Clasa 1 Amalgam

Etapele:-

(Izolare, deschidere proc, exereza, extensie, retentie, rezistenta, finisarea

marg, curtirea finala , protectia pulp-dentinara , amalgam)

1-izolare cu rulouri si comprese de vata in prez aspiratorul de saliva.

2-crearea accesului in cavitate:- prin indepartarea prismelor de smalt

nesustinute de dentina, demineralizate cu ajutorul frezelor sferice prin
miscari de scoatere sau cele cilindrice la viteze mici, sau cu instm manual
(dalti ,toporisti de smalt).

3-indeprt dentinei infiltrate:- (moale, mai galbena). se indp cu ajutorul

frezelor sferice din otel sau carbura de tungsten la viteze conventionale,
sau cu instm manual (excavator ,linguri black) incepind de la peretii
laterali apoi cel pulpar in foi de ceapa.

4-extensia preventiva:- pozitionarea marginilor in smalt sanatos si zonele

de curatire si autocuratire, se face cu freza cilindrica.

5-retentie:- peretii laterali usor convergenti spre ocluzal se face cu freza

con invers. planseu orizontal. unghiuri de intalnire intre pereti rotunjite bn
exprimate. adancimea cavitatii cel putin 2mm.

6-rezistenta:- pereti laterali suficient de grosi 2mm. daca nu putem obtine

grosimea asta vom scurta peretii si ii vom reface cu materialu de
obturatie. cuspizii subminati se vor captusi cu ciment glass.

7-finisarea :- marginile cavitatii neregulate din cauza utilizarii turatiilor

inalte se vor netezi. unghiuri externe de intalnire intre pereti externi vor fi
mai rotunjite.

8-toaleta cavitatii si insp finala:- curatirea cu apa distilata sau ser fiziologic
apoi se usuca cu spray de aer.\

Clasa 1 compozit

Etapele:-

1-izolare cu rulouri si comprese de vata in prez aspiratorul de saliva.

2-crearea accesului in cavitate:- prin indepartarea prismelor de smalt

nesustinute de dentina, demineralizate cu ajutorul frezelor sferice prin
miscari de
 scoatere sau cele cilindrice la viteze mici, sau cu instm manual
(dalti ,toporisti de smalt).

3-indeprt dentinei infiltrate:- (moale, mai galbena). se indp cu ajutorul

frezelor sferice din otel sau carbura de tungsten la viteze conventionale,

sau cu instm manual (excavator ,linguri black) incepind de la peretii

laterali apoi cel pulpar in foi de ceapa.

4-extensia preventiva:- pozitionarea marginilor in smalt sanatos si zonele

de curatire si autocuratire, se face cu freza cilindrica.

5-retentie:- se numeste zona de adeziune si presupune: bizotarea

marginilor (freza flacara), conditionarea acida , aplicarea adezivului.

( realizarea unui bizou periferic marginal prin care sa creasca

suprafata de adeziune dupa care aplicam acidul de conditionare si apoi
aplicam agentul adeziv

ce se fotopolimerizeaza).

6-rezistenta:- pereti laterali suficient de grosi 2mm. daca nu putem obtine

grosimea asta vom scurta peretii si ii vom reface cu materialu de
obturatie.

cuspizii subminati se vor captusi cu ciment glass.

7-finisarea :- marginile cavitatii neregulate din cauza utilizarii turatiilor

inalte se vor netezi. unghiuri externe de intalnire intre pereti externi vor fi
mai

rotunjite.

8-toaleta cavitatii si insp finala:- curatirea cu apa distilata sau ser fiziologic
apoi se usuca cu spray de aer.\

Clasa 2 Amalgam

Prep cavitatii cand procesul carios a desfiintat creasta marginala

Etape :

1. Deschiderea procesului carios -izolarea

-accesul este intotdeauna direct

-indepartarea prismelor de smalt demineralizate si nesustinute de detina
(freze sferice prin miscari de scoatere sau cilindrice la viteze mici); sau cu
instrumentar de mana (dalti si toporisti de smalt)

-procesul trebuie sa fie largit destul pentru a permite efectuarea

manevrelor ulterioare

2. indepartarea dentinei infectate

-eliminarea detinei infectate care are matricea colagenica distrusa este

demineralizata si are un grad de incarcare microbian ridicat

-se lasa dentina afectate ce are matrigea colagenica intacta si un grad

redus de incarcare microbiana cu conditia remineralizarii acesteia.

