Principii moderne de preparare ale cavităților

Tehnicile moderne vin cu unele modificări, care

spre deosebire de principiile lui Black, au ca
element principal conservarea țesuturilor
dentare dure.
 Principii moderne de preparare ale cavităților
Convențional Modern
Extensie preventivă Conservare
Cavități largi și superificiale Cavități înguste și profunde
Convergența ocluzală este realizată de pereții mezial, Inițial convergența pereților era data de pereții vestibulari și
distal, vestibular și oral orali. În ultimul timp convergența este dată doar de pereții
cuspizilor funcționali
Dacă cavitățile se află pe vârful cuspizilor, acestea trebuie Se prepară cavități separate
unite
O mare importanță o are prevenirea recidivei de carie Scopul principal este de conservare a țesuturilor dentare

Lățimea istmului să fie 1/3 din distanța intercuspidiană Lățimea istmului să fie 1/4 din distanța intercuspidiană

Istmul sa fie larg și superficial Un istm îngust și mai adând suportă mai bine forțele ocluzale

Se utilizează freze extradure în urma cărora ramân Se utilizează freze cilindrice diamantate care lasă suprafețe
suprafețe rugoase mai fine, reducând astfel microinfiltrația marginală printr-o
aderență superioară a materialului la pereții cavității

Nu se bizotează pragul gingival Pragul gingival se bizotează în funcție de direcția prismelor de

smalț
Uneori pragul gingival se situează subgingival Pragul gingival trebuie să fie întotdeauna supragingival

Restaurările de mari dimensiuni duc la fracturarea dintelui Restaurările înguste și adânci transmit forțele ocluzale în
sau a restaurației și necesită înlocuire lungul dintelui și astfel preiau mai puține forțe
 Principii moderne de preparare ale cavităților

Cele patru dimensiuni ale leziunilor carioase

• Dimensiunea 1 – afectare minimă a smaltului cand este suficientă doar

remineralizarea

• Dimensiunea 2 – afectare moderată a dentinei. După prepararea cavităţii,

smalţul restant este integru, bine sprijinit de dentină
• Dintele este suficient de rezistent pentru a susţine restaurarea

• Dimensiunea 3 – cavitatea este lărgită. Structura dentară restantă este

afectată, cuspizii pot fi fracturaţi sau pot ceda sub presiunea ocluzală

• Dimensiunea 4 – carii extinse cu pierderea unei părţi mari din volumul

dintelui
 Principii moderne de preparare ale cavităților

La preparări minim invazive se preferă:

• realizarea unor tehnici restaurative preventive

posterioare (RPR)
• exereza țesutului cariat cu ajutorul instrumentelor
manuale (ART)
• prepararea unor cavități proximale prin tunelizare
• repararea restaurațiilor și nu înlocuirea lor
 CLASA 1, DIMENSIUNEA 1 (#1.1) MARMORATII
Tehnica restaurării preventive posterioare (PPR)

• lărgirea şanţurilor cu ajutorul unor mici freze din carbură de

tungsten sau diamantata foarte fina
• aceste freze permit obţinera unei ancorări optime a răşinilor
sigilante în profunzimea şanţurilor
• frezele sunt de diferite forme, toate însă foarte mici
• turatie mare, racire
• se îndepărtează dentina infectata de pe pereţii cavităţii
• nu se indeparteaza dentina afectata podea
• marginile de smalţ trebuie să fie integre, fără microfisuri
• produc o secţionare foarte rapidă şi lasă suprafaţa netedă
• este necesară penetrarea în şanţ cu multă atenţie, pentru a nu
îndepărta o cantitate excesivă din structura dentară
 CLASA 1, DIMENSIUNEA 1 (#1.1) MARMORATII
Tehnica restaurării preventive posterioare (PPR)

Avantaje:
• conservarea structurilor dentare,
• protejarea şanţurilor şi fosetelor rămase
• reducerea riscului de percolare
 CLASA 1, DIMENSIUNEA 1 (#1.1) MARMORATII
Tehnica restaurării preventive posterioare (PPR)

