculara reprezinta fuziunea cementului cu
osul alveolar.
Cauzele pot fi diverse traumatisme ocluzale, replantari
dentare, parodontite apicale vindicate cu osteocondensare si
anchiloza radiculara.
Radiologic se evidentiaza ingustarea spatiului periodontal cu
resorbtia externa a radacinii.

PROCESUL ALVEOLAR
corticala externa vestibulara si orala a osului
maxilar si mandibular ,
de osul spongios
lamina dura

CORTICALA EXTERNA A CRESTEI


ALVEOLARE
acopera la suprafata creasta
alveolara
nu se distinge pe radiografia
periapicala;
pe radiografia panoramica
este vizibila la nivelul
marginii bazilare
marginea crestei alveolare
este vizibila doar la nivelul
septelor interdentare, creasta
alveolara vestibular si orala
se suprapun pe radiografia
bidimensionala cu opacitate
radacinii dentare

ELEMENTE DIFICIL DE INTERPRETAT


RADIOLOGIC
-corticala alveolara externa
V/O, nivelul rebordului
alveolar O/V
CBCT: corticala vestibulara
si orala este vizibila si se
poate determina grosimea
ei, continuitatea, prezenta
fenestratii lor sau
dehiscentelor;
grosimea corticalei osoase
este un indicator evaluarea
densitatii osoase

CORTICALA EXTERNA
-periostul acopera la suprafata corticala osoasa
externa, contine osteoblasti cu rol in regenerarea
osoasa, nu este vizibil radiologic
-Endostul captuseste alvolele si cavitatile osoase
(canalul mandibular), contine osteoblasti dar mai
putini decat periostul
la dintii lingualizati, corticala vestibulara este
mai ingrosata

OSUL ALVEOLAR TRABECULAR


(MEDULARA OSOASA)
aspect trabecular;
densitatea este diferita la
maxilar fata de mandibula
este importanta evaluarea
osului trabecular
interdentar si
interradicular pentru
depistarea unor
radiotransparente
determinate de procesul
inflamator
septele interdentare si
furcatia

OSUL ALVEOLAR TRABECULAR


Corelatii clinice:
- radiologic se pot detecta zone mai
radiotransparente situate in osul trabecular care
reprezinta arii osoase cu maduva hematogena
rosie . Aceste zone se identifica mai frecvent in
regiunea tuberozitatii maxilare, in zona
premolarilor si molarilor maxilari si mandibulari,
la nivelul simfizei mandibulare si in regiunea
unghiului mandibular. Ele nu trebuie confundate
cu formatiuni chistice sau tumorale intraosoase.

METODE DE EXAMINARE IMAGISTICA

Radiografia peripapicala
Radiografia bite-wing
Radiografia panoramica
CBCT
Ecografia
Laser Doppler

TEHNICI RADIOLOGICE
bite-wing raportul corect intre linia
crestei alveolare si linia coletului
radiografia periapicala tehnica
paralela imaginea nedistorsionata
OPT NU subestimeaza PMC
incipienta si supraestimeaza
distructia osoasa in fazele avansate
radiografia periapicala digitala.

OBIECTIVELE EXAMENULUI RADIOLOGIC


- Evaluarea continuitatii laminei dura
- Resorbtia radiculara:
- Nivelul crestei alveolare pe radiografie se masoara prin aprecierea distantei care exista
intre marginea superioara a crestei alveolare jonctiunea amelo-cementara. In mod
normal ea nu trebuie sa depasesca 2mm.

- Modificari de structura ale osului alveolar: radiotransparente la nivelul


septelor interdentare sau in osul alveolar, cratere osoase care comunica cu
parodontiul apical
- Largimea spatiului periodontal (sa nu depaseasca 1mm)
- Evaluarea furcatiei: continuitatea laminei dura, prezenta de
radiotransparente la nivelul furcatiei
- Lungimea si morfologia radacinilor, raportul coroana/radacina
- Factori iritativi locali ( tartrul, obturatii neadaptate marginal, carii de
colet, incluzii dentare, malpozitii dentare, anomalii dento-alveolare,
edentatia)
- Consideratii anatomice: Pozitia sinusului maxilar,Dinti inclusi,
supranumerari, absenti
- - Consideratii patologice: Carii, leziuni periapicale, Resorbtia radacinilor