-se poate elimina prin mai multe metode : Cu instrumentar manual -

linguri Black, excavatoare

-cu instrumentar rotativ : freze sferice cu racire cu aer si viteze mici

Alte metode : aer abraziv, metoda sonica , mecano-chimica (sistemele

Caridex, Carisolv), metoda LASER

3. Extensia preventiva

-pastrarea marginilor cavitatii in smalt sanatos

-in functie de riscul cariogen al pacientului plasarea marginilor cav in

zonele accesibile curatarii si autocuratarii

-in functie de situatia clinica se pot realiza ameloplastii, sigilari sau

restaurari preventive

-peretii aproximali sa fie maxim la 1 mm de dintele vecin

-in acest tip de leziune pragul gingival este deobicei subgingival dar este
de dorit ca a cesta sa fie amplasat juxtagingival prin efectuarea unei
gingivectomii

4. Forma de retentie

-atunci cand exista o carie sau o restaurare defectuoasa pe fata ocluzala

se indica unirea celor doua cavitati la nivelul unei zone mai inguste numite
istm
-cavitatea ocluzala se poate realiza cu o freza cilindrica sau sferica la
viteze conventionale

Crearea formei de retentie va urmari :

-in sens Cervico-ocluzal - peretii usor convergenti- freze cilindrice orientate

oblig fata de prag

-in sens ocluzo-cervical - pragul gingival orientat pe peretele axial - freze

cilindrice sau con-invers

-in sens mezio-distal - realizarea cavitatii cu ajutorul bizotatoarelor de prag

gingival

-in sens vestibulo-lingual - accentuarea unghiurilor vestibulo si lingulo-

axiale

5 Forma de rezistenta

-crearea unei forme de rezistenta ce va suporta fortele ocluzale

Se asigura prin :- peretele gingival si pulpar orizontali si perpendiculari pe

fortele paralele cu axul lung al dintelui

-limitarea extensiei peretilor pentru a permite ramanerea unor cuspizi

puternici

-restrangerea conturului ocluzal in zone care primesc contacte ocluzale

minime

-asigurarea unor pereti verticali de minim 1,5 mm gorsime fie prin

scurtarea si refacerea lor fie captusirea boltilor cuspidiene si a crestelor de
smalt subminate cu inlocuitori de dentina

-rotunjirea usoara a unghiurilor interne

6. Finisarea

-netezirea amrginilor cu pietre diamantate la viteze conventionale

-rotunjirea unghiurilor externe de intalnire

-la nivelul pragului gingival este necesar un bizou extern usor inglinat
gingival cu aproximativ 20 ggrade pentru a obtine un perete de smalt
format din prisme intregi pe lungime ce se sprijina in totalitate pe dentina
- cu ajutorul bizotatoarelor de prag gingival
7. Curatirea finala -spalarea cavitatii si indepartarea anfractuozitatilor.

Prepararea cavitatii cand procesul carios nu intrerupe creasta marginala

A) procesul carios este localizat la nivelul punctului de contact subminand

creasta marginala de smalt

1. Deschiderea procesului carios

-deobicei accesul este indirect - se distruge creasta marginala

supraiacenta

-daca se utilizeaza viteze inalte se pot utiliza pietre diamantate sferice sau
cilindrice de dimensiuni mici ce avanseaza catre procesul carios,
deschiderea acestuia fiind marcata de senzatia de "cadere in gol"

-indepartarea prismelor de smalt demineralizate si nesustinute de detina

(freze sferice prin miscari de scoatere sau cilindrice la viteze mici); sau cu
instrumentar de mana (dalti si toporisti de smalt)

-procesul trebuie sa fie largit destul pentru a permite efectuarea

manevrelor ulterioare

2. Indepartarea dentinei infectate

-eliminarea detinei infectate care are matricea colagenica distrusa este

demineralizata si are un grad de incarcare microbian ridicat

-se lasa dentina afectate ce are matrigea colagenica intacta si un grad

redus de incarcare microbiana cu conditia remineralizarii acesteia.