Tehnica:
• se utilizeaza o freză diamantată pară foarte fină
• turatie mare, racire
• se îndepărtează dentina infectata de pe pereţii
cavităţii
• nu se indeparteaza dentina afectata podea
• marginile de smalţ trebuie să fie integre, fără
microfisuri
CLASA 1, DIMENSIUNEA 1 (#1.1) MARMORATII
Tehnica restaurării preventive posterioare (PPR)

Izolarea câmpului operator şi accesul în cavitate cu freze de

fisurotomie (firma SS White)
CLASA 1, DIMENSIUNEA 1 (#1.1) MARMORATII
Tehnica restaurării preventive posterioare (PPR)

Aspectul cavităţii după preparare a

ultraconservativă(prepararea se extinde până la JSD)
CLASA 1, DIMENSIUNEA 1 (#1.1) MARMORATII
Tehnica restaurării preventive posterioare (PPR)

Gravajul acid cu acid ortofosforic 37% timp de 15

secunde
CLASA 1, DIMENSIUNEA 1 (#1.1) MARMORATII
Tehnica restaurării preventive posterioare (PPR)

Aplicarea activă a sistemului adeziv

CLASA 1, DIMENSIUNEA 1 (#1.1) MARMORATII
Tehnica restaurării preventive posterioare (PPR)

Fotopolimerizarea sistemului adeziv 20 secunde

 CLASA 1, DIMENSIUNEA 1 (#1.1) MARMORATII
Tratament restaurator atraumatic
ART

• se referă la situaţiile în care leziunea dentinară este accesibilă

sau se poate crea acces cu instrumentar de mână
• aceasta tehnica implică numai îndepărtarea ţesuturilor moi
• se folosesc instrumente de mână
• obturarea se face cu material restaurativ adeziv a cavităţii
curate şi a şanţurilor şi fisurilor asociate
• materiale indicate: glasionomerii
 CLASA 1, DIMENSIUNEA 1 (#1.1) MARMORATII
Tratament restaurator atraumatic
ART

• preparare minimă - se îndepărtează numai ţesuturile moi,

dentina demineralizată şi smalţul friabil, fără instrumentar
rotativ
• şanţurile şi fosetele pot fi obturate şi sigilate
• nu există durere (sau este minimă), de aceea nu este nevoie
de anestezie locală
• anxietatea - minimă
• instrumente uşor de găsit, relativ ieftine
• costul este relativ scăzut
 CLASA 1 DIMENSIUNEA 2 (# 1.2.)
Clasa I Black, localizare smalt
• o cavitate nouă
• frecvent – înlocuirea unei restaurări deja existente din
amalgam care a afectat întregul sistem de fisuri
• freze turatie mare - se îndepărtează strict obturaţia
• freză cilindrică diamantată, sub racire explorarea extinderii
cariei
• freze sferice mici pentru a îndepărta procesele carioase
secundare de pe pereţii cavităţii
• smalţul ocluzal trebuie conservat cu condiţia să fie integru şi
fără microfisuri
 CLASA 1 DIMENSIUNEA 3 (# 1.3.)
Clasa I Black, profunda

• realizarea conturul marginal cu ajutorul frezelor pară

pentru a avea acces la dentina infectată
• utilizarea frezelor sferice, la turaţie convenţională sau
instrumentarul manual pentru îndepărtarea dentinei
infectate de pe pereţi
• pentru protecţia pulpară este indicata obturatia de
baza intermediara - CIS minim 12 săptămâni
• se reevaluează cavitatea, pentru realizarea formei de
rezistenţă
 CLASA 1 DIMENSIUNEA 4 (# 1.4.)
Clasa I Black, distrucţii mari

• distrucţii mari, situate frecvent pe molari, cu afectarea cuspizilor

• pentru restaurare de obicei este necesar un mijloc suplimentar sau

o restaurare protetică, precum coroană ¾ pentru refacerea
morfologiei ocluzale

• prepararea cavităţii se face asemănător celei descrise la # 1.3.: cu o

cilindrică diamantată, la turaţie intermediară, pentru a realiza
conturul marginal şi cu freze sferice pentru îndepărtarea dentinei
alterate

