Caiet Pentru Lucrari Practice

CAIET PENTRU LUCRARI
PRACTICE
ENDODONTIE
“Make a habit of two things : to help; or at

least to do no harm”
-Hippocrates
CAPITOLUL 1
PATOLOGIILE PULPARE SI PERIAPICALE
SCOALA ROMANEASCA DE STOMATOLOGIE

A. PATOLOGIILE PULPARE
CLASIFICARE :
- reversibile (hiperemia preinflamatorie si pulpita acuta seroasa partiala)
- ireversibile (pulpita seroasa totala, pulpita purulenta, pulpitele cronice)
1. HIPEREMIA PULPARA
-pacientul acuza durere, cauzata de stimuli termici (rece) si chimici (dulce)

-durerea este localizata, are o intensitate moderata si dureaza cateva minute de la
indepartarea stimulului
-teste de vitalitate pozitive, percutie negativa
-tratament : coafaj indirect, coafaj direct, amputatie vitala sau extirpare vitala
2. PULPITA ACUTA SEROASA PARTIALA
-pacientul prezinta o durere vie, localizata, provocata, localizata, care dureaza

minute-ore
-teste de vitalitate pozitive, percutie negativa
-durerea cedeaza la antialgice
-tratament : coafaj direct, amputatie vitala, extirpare vitala
3. PULPITA ACUTA SEROASA TOTALA
-durere violenta, insuportabila (“turbarea dintilor”), spontana/provocata, continua,

care nu depaseste linia mediana si iradiaza in zonele invecinate
-durerea nu se calmeaza la antialgice
-teste de vitalitate pozitive, percutie pozitiva
-tratament : extirpare vitala
4. PULPITA ACUTA PURULENTA

-durere in crize spontane (mai ales noaptea), care dureaza ore, este violenta si are
caracter pulsatil, fiind exacerbata de cresterea fluxului sangvin in extremitatea
cefalica (caldura pernei)
5. PULPITA CRONICA DESCHISA ULCEROASA
-nu este dureroasa

-pacientul prezinta o jena la masticatie, evitand sa manance pe zona respectiva
-cavitatea fiind obliterata cu resturi alimentare, pot aparea reacutizari, cu dureri de
intensitate scazuta
-pacientul a avut dureri in antecedente
-carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
-teste de vitalitate pozitive la intensitati mari, percutie negativa
6. PULPITA CRONICA DESCHISA POLIPOASA
-jena dureroasa si sangerare la masticatie

-cavitate voluminoasa cu deschiderea camerei pulpare, ocupata de un polip
-percutie negativa
7. PULPITA CRONICA INCHISA PROPRIU-ZISA
-dintele este asimptomatic

-dintele prezinta o cavitate carioasa pe fundul careia dentina este usor colorata si
poate prezenta carie secundata/recidivanta
-teste de vitalitate pozitive la intensitati foarte mari, percutie negativa
-deschiderea CP si inteparea cu sonda provoaca sangerare abundenta
8. PULPITA CRONICA INCHISA HIPERPLAZICA

(GRANULOMATOASA)
-simptomatologie absenta
-la examenul obiectiv poate aparea o pata roz cand localizarea este coronara
-radiologic se observa modificarea conturului CP, canalul radicular cu aspect
asimetric
9. NECROZA PULPARA
-partiala/totala, simpla/complicata
-dintele poate fi complet asimptomatic
-pacientul relateaza ca a avut in antecedente simptome de pulpita sau traumatisme
-dintele prezinta modificari de culoare
-pot exista carii profunde cu sau fara deschiderea CP, dar dintele poate fi indemn de
carie, necroza fiind provocata de un traumatism
-palparea cu sonda este nedureroasa, lipseste sangerarea si sensibilitatea pe tot
traiectul canalului radicular
-percutia in ax este negativa, teste de vitalitate negative
-examen radiologic fara modificari ale parodontiului apical
B. PATOLOGIILE PERIAPICALE
PARODONTITELE ACUTE
1. PARODONTITA APICALA ACUTA HIPEREMICA
-etiologie : traumatisme, agenti chimici, agenti microbieni

-senibilitate la percutia in ax
-congestia mucoasei in dreptul apexului dintelui afectat
-simptomatologie de pulpita totala
-radiologic se pot observa instrumente fracturate, obturatie de canal cu depasire sau
radiotransparenta periapicala (in cazul parodontitei cronice acutizate)
2. PARODONTITA APICALA ACUTA SEROASA
=ABCES ACUT APICAL

-durere cu crestere in ritm ascendent (jena-> durere insuportabila in 24-48h) sau din
start durere violenta, care iradiaza in zonele invecinate
-durere lancinanta oermanenta care nu se calmeaza la antialgice, fiind exacerbata
de cresterea fluxului sangvin in extremitatea cefalica
-semne obiective : congestia mucoasei in dreptul radacinii, adenopatie regionala,
tumefactie, edem
-percutie in ax pozitiva
-pacientul prezinta stare generala alterata cu febra si frisoane
3. PARODONTITA APUCALA ACUTA PURULENTA
=ABCES ACUT APICAL