-se poate elimina prin mai multe metode : Cu instrumentar manual -

linguri Black, excavatoare

-cu instrumentar rotativ : freze sferice cu racire cu aer si viteze mici

Alte metode : aer abraziv, metoda sonica , mecano-chimica (sistemele

Caridex, Carisolv), metoda LASER
3. Extensia preventiva - in aceste situatii leziunea este limitata in
suprafata si profunzime, se prepara cavitati de clasa a II-a conservative
denumite cavitati proximo-ocluzale limitate (POL) ce constau in prepararea
unei cavitati localizate strict la nivelul fetei aproximale respective.

-daca pe fata ocluzala exista fisuri retentive ele vor fi preparate prin
cavitati restranse - cavitati ocluzlae restranse (OR) -se realiz cu freze para.

-daca riscul cariogen este mic si igiena este corecta se adimte ca marginile
peretilor aproximali sa nu fie extinse dincolo de punctul de contact.

4. Forma de retentie

-peretii verticali si peretele pulpar orizontal si plat convergenti

-pentru cavitatea POL - se realizeaza lacasuri aproximale de retentie - la

viteze mici cu freze conice active in varf.

-profunzimea gingivala a acestui lacasa va fi de 0,5 mm in dentina

-atunci cand marginile vestibulare si linguale ale peretilor proximali

verticali sunt scoase de evolutia procesului carios in afara unghiurilor
axiale coronare vestibular si lingual, retentia este si mai deficitara -se
realiz un sant gingival la nivelul pragului - freze cilindrice, conice sau
sferice mici.

5 Forma de rezistenta

-crearea unei forme de rezistenta ce va suporta fortele ocluzale

Se asigura prin :- peretele gingival si pulpar orizontali si perpendiculari pe

fortele paralele cu axul lung al dintelui

-limitarea extensiei peretilor pentru a permite ramanerea unor cuspizi

puternici

-restrangerea conturului ocluzal in zone care primesc contacte ocluzale

minime

-asigurarea unor pereti verticali de minim 1,5 mm gorsime fie prin

scurtarea si refacerea lor fie captusirea boltilor cuspidiene si a crestelor de
smalt subminate cu inlocuitori de dentina

-rotunjirea usoara a unghiurilor interne

6. Finisarea

-netezirea amrginilor cu pietre diamantate la viteze conventionale

-rotunjirea unghiurilor externe de intalnire

-la nivelul pragului gingival este necesar un bizou extern usor inglinat
gingival cu aproximativ 20 ggrade pentru a obtine un perete de smalt
format din prisme intregi pe lungime ce se sprijina in totalitate pe dentina
- cu ajutorul bizotatoarelor de prag gingival

7. Curatirea finala -spalarea cavitatii si indepartarea anfractuozitatilor.

***

**

B) Procesul carios este localizat sub punctul de contact si observam semne

indirecte de carie; creasta marginala este integra

2 tipuri de acces :

I. Acces direct

1. Deschiderea procesului carios -nu se utilizeaza viteze inalte

-se indeparteaza marginile de smalt demineralizate de la inceput sau in

acelasi timp cu indepartarea dentinei infectate fie cu ajutorul frezelor
sferice prin miscari de scoatere sau cu instrumentar de mana adecvat
(dalti si toporisti, linguri black, excavatoare)

2. Eliminarea dentinei infectate

-eliminarea detinei infectate care are matricea colagenica distrusa este

demineralizata si are un grad de incarcare microbian ridicat

-se lasa dentina afectate ce are matrigea colagenica intacta si un grad

redus de incarcare microbiana cu conditia remineralizarii acesteia.

-se poate elimina prin mai multe metode : Cu instrumentar manual -

linguri Black, excavatoare

-cu instrumentar rotativ : freze sferice cu racire cu aer si viteze mici

Alte metode : aer abraziv, metoda sonica , mecano-chimica (sistemele

Caridex, Carisolv), metoda LASER

3.Extensia preventiva -marinile de smalt santoase confera o buna

protectie impotriva aparitiei cariilor secundare marginale

4.Retentia - nu pune probleme deosebite fiind asigurata prin convergenta

spre exterior a peretilor laterali reazliata cu freze con invers
5.Rezistenta - grosimea peretilor asigura o buna rezistenta restauratiei