LIMITELE EXAMENULUI RADIOLOGIC:


- examenul radiologic reda bidimensional structuri si raporturi

3D.
- este dificil de diferentiat pe radiografie conturul crestei V si
O
- suprapunerile care exista poate masca resorbtia osoasa reala
- restaurarile coronare pot impiedica vizualizarea unei resorbtii
osoase usoare
- informatia radiologica se refera numai la tes dure, osoase, nu
poate aprecia si p. moi
- pierderea osoasa este vizibila radiologic numai la un anumit
grad de demineralizare (50%-60% din sunstanta minerala)
- odata prezenta pierderea osoasa aceasta nu este reversibila,
dar gradul de inflamatie parodontal poate fi evaluat doar
clinic, examenul radiologic nu este sufficient pentru
interpretarea evolutiei bolii parodontale

LIMITELE EXAMENULUI RADIOLOGIC:


- tehnica radiografiei poate influenta diagnosticul:
radiografia bite-wing este proiectia otima pentru
evaluarea pierderii ososase alveolare in regiunea
posterioara; daca pierderea osoasa este severa,
radiografia bite-wing trebuie sa fie inlocuita cu
radiografia periapicala prin tehnica paralela. Radiografia
peripicala in regiunea posterioara , datorita angulatiei
fascicului de radiatii subestimeaza resorbtia osoasa prin
proiectia corticalei bucale in plan coronal mai aproape de
coletul dentar. Cu cat fasciculul de radiatii este mai
angulat vertical, cu atat subestimarea resorbtiei osooase
pe radiogrfie este mai mare
- parametrii de expunere si calitatea imaginii radiologice
pot influenta diagnosticul: este necesara efectuarea unor
radiografii utilizand un nivel mai crescut al kV si scazand
mAs, astfel incat sa se obtina mai multe nivele de gri pe
imagienea radiologica si detalii mai multe legate de
trabeculatia osooasa, lamina dura si spatiul periodontal

PATOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL


CLASIFICAREA AMERICAN ACADEMY OF PERIODONTOLOGY
1. Gingivita:
a. indusa de placa bacteriana
b. Non-indusa de placa bacteriana

2. Parodontita cronica
a. Localizata
b. generalizata

3. Parodontita cronica agresiva


a. Localizata
b. generalizata

4. Abcesul parodontal
a. Abcesul gingival
b. Abcesul parodontal
c. Abcesul pericoronarian

5. Parodontita asociata cu leziuni endodontice


6. Parodontita necrotizanta
a. Gingivita ulcerative necrotizanta
b. Parodontita ulcerative necrotizanta

7. Trauma ocluzala si tulburari de dezvoltare dento-parodontale care determina


parodontita cronica

GINGIVITA
Gingivita indusa de
placa bacteriana

Gingivita ne-indusa de
placa bacteriana

- factorul determinant este placa


bacteriana
- exista factori sistemici care
favorizeaza si induc aparitia
gingivitei:
- Hormonali: pubertatea,
graviditatea, diabetul zaharat
- Discrazii sangvine: leukemia
- Medicamente: contraceptive
orale, fenitoin, nifedipin,
imunosupresive
- Malnutritia: deficitul de
vitamina C

-origine bacteriana:
Neisseria, Treponema,
Streptococ
-origine virala: herpes V.
-genetica:fibromatoza
gingivala ereditara
-boli sistemice: Lupus,
lichen, pemphigus,
-Traumatica:
traumatisme, corpi straini

GINGIVITA
Clinic:
Indici gingivali (GI)
0=gingie normala
1=inflamatie usoara: -usor edem, usoara roseate,
fara sangerarela sondare
2=inflamatie moderata:-roseata, edem, sangerarea
la sondare
3=inflamatie severa: edem si roseate marcata,
ulceratii, tendinta de sangerare spontana
Rx: partile moi nu sunt vizibile pe radiografie,
gingivita nu poate fi diagnosticata radiologic.