• pentru protecţia pulpară se recomandă obturatie de baza

intermediara si obturatie de baza propriu-zisa
 CLASA 2 DIMENSIUNEA 1 (# 2.1.)
Tunelizarea

• când leziunea în smalţ se găseşte la o

profunzime de cel puţin 2,5 mm în sens ocluzo
– gingival
• cea mai simplă şi conservatoare abordare este
prin foseta ocluzală, medial de creasta
marginală - tunelizarea
 CLASA 2 DIMENSIUNEA 1 (# 2.1.)
Tunelizarea
Tehnica
• accesul iniţial trebuie să fie minim pentru a conserva structura
dentară, imediat lângă creasta marginală
• accesul se face ca şi când s-ar realiza o cavitate ocluzală, de clasa I-a
• cu lupă şi iluminare bună, cu o freză diamantată globulară mică,
lăsând creasta marginală de minim 2 mm lăţime
• canalul de acces se poate largi apoi buco-lingual similar cu
prepararea standard a unei cavităţi de clasa a II-a, prin poziţionarea
frezei mai vertical, fără a atinge creasta marginală
• pentru o mai bună vizibilitate cavitatea se poate extinde în şanţurile
ocluzale, căpătând o formă aproximativ triunghiulară
• în acest stadiu examinarea este mai uşoară şi dentina infectata
poate fi îndepărtată cu o freză mică globulară
 CLASA 2 DIMENSIUNEA 1 (# 2.1.)
Tunelizarea
Avantaje
• creasta de smalţ rămâne intactă, rezistenţa cuspizilor este
păstrată
• punctele de contact iniţiale se menţin
• se reduce formarea microfisurilor proximale deoarece
preparaţia nu interesează smalţul proximal sau cervical, deci
nu produce nici lezarea gingiei
• dinţii vecini nu sunt lezaţi în timpul preparării, ceea ce se
întâmplă deseori în timpul preparării standard
• rezultatul este mult mai estetic
 CLASA 2 DIMENSIUNEA 1 (# 2.1.)
Tunelizarea
Dezavantaje:

• necesită o mare dexteritate în preparare şi în

folosirea tehnicilor de microtăiere
• într-o preparare defectuoasă se poate submina
creasta marginală, provocând fractura smalţului după
un timp
• accesul inadecvat poate să nu evidenţieze toată
dentina ramolită, în special în cavităţile distale ale
molarilor
 CLASA 2 DIMENSIUNEA 1 (# 2.1.)
Cavitate „şanţ”

• Dacă leziunea este aproape de creasta marginală iar

o tunelizare poate afecta creasta, atunci accesul se
face chiar prin creasta marginală. Aceasta a fost
denumită o cavitate „şanţ” şi este mai frecvent
folosită la frontali.

• Tehnica: Accesul la leziunea carioasă se poate face

intern, prin zona linguală, medial de creasta
marginală
 CLASA 2 DIMENSIUNEA 1 (# 2.1.)
Cavitate tip caseta
• când dintele vecin prezintă proces carios la nivelul suprafaţei proximale (o
leziune de clasa 2, dimensiunea 3 sau 4) care permite accesul direct
• preparaţia permite păstrarea intactă a suprafeţei ocluzale, realizându-se o
cavitate localizată strict la nivel proximal

Tehnica
• cu o freză diamantată para sub spray de apă – aer se îndepărtează din
smalţ atât cât este necesar pentru a obţine accesul la carie
• cu o freză sferică mică se curăţă cavitatea
• nu sunt necesare elemente de retenţie
• dacă leziunea este situată sub sau la nivelul punctului de contact se poate
realiza o cavitate gen „galerie” cu freze sferice mici, foarte tăioase, pornind
dinspre vestibular şi mergând cu freza perpendicular pe axul lung al
dintelui în direcţie orală
 CLASA 2, DIMENSIUNEA 2 (# 2.2)
Clasificarea Black – clasa a-II-a (dinţi laterali), clasa a-
III-a (frontali)