6. Finisarea - netezirea marginilor, rotunjirea unghiurilor externe

7.Curatirea finala

II. Acces indirect

1. Deschiderea procesului carios

-se creaza 2 santuri (vestibular si lingual) pornind de la foseta de deasupra

procesului carios orientate spre dintele vecin , terminandu-se aproape de
zonele vestibulare si linguale de contact. Cu freze cilindrice orientate spre
dintele vecin, din foseta respectiva se creaza santuri care se vor opri la
jumatatea peretelui de smalt iar apoi se unesc cele 2 santuri

-cu ajutorul frezelor cilindrice se lucreaza in dentina expusa

-se ajunge in procesul carios cu 2 mari avantaje - economie tisulara si

protejarea dintelui vecin

-cu o freza cilindrica se desfiinteaza in totalitate plafonul dentinar sanatos

2. Eliminarea dentinei infectate

-eliminarea detinei infectate care are matricea colagenica distrusa este

demineralizata si are un grad de incarcare microbian ridicat

-se lasa dentina afectate ce are matrigea colagenica intacta si un grad

redus de incarcare microbiana cu conditia remineralizarii acesteia.

-se poate elimina prin mai multe metode : Cu instrumentar manual -

linguri Black, excavatoare

-cu instrumentar rotativ : freze sferice cu racire cu aer si viteze mici

Alte metode : aer abraziv, metoda sonica , mecano-chimica (sistemele

Caridex, Carisolv), metoda LASER

3.Extensia preventiva -marinile de smalt santoase confera o buna

protectie impotriva aparitiei cariilor secundare marginale

4.Retentia - nu pune probleme deosebite fiind asigurata prin convergenta

spre exterior a peretilor laterali reazliata cu freze con invers

5.Rezistenta - grosimea peretilor asigura o buna rezistenta restauratiei

6. Finisarea - netezirea marginilor, rotunjirea unghiurilor externe

7.Curatirea finala

Clasa 2 Compozit

Creasta marginala intrerupta sau subminata

-inainte de a indica o restaurare de clasa a II-a pe dintii posteriori se

evalueaza culoarea pentru a determina tipul de functie ocluzala si de a
localiza zonele de contactare in relatie centrica si in timpul miscarilor
functionale mandibulare.

1. Deschiderea procesului carios de pe fata ocluzala

-accesul se face dinspre ocluzla cnad creasta este intrerupta sau

subminata

indepartarea prismelor de smalt demineralizate si nesustinute de detina

(freze sferice prin miscari de scoatere sau cilindrice la viteze mici); sau cu
instrumentar de mana (dalti si toporisti de smalt)

-procesul trebuie sa fie largit destul pentru a permite efectuarea

manevrelor ulterioare

2. indepartarea dentinei infectate

-eliminarea detinei infectate care are matricea colagenica distrusa este

demineralizata si are un grad de incarcare microbian ridicat

-se lasa dentina afectate ce are matrigea colagenica intacta si un grad

redus de incarcare microbiana cu conditia remineralizarii acesteia.

-se poate elimina prin mai multe metode : Cu instrumentar manual -

linguri Black, excavatoare

-cu instrumentar rotativ : freze sferice cu racire cu aer si viteze mici

Alte metode : aer abraziv, metoda sonica , mecano-chimica (sistemele

Caridex, Carisolv), metoda LASER

3. Extensia preventiva

-este minimala si urmareste plasarea marginilor cavitatii in smalt sanatos

-in functie de situatia clinica se realizeaza ameloplastii, sigilari, restaurari

preventive
4. Forma de adeziune - bizotarea marginala, conditionarea acida a
smaltului si utilizarea adezivilor dentinari

-peretii proximali paraleli sau usor convergeti spre ocluzlal

-unghiurile de intalnire rotunjite

5. Rezistenta - marginile cavitatii nu vor fi plasate la nivelul zonelor de

contacte centrice

6. Finisarea - se realizeaza o bizotare minima

creasta marginala intergra (cavitate sant)

-inainte de a indica o restaurare de clasa a II-a pe dintii posteriori se

evalueaza culoarea pentru a determina tipul de functie ocluzala si de a
localiza zonele de contactare in relatie centrica si in timpul miscarilor
functionale mandibulare

1. Deschiderea procesului carios - se realizeaza o cavitate sub forma de

sant pentru a economisi tesut

-se utilizeaza freze sferice mici

-se poate largi accesul pentru a face eficienta indpartarea dentinei

infectate

2.Indepartarea dentinei infectate

-eliminarea detinei infectate care are matricea colagenica distrusa este

demineralizata si are un grad de incarcare microbian ridicat

-se lasa dentina afectate ce are matrigea colagenica intacta si un grad

redus de incarcare microbiana cu conditia remineralizarii acesteia.