PARODONTITA CRONICA

=leziune inflamatorie de cauza infectioasa care


afecteaza tesutul de suport parodontal si care
duce la pierderea progresiva a atasamentului
osos si la pierdere ososa.

PARODONTITA CRONICA
3 factori care contribuie la aparitia parodontitei
cornice:

- factorul microbian: T. Forsyntia, A.


actinomicetocomitas, P.intermedia, F. nucleatum

-susceptibiliattea organismului gazda :


ereditatea, variatii/mutatii genetice, cresterea
productiei de IL-1, fumatul, stress, afectiuni
generale (diabet zaharat)

-absenta florei bacteriene protectoare

PARODONTITA CRONICA
gravitatea si evolutia este influentata de existents
factorilor de risc locali si generali
- Lipsa punctelor de contact: Carii, obturatii,
malpozitii dentare
- Factori iritativi locali: Tartrul dentar
- Boli generale
o DZ: susceptibilitate crescuta, forme severe, abcese
parodontale
o HIV : forme rapid progresive, rezitente la tratament

- Trauma ocluzala: Largirea ligamentului periodontal,


ingrosarea laminei dura, hipercementoza, fracturi
radiculare, examen ocluzologic

PARODONTITA CRONICA
Forme clinice:
- Localizata<30% din suprafetele dentare sunt
afectate
- Generalizata - >30% din suprafetele dentare
sunt afectate

MODIFICARI RADIOLOGICE IN
PARODONTITA CRONICA

Septe interdentare normale


Resorbtia osoasa orizontala
Resorbtia osoasa verticala
Afectarea furcatiei

SEPTE INTERDENTARE NORMALE


-forma septelor interdentare este variabila in
functie de regiuena dentara, la dintii alterali sunt
mai aplatizate iar la frontali sunt ascutite. De
asemenea, angulatia fasciculului de radiatii poate
sa modifice aspectul raduologic al septelor
interdentare
-prezenta laminei dura pe septele inetredentare
este un indicator al lipsei resorbtiei osoase , in
schimb lipsa evidentierii ei nu reprezinta neaparat
o afectare parodontala, fiind necesare corelatii
clinice

RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA


-reprezinta reducerea in inaltime a
septului interdentar si a crestei
alveolare.
-mecanism: inflamatia mucoasei
gingivale se transmite osului alveolar,
cu demineralizarea septului interdentar,
intreruperea laminei dura si procese
distructive a septului alveolar
-intereseaza de obicei mai multi dinti
-radiologic, se evidentiaza cresterea
distantei dintre marginea crestei
alveolare si jonctiunea amelocementara.

RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA


cei mai multi autori considera
ca limita 2mm.
-existenta resorbtiei orizontale
implica si necesitatea
resorbtiei laminei dura , cu
lipsa evidentierii pe septele
interdentare
-La pacientii varstinici, exista
o atrofie fiziologica a crestei
alveolare care deteremina
marirea distantei dintre cresta
alveolara si JAC
(uneori>3mm)dar lamina dura
este prezenta pe setul
interdentar

RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA


-datorita angulatiei reduse a
fsciculului de radiatii, distanta dintre
marginea superioara a septului si JAC
poate sa apara mai marita pe
radiografie
-reducerea inaltimii osului alveolar cu
descoperirea radacinilor dentare
-predispune la aparitia cariilor
radiculare
-se modifica raportul
coroana/radacina si se modifica axul
de rotatie a dintilor (in mod normal el
se gaseste in 1/3 medie a radacinii,
prin reducerea inaltimii septelor
intredenatre el se depalseaza spre
apex)

RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA


usoara : pierderea atasamentului parodontal 12mm
moderata : 3-4mm
severa:5mm

RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA


-margini osoase inconsistente:
datorita resorbtieie orizontale la
nivelul corticalei osooase V/O ,
marginea alveolara poate descrie
o inie ondulata serpuitoare,
neregulata, situata la distanta de
jonctiunea smalt-cement; de
obicei exista un decalaj intre
resorbtia corticalei V si O, dar
care este greu de evidentiat si de
masurat radiologic datorita
suprapuenrii radacinilor dentare

RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA


-CBCT poate cuantifica mnai bine resorbtia
corticaleleor V si O dar inca nu exista o justificare
de utilizarea a CBCT ca screening in diagnosticul
si monitorizarea evolutieie bolii parodontale

RESORBTIA OSOASA VERTICALA


-apare de obicei in zone limtate interesand 1 sau
mai multi dinti
-mecanism: inflamatia patrunde in spatiul
parodontal mezial si distal, cu distructie osoasa a
septului alveolar in interiorul acestuia (intrabony
resorption)

RESORBTIA OSOASA VERTICALA


-se evidentiaza cavitati
intraosoase
radiotransparente care
sunt marginte de un perete
radicular , un perete osos
spongios al septului
intredentar, corticala
vestibulara si corticala
orala a osului alveolar.
-uneori, corticala
vestibulara sau orala poate
lipsi (cavitate cu 3 pereti)

exista cavitati verticale care se


intind in toata grosimea septului
interdentar de la o radacina a unui
dinte mezial pana la radacina celui
distal, ele fiind marginite de peretii
radiculara ai dintelui mezial si
respectiv distal, si de corticala
vestibulara si orala a osului alveolar.
Cavitatea se mai numeste crater
interproximal datorita aspectului de
cavitate intraosoasa care se
adanceste la nivelul septului
interdentar
cavitatile verticale pot fi insotite sau
nu de resorbtii orizontale.

AFECTAREA FURCATIEI
-diagnsoticul decisiv al afectarii
furcatiei este diagnsoticul clinic
-radiologic exista limitary in
evidentierea furcatyie la molarii
superiori :suprapunerea
radacinilor sau alte suprapuneri
al molarii inferiori precum si de
angulatia fasciculului de radiatii
Rx:
-intreruperea continuitatii laminei
dura,
-largirea spatiului periodontal la
nivelul furcatiei,
-Radiotranspareanta septului
interradicular

AFECTAREA FURCATIEI
Clinic
Examenul clinic se efectueaza la 8 dinti: PM1 maxilar,
M1 si M2 maxilar si M1 si M2 mandibular. Examinarea
se face pe fata meziala, distala si vestibulara la molarii
maxilari, pe fata meziala si distala la PM 1 maxilar sip e
fata vestibulara si orala la molarii mandibulari
Exista 3 grade de afectare a furcatiei:
-0=examen clinic normal
-1=sondarea parodontala ajunge pana la nivelul
furcatieie dar nu o strabate
2= sondarea ajunge pana la furcatie si o poate
strabate in sens vestibulo-oral

EXAMENUL CLINIC IN PARODONTITA


CRONICA

Protocol de examinare NHANES III


1. Existenta tartrului si a placii bacteriene
2. Examinarea ginigiei (indici gingivali)
3. Pierderea atasamentului parodontal
- se masoara distanta in mm intre marginea libera
gingivala si santul gingival
-distanta dintre marginea libera gingivala si JCE

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL
PARODONTITETI CRONICE
-

Carcinoamele
Histiocitoza

PARODONTITA CRONICA AGRESIVA

-cunoscuta si sub termenul de parodontita cronica rapid


progresiva, parodontita cronica juvenila
-forma clinica localizata:
-Resorbtie verticala a osului alveolar la nivelul M1 si/sau I
- Resorbtia are contur concav
- Migrarea incisivilor cu diastema
-forma clinica generalizata :
- Intereseaza 4 sau mai multi dinti care prezinta
pierdere osoasa >3mm
- pierderea osoasa generalizata, rapida

PARODONTITA CRONICA AGRESIVA

PARODONTITA CRONICA AGRESIVA

ABCESUL PARODONTAL
-include 3 forme clinice:
Abcesul gingival,
Abcesul parodontal
Abcesul pericoronarian

