Radiodiagnosticul cariei

dentare

Caria dentara
Afectiune multifactoriala
3 factori: dinte , microflora, dieta
Demineralizare dentara efect
(activitate microbiana)

Sediu
Dup localizarea procesului lezional cariile se pot clasifica
n:
carii interproximale,
carii ocluzale,
carii faciale/linguale,
carii radiculare,
carii n cement,
carii recurente sau secundare,
carii pe dinii inclui (suprafaa
interproximal).

ocluzal

Clasificare
Dup gradul de demineralizare al structurilor
dure dentare
caria incipient, de demineralizare,
caria superficial, caria de smal,
carii de smal i dentin,
distrucii coronare cu diferite complicaii:
pulpare, parodontale, osteitice.

Stadializarea cariilor
C-1: carie de smalt incipienta (<
jumatate din grosimea smaltului)
C-2: cel putin jumatate din grosimea
smaltului dar fara a invada jonctiunea
smalt-dentina
C-3: cu afectarea joctiunii smalt-dentina
dar < jumatatea distantei pina la pulpa.
C-4: afectind dentina dar > jumatatea
distantei pina la camera pulpara.

Este necesara radiografia in

cazul:

cariile interproximale,
cariile de colet,
cariile ocluzale,
cariile situate sub/lateral de
obturaie (cariile recidivate i
secundare),
carii pe dinii inclui (suprafaa
ocluzal i interproximal),
complicaiile cariei dentare.

 Caria dentar apare radiografic apare

ca o radiotransparenta, excavat de la
suprafa ctre adncime, cu form
neregulat i margini difuze la nivelul
unei regiuni dentare
Detectarea suprafetelor neregulate cu
demineralizarea smaltului sau o lipsa
de continuitate discreta in statul de
smalt.
Leziunile proximale se vad prin
tehnica bitewing.

Etape evolutive ale cariei dentare

Etape evolutive ale cariei dentare

C1
Leziuni in general mai mari clinic
decit in imaginea radiografica.
Triunghi cu baza la suprafata
smaltului putin sub zona de contact
cu dintele adiacent.
In general nu necesita tratament
edodontic.

C2
Leziune triunghiulara cu baza pe suprafata
dintelui imediat sub aria de contact
proximal a dintelui adiacent.
Leziune mult mai extinsa clinic decit in
imaginea radiografica.

C3
Leziunea progreseaza mai rapid in dentina
decit in smalt.
Extinsa lateral la jonctiunea smalt-dentina.
De obicei se trateaza daca >0.5 mm in
dentina.

C4
Leziunea se extinde mult in
dentina.
Leziunea poate sa apara mai mare
in imaginea radiografica decit in
cea clinica.
Necesita tratament endodontic.

Carii dentare: incipiente (C1) si extinse(C4).

Carii interproximale
n teritoriul coronar interproximal apar carii
meziale i distale n diferite stadii:
caria de smal incipient, caria de smal n
stadiu avansat, caria n smal i dentin
aprut dup depirea zonei amelodentinare.
aceste carii fiind proiectate pe radiografii
tangent la fascicolul de radiaii sunt uor
de depistat radiografic prin incidena
bitewing chiar i n regiunea molarilor.

Carii dentare (proximale): extinse (C4) si cu

afectarea smaltului si dentinei (C3)

Carii dentare: extinse (C4)

intermediare (C2)

Carii dentare (proximale): extinse (C4) afectarea

dentinei si smaltului (C3)

Carii ocluzale
Detectate clinic mai mult decit
radiografic
Leziunea progreseaza de ambele
parti ale fisurilor avind aspect
triunghiular cu baza catre dentina.
Leziunea poate sa se extinda in
dentina fara a exista o bresa in smalt
vizibila radiografic.

Carii ocluzale

Carii de pe suprafeele vestibulare

i orale
uor accesibile examenului clinic
greu de depistat radiografic datorit
proieciei perpendiculare pe
fasciculul de raze a suprafeei cariei
cu apariia fenomenului de sumaie a
smalului i dentinei care mascheaz
leziunea.

Carie linguala

*
*

Cariile de colet
se produc n spaiul dintre marginea
smalului i marginea liber a gingiei,
interesnd att cementul ct i
dentina premolarilor sau a dinilor
frontali afectai
Uneori cariile mici cervicale pot fi
mascate la examenul clinic de tartru
i pot fi identificate uor radiografic
pe suprafeele interproximale i
vestibulo-orale ca o
radiotransparen semilunar

Carii cervicale

Carii cervicale extinse.

Fenomenul burn-out

Fenomenul burn-out
Reprezint un artefact, vizibil sub forma unei benzi
sau triunghi radiotransparent.
El este datorat faptului c n regiunea cervical
straturile strbtute de fascicolul de raze X sunt mai
subiri i mai puin dense comparativ cu zona
coronar, unde smalul i dentina sunt intens
radioopace, i de zona radicular, unde fascicolul
trebuie s strbat straturile de cement i os
alveolar, bine mineralizate, radioopace

Cariile radiculare
Cariile radiculare se produc n spaiul
dintre marginea smalului i
marginea liber a gingiei, interesnd
att cementul ct i dentina care
prezint leziuni parodontale
marginale
Cariile radiculare se pot dezvolta la
diferite nivele ale rdcinilor, n
treimea mijlocie, inferioar sau chiar
apical

Carii radiculare n 1/3 apical, cu retracie

vertical a septului interdentar i rizaliz
patologic apical, carie distal n 1/3
apical

Carii dentare recidivate/secundare

Aceste carii sunt aprute sub o
obturaie, este cazul cariilor
recidivate sau la periferia unei
obturaii, cnd vorbim de carii
secundare.
Cariile recidivate pot fi acoperite de
radiopacitatea obturaiilor metalice,
i sunt vizibile doar radiografic

Carie secundar mezial la 2-5 i carie

recidivat la 2-6

Carii recurente recidivate sub materialul de obturatie

metalic.

Carii recidivate si carii proximale