-se poate elimina prin mai multe metode : Cu instrumentar manual -

linguri Black, excavatoare

-cu instrumentar rotativ : freze sferice cu racire cu aer si viteze mici

Alte metode : aer abraziv, metoda sonica , mecano-chimica (sistemele

Caridex, Carisolv), metoda LASER

3. Extensia preventiva

-punctul de contact se desfiinteaza pe masura afectarii de catre procesul

carios
4. Forma de adeziune - bizotarea marginala, conditionarea acida a
smaltului si utilizarea adezivilor dentinari

-peretii proximali paraleli sau usor convergeti spre ocluzlal

-unghiurile de intalnire rotunjite

5.Forma de rezistenta - nu ridica probleme deoarece creasta marginala

este reprezentata de smalt sprijinit pe o zona de dentina santoasa

6. Finisarea marginilor - bizotarea peretilor este circumferentiala cavitatii

acolo unde avem un acces optim

-se realizeaza cu freze flacara

Preparatiile tunelizate

Creasta marginala integra

1.Deschiderea proc carios - se recomanda accesul ocluzal lasand intacti 2

mm din creasta marginala

-se poate incepe strict la nivelul fosetei de deasupra proc carios cu freze
sferice diamantate pana ajungem la jonctiunea smalt-dentina

2.Exereza dentinei infectate

-se realiz cu ajut unor freze sferice imci

3.Extensia preventiva, retentia si rezistenta

-cavitatea tunel nu tine cont de dificultatea localizarii procesului carios in

sens V-L ceea ce poate avea drept consecinta o fragilizare a crestei
marginale

4.Finisarea marginilor

-dupa realizarea tunelului, daca preconizam o tehnica sandwich ( cu

acoperirea ocluzala a glassionmerului) vom realiza o bizotare
circumferentiala.

CLS3 MATERIALE COMPOZITE

INDICATII

-leziuni cavitare n smalt sau smalt si dentina la pacienti cu igiena orala

satisfacatoare

CONTRAINDICATII

-leziuni necavitare

-pacienti cu carii explozive sau cu igiena orala proasta

INSTRUMENTAR

-instrumentar si materiale pt izolare

-pietre diamantate sferice

-freze sferice nr.1/2, , 1 sau 2

-toporisti de dentina

-excavatoare sau linguri Black

-pietre diamantate efilate.

Izolarea

diga si asocierea materialului moale

aspirator de saliva

2. Deschiderea procesului carios

Acces indirect

-prin ntreruperea crestei proximale de smalt la nivelul de proiectie a

leziunii

-se realizeaza pe fata orala, pentru a o conserva pe cea vestibulara

-cu freze diam.sferice sau freze sferice din carbura nr.1/2, , 1 sau 2 n
functie de extinderea cariei

-n cariile incipiente se realizeaza si forma de contur a cavitatii

Acces direct
-se ndeparteaza doar smaltul demineralizat de la marginile cavitatii

3Exereza dentinei infectate

- se limiteaza doar la dentina infectata

nu se deplaseaza peretele axial n profunzime

4Extensia preventiva

- aducerea marginilor cavitatii n smalt sanatos

5. Retentia

-se va evita realizarea unor lacasuri retentive cu sacrificiu de tesut

dentinar sanatos

-forma de adeziune va presupune

- bizotarea marginilor cavitatii

- conditionarea acida

- utilizarea adezivilor

- n cazul n care peretii de smalt restanti sunt foarte subtiri retentia se

realizeaza prin

? prepararea unor santuri la nivelul pragului gingival

? accentuarea unghiului incizal cu freze sferice , ,

-n cazul n care la nivelul foramenului caecum coexista o carie fisurala

sau un defect de coalescenta

-extinderea preparatiei sub forma unei cavitati

de retentie cu scop profilactic.