-etioapatogenie: apare in fazele avansate ale


parodontitei cornice

ABCESUL PARODONTAL
Abcesul parodontal acut
Clinic:
durere, senzatie de dinte
inalt, durere la percutie si la
masticatie, dinte mobil,
mucoasa este eritematoasa,
tumefiata, dureroasa la
atingere, drenarea se face in
partile moi si in regiunile
fasciale (abces al spatiilor
fasciale, celulita),
limfadenopatie, stare
generala alterata

Abcesul parodontal
cronic

de obicei este
asymptomatic,
in istoric exista
episoade anterioare
de acutizare, traiect
fistulos,

ABCESUL PARODONTAL
Rx: aspectul radiologic
depinde de stadiul de
evolutie: -in fazele
incipiente- fara semne
radiologice, - apoi apare o
radiotransparenta lateral
de radacina dintelui si
care se intinde lateral de
radacina dintelui
Localizarea abcesului
poate sa nu fie pe aceeasi
fata ca si pierderea
osoasa

ABCESUL GINGIVAL
Abcesul gingival:
-apare la nivelul gingiei, etiopataogenia este data
de raspuns inflamator la corpi straini gingivali
Rx- nu sunt semne radiologice

PARODONTITA ASOCIATA CU LEZIUNI ENDODONTICE

-in resorbtii ososse profunde care


ajung pana la apex si
insamanteaza retrograde apexulpulpit retrograde
-pierderea vitalitatii pulpare
-eficacitatea tratamentului
endodontic este scazuta atat timp
cat exista punga parodontala si
punga parodontala depinde de
inflame pulpara
-prima etapa este tratamentul
endodontic
Apoi regenerarea osoasa
Prognosticul este rezenravat daca
exista si resorbtie orizontala
avansata

PARODONTITA NECROTIZANTA
Etiopatagenie: fusobacteria, spirochaete)
Gingivita necrotizanta: durere, sangerare gingivala , ulceratii si
necroza, limfadenita
Rx; fara semne radiologice
Parodontita ulcerative:
-se extinde la parodontiu, pierderea atasamentului parodontal,
Radiologic: semne de parodontita severa
Stomatita necrotizanta
Trauma ocluzala
Clinic: cresterea mobilitatii dentare, largirea ligamenului
parodontal,
Rx: largirea spatiului periodontal, ingrosarea laminei lateral fata de
radacina sau apical, resorbtii oosases verticale, resorbtie
radiculara

CHECKLIST PENTRU EVALUAREA


RADIOLOGICA A PARODONTITELOR CRONICE
1. -evaluarea corectitudinii tehnicii radiografice: (distorsiune,
angulatie in plan orizontal al fasciculului, contrastul scazut)
2. -identificarea factorilor de risc locali ai parodontitei : depozite de
tartru, obturatii sau restaurari coronare deficitare, carii proximale)
3. -integritatea laminei dura care acopera septele interdentare
(indicator al afectarii osoase )
4. -distanta dintre marginea libera a crestei alveolare si JEC (indicator
al resorbtiei orizontale)
5. -identificarea resorbtiilor verticale (tipul cavitatii, identificarea
peretilor cavitatii)
6. -interesarea furcatiei
7. -identificarea abceselor parodontale
8. -raportul resorbtiilor verticale profunde cu spatiul periapical
9. -evaluarea dintilor cu trauma ocluzala
10.-evaluarea extinderii leziunilor: forma localizata, forma generalizata

GHID DE UTILIZARE A METODELOR IMAGISTICE


- BOALA PARODONTALA -

GHID DE UTILIZARE A METODELOR IMAGISTICE


-PARODONTITE MARGINALE CRONICE-

CBCT IN PARODONTITELE CRONICE


Utilizarea de rutina a CBCT in diagnosticul si
monitorizarea parodontitelor cronice nu este
justificata
Poate fi indicata la cazurile care au fost evaluate
clinic la care examinarea radiologica nu poate
evidentia leziuni osoase la nivelul furcatiei sau
defecte osoase profunde

(Walter C , 2012)Twelve patients with generalized chronic


periodontitis. Treatment recommendations were either
based on conventional periodontal diagnostics (clinical
examinations and periapical radiographs), or based on the
additional CBCT data.

Data from CBCT facilitated a reduction in


treatment costs and time for periodontally
involved maxillary molars