• se realizează pe suprafeţele proximale atunci când

cresta marginală este distrusă sau subminată
• nu este necesară realizarea unor elemente retentive
tip „coadă de rândunică” pe suprafaţa ocluzală a
dinţilor laterali sau pe cea orală a dinţilor frontali,
pentru că material adeziv de obturatie nu ce nu
necesită retenţie mecanică
• nu se recomandă realizarea unor unghiuri ascuţite.
Dinţii laterali - pe măsură ce caria se extinde
structura dentară devine tot mai afectată se
realizeaza tehnica sandwich

Pe dinţii frontali
- leziunile sunt frecvent traumatice, cu pierderea
unei părţi importante din jumătatea incizală a
coroanei
- În majoritatea cazurilor forţele ocluzale nu sunt
mari, iar restaurarea are ca scop principal
aspectul fizionomic.
Leziunile de clasa 3
• apar în treimea gingivală a coroanei sau pe suprafaţa
rădăcinii dezgolite a oricărui dinte. leziunile pot fi
situate pe suprafeţele vestibulară sau orală (în treimea
gingivală) dar şi pe feţele proximale, mult sub punctul
de contact interdentar.
• în aceeaşi categorie sunt incluse şi leziunile de
abraziune / eroziune.
• clasa 3, dimensiunea 1 (# 3.1.)
• clasa 3, dimensiunea 2 (# 3.2.) clasificarea Black. clasa v
• clasa 3, dimensiunea 3 (# 3.3.)
 Principii moderne de preparare ale cavităților

Principiile moderne de preparare a cavităților au unele avantaje:

• Minimalizarea iritațiilor pulpare datorită păstrării unor cantități crescute

de țesut dentar dur precum și prin ultilizarea mijloacelor moderne de
preparare care sunt mai puțin invazive

• Nu este periclitată rezistența dintelui datorită realizării unor cavități de

mici dimensiuni

• Materialele de obturare aderă mai bine la structurile dentare și astfel

crește intervalul de timp la care obturațiile trebuie înlocuite

• Materialele de obturație folosite în tehnicile moderne sunt superioare

amalgamului
“Estetica in odontoterapia restauratoare” Mariana Brandusa Popa, Andrei Vlasceanu
“Odontoterapie conservativa si restauratoare. Diagnosticul cariei simple” Ioana Scrobota
M. H. van der Veen, E. de Josseling de Jong. Application of Quantitative Light-Induced Fluorescence for Assessing Early
Caries Lesions . Faller RV (ed): Assessment of Oral Health. Monogr Oral Sci. Basel, Karger, 2000, vol 17, pp 144–162.

M. Analoui, G. K. Stookey. Direct Digital Radiography for Caries Detection and Analysis. Faller RV (ed): Assessment of
Oral Health. Monogr Oral Sci. Basel, Karger, 2000, vol 17, pp 1–19

V. Kathuria, A. V. Ankola, M Hebbal, M. Mocherla. Carisolv- An Innovative Method of Caries Removal. J Clin Diagn Res.
2013 Dec; 7(12): 3111–3115.

S. K. Verma, S. Maheshwari, R. K. Singh, P. K. Chaudhari. Laser in dentistry: An innovative tool in modern dental
practice. Natl J Maxillofac Surg. 2012 Jul-Dec; 3(2): 124–132.

https://www.doctoruldedinti.info/tehnici-de-detectie-ale-cariei-dentare-incipiente/.
https://issuu.com/indiandentalacademy/docs/recent_advances_in_cavity_preparation
http://www.dentistrytoday.com/ce-articles/330-managing-stress-with-composite-resin-part-1-the
http://www.dentistrytoday.com/restorative/9286-the-new-science-of-strong-teeth-class-ii-preps
https://www.slideshare.net/indiandentalacademy/diagnosis-of-dental-caries-dental-implant-courses
http://indiandentalacademy.com/.