6. Rezistenta

aceste zone nu sunt supuse fortelor ocluzale directe

-din motive fizionomice, nu se bizoteaza peretii subtiri

-se captusesc cu glassionomer

-cavitatea are aspectul unei excavatii rotunjite

7. Finisarea marginilor

-percolare marginala considerabil mai redusa n cazul cavitatilor cu

margini bizotate

-bizotarea peretilor vestibular si oral se face cu pietre diamantate efilate

Pragul gingival se bizoteaza doar cnd este situat supragingival la 2 mm de

JSC.

bizotarea marginilor confera cavitatii aspectul unei farfurioare

marginile de smalt subtiri, nesustinute de dentina nu se bizoteaza risc

fractura.

8.Curatirea finala

spalarea cavitatii cu spray apa

uscare cu bulete de vata sterile sau spray aer

OBTURATIE

1.Mordansare acida

2.Aplicarea sist de contentie si conformare a materialului compozit

-in cazul restaurarii cavitatilor de clasa a III-a este nevoie de contentia cu

matrici a materialului

-benzi de contur din material plastic transparent care se adapteaza cervial

si se fixeaza cu pene din lemn sau material plastic

3.Aplicarea sist adeziv

4.Inserarea rasinii compozite

5.Finisarea
RESTAURAREA CU CIMENTURI GLASIONOMERE MODIFICATE CU RASINA

indicatii:-lez cavit de amplit redusa.-pacienti cu risc cariogen cresc(are

prop carioprofilactice deoarece elibereaza fluor).-solicitari ocluzale
minime(nu au o rezist mecanica suficienta).

contraindicatii-lez intinse,-solicitari ocluzale.-carii care au intrerupt creasta

marginala vestibulara deoarece transluciditatea este redusa iar finisarea
dificila.

1.izolarea - se face cu diga

2. Deschiderea procesului carios

-cand nu exista acces direct se realizeaza deschiderea procesului carios de

pe fata orala a dintelui prin intreruperea creste proximale la nivelul de
proiectie al leziunii

-freze sferice mici la turatii inalte

-cand exista acces direct (intreruperea crestei marginale, dintele vecin

absent, dezvoltarea unui proces carios in oglinda, treme, diastema,
malpozitii) se indeparteaza doar smaltul demineralizat si nesustinut de
dentina de la marginile caitatii.

3. indepartarea dentinei infectate

-eliminarea detinei infectate care are matricea colagenica distrusa este

demineralizata si are un grad de incarcare microbian ridicat

-se lasa dentina afectate ce are matrigea colagenica intacta si un grad

redus de incarcare microbiana cu conditia remineralizarii acesteia.

-se poate elimina prin mai multe metode : Cu instrumentar manual -

linguri Black, excavatoare

-cu instrumentar rotativ : freze sferice cu racire cu aer si viteze mici

Alte metode : aer abraziv, metoda sonica , mecano-chimica (sistemele

Caridex, Carisolv), metoda LASER

4. Extensia preventiva - se limiteaza la aducerea marginilor cavitatii in

smalt sanatos

-cimenturile glasionomere modif cu rasini adera chimic la tes dure dentare

si nu necesita cavitati retentive si nici prelucrarea speciala a marg de
smalt.

5. Forma de adeziune -se va evita realizarea unor lacasuri retentive

datorita calitatilor adezive ale materialului de restaurare
-in cazul in care la nivelul formaneului caecum coexista o carie fisurala ,
retentia poate fi accentuata prin extinderea preparatiei pe fata orala sub
forma unei cavitati de retentie

6.Forma de rezitenta - nu prezinta particularitati deosebite deoarece

aceste zone nu sunt supuse in mod normal fortelor directe ocluzale

-forma cavitatii va fi rezultatul indepartarii tesuturilor alterate

7.Finisarea merginilor- prelucraea marginilor cavitatii prin bizotare nu este

necesara deoarece obturatia si smaltul vin in contact 'cap la cap' la niv
marginilor cavitatii.

8.Curatirea finala - se face in functie de profunzimea cavitatii

-spalarea cavitatii cu spray de apa urmata de uscarea cu bulete de vata

sterile si/sau spray de aer

Clasa 4 compozit

OBTURATIE

Protectia pulpo-dentinara-liner pe baza de CaOh in cavitatile profunde

-in cazul cav care nu au raporturi f apropiate cu pulpa, protectia este

asigurata de materialul insusi sau de primerul asociat care sigileaza plaga
dentinara

Etape de lucru:

1.Izolarea

2.Alegerea culorii materialului

3.PLasarea matricii

4.Utilizarea primerului - este indicata pentru unele produse. Se face cu un

penson de unica folosinta conform indicatiilor producatorului. De obicei,
primeul este fotopolimerizabil, 20 de sec foto.

5.Prepararea materialului (ketac molar)

6.Injectarea- faciliteaza introducerea materialului in cavitate si elmina

riscul inglobarii bulelor de aer

7.Fotoactivare -40 s
8.Finisarea -se poate face imediat dupa intarirea materialului

-insturmente rotative conventionale de finisat, turatii reduse, irigare cu

apa

pt tratam acestor leziuni se pot fol doar materiale compozite asociate cu

sisteme adezive amelo-dentinare.

rasini compozite si compomeri-au propietatile necesare pt rezolvarea

acestor situatii clinice:calitati estetice optime, adeziune maxima,rezistenta

mecanica suficienta.

-anterior aplicarii digai alegem culoarea materialului, la lumina naturala,

dintii fiind umeziti cu saliva. alegerea exacta a nuantelor materialului de
restaurare.

verificarea contactelor ocluzale cu antagonistii.

DESCHIDEREA PROCESULUI CARIOS

-urmarim indepartarea prismelor de smalt nesustinute de dentina ,

modificate de culoare si demineralizate de la nivelul marginilor cavitatii si
obtinerea

unui acces destul de larg pentru etapele urmatoare de pregatire a

cavitatii.se va face dinspre incizal, leziunea ofera un acces direct prin
distructia

unghiului incizal.

-este indicata fol instrumentarului manual.

INDEPARTAREA DENTINEI INFECTATE

-se indeparteaza dentina infectata lasand pe loc stratul de dentina

afectata cu cond remineralizarii ei.se recomanda indepartarea completa a
dentinei pigmentate

care ar putea transpare prin materialul de obturatie sau prin smaltul

restant, compromitand astfel aspectul estetic al restaurarii.
EXTENSIA PREVENTIVA

-tinand cont de pierderea masiva de tes dentar indusa de lez se

indeparteaza doar smaltul cretos si friabil.

CREAREA FORMEI DE ADEZIUNE

-urmareste real unei cavit astfel incat materialul de restaurare sa nu se

deplaseze sub act fortelor ocluzale.

-peretele parapulpar se plaseaza la 0,5 mm de jonct amelo-dentinara si se

prepara pe cat posibil convex.

-la niv preg gingival se poate prepara un sant de retentie cu o freza sferica
1\4 si cu o profunzime egala cu jumatate din diametrul frezei.

-suplimentarea retentiei se poate obt prin extindera preparatiei pe fata

orala a dintelui sub forma unei cavit lobate, cu o zona ingusta la niv unirii
cu cavit

proximala si o port mai lata in partea opusa.

-in cazuri cu distructie coronara f mare sse pot utiliz pivotii dentinari. se fol
de regula un pivot paralel cu supref ext a dintelui, plasat la niv pragului

gingival. un al doilea pivot se poate utiliz in poz perpendiculara pe axul

dintelui, in zona incizala a peretelui parapulpar.

CREAREA FORMEI DE REZISTENTA

-urmareste crearea unei cavit astfel incat materialul de restaurare si

structura dentara restanta sa reziste la act forti ocluzale.

-este asig prin prepararea cat mai conservativa a cavit.utiliz tehnicilor

adezive cat si a pivotilor dentinari asigura in cazul compozitelor o
consolidare

a restaurarii si substructurii dentare restante.

FINISAREA CAVITATII

-se face prin bizotarea marginilor de smalt.

-bizotarea intereseaza marg vestibulara si orala a cavitatii pe o supraf
egala cu cel mult jumatate din supraf lipsei de subst.

-bizoul va avea o latime de 2-3mm sau mai mult intr-un unghi de 60 grade.

-daca smaltul este f subtire bizotarea este contraindicatasi se opteaza pt o

alta sol terapeutica.