-obiectiv : facies rigid, tumefactie, edem, trismus
-stadiul 1 : tumefactie, tegumente calde, destinse, usor rosietice, dureroase, semnul
godeului nu e prezent, hiperemie
-daca nu e tratata => faza supurativa : stare generala alterata, tumefactie bine
delimitata, tegumente inflamate, semnul godeului prezent, iar intraoral : sensibilitate
la percutie si palpare, tumefactie, in stadiul submucos scade tumefactia si creste
mobilitatea, durere intensa la cea mai mica atingere, cu caracter pulsatil, care se
exacerbeaza noaptea
-durerea in functie de stadiul parodontitei : endoosos - iradiata, subperiostal -
localizata, submucos - scade
-la examenul radiologic zona apicala are aspect normal sau o usoara largire a
ligamentului periodontal
-teste de vitalitate negative
-tratament : este o urgenta, prioritatea fiind drenajului exudatului purulent prin drenaj
endodontic / chirurgical
Drenajul endodontic :
-diga
-cavitate de acces
-evacuarea exudatului, lavaje cu hipoclorit de Na
-instrumentare
-aplicarea unui pansament medicamentos cu hidroxid de Ca si inchiderea etansa a
cavitatii / lasarea dintelui deschis (cand pacientul prezinta stare generala alterata cu
tumefactii difuze, sensibilitate dureroasa marcata, exudat in cantitate mare, timp
insuficient)
PARODONTITE APICALE CRONICE

1. PARODONTITA APICALA CRONICA FIBROASA
-simptomatologie saraca
-largirea spatiului periodontal sub forma de “calota”
-senzatie moderata de alungire a dintelui
2. GRANULOMUL PERIAPICAL
-simptomatologie stearsa
-senzatie usoara de alungire a dintelui
-radiologic se observa o zona de radiotransparenta ce inconjoara apexul cu un
contur rotund-ovalar
-etiologie : bacterii si toxinele lor, corpi straini, suprainstrumentare
-lipsa de sensibilitate la sondarea canalului, teste de vitalitate negative
-tratament : tratament endodontic, iar daca semnele clinice si radiologice nu se
remit-> tratament chirurgical
3. CHISTUL PERIRADICULAR
-este stadiul final al granulomului netratat, avand un perete epitelial bine constituit
-radiologic : radiotransparenta ce se continua cu spatiul periodontal
-este o leziune asimptomatica
-in fazele mai avansate ale afectiunii se contata o consistenta redusa si o crepitatie
osoasa la palpare
-tratament : tratament endodontic conservativ, in caz de esec -> tratament chirurgical
(rezectie apicala, chistectomie)
4. PARODONTITA APICALA CONDENSANTA
-pe radiografie se observa o zona de hipermineralizare, cu spatiul periapical ingustat

-simptomatologie saraca sau chiar absenta
5. ABCESUL APICAL CRONIC
-leziune asociata cu o fistula prin care dreneaza puroi in mod continuu sau
discontinuu
-prezenta fistulei favorizeaza eliminarea exudatului si reducerea durerii
-diagnosticarea sursei infectiei se face prin introducerea unui con de gutaperca prin
traiectul fistulei pana cand se intampina rezistenta, se efectueaza o radiografie, iar
varful conului de gutaperca va indica dintele cauzal
-in cazul inchiderii fistulei, pot aparea episoade de reactuizare scurte cu durere
usoara
-radiologic se observa o radiotransparenta apicala sau interradiculara de dimensiuni
variabile
-tratamentul endodontic corect efectuat va determina inchiderea fistulei
6. PARODONTITA APICALA CRONICA ACUTIZATA
-”abces Phoenix”
-durere la percutie si palpare, mobilitatea dintelui, tumefactie
-radiologic se observa o radiotransparenta periapicala
-se caracterizeaza prin aparitia unei simptomatologii de parodontita apicala
simptomatica sau abces alveolar acut la un dinte care prezinta o radiotransparenta
periapicala
-tratament similar parodontitelor simptomatice sau abcesului alveolar acut (1)
ASOCIATIA AMERICANA DE ENDODONTIE
PATOLOGIA PULPARA
1. PULPA NORMALA
-dintele nu prezinta simptomatologie

-raspunsul la testele de vitalitate este normal (2) si nu dureaza mai mult de 1-2
secunde dupa indepartarea stimulului
-cand efectuam testarile pulpare, dintele testat trebuie comparat cu dintii adiacenti
pentru ca pacientul sa inteleaga care este raspunsului lui normal la stimul (3)
-nu exista durere spontana
-nu este necesar tratament endodontic (2)
2. PULPITA REVERSIBILA
-inflamatia dispare si pulpa revine la normal daca se efectueaza un tratament corect

(3)
-pulpa este iritata, iar stimularea ei este inconfortabila pentru pacient
-etiologie : carii, expunere dentinara, tratamente dentare recente si restaurari
necorespunzatoare (2)
-durerea apare la stimuli termici (rece) si chimici (dulce) si dispare in maximum 10
secunde de la indepartarea stimulului
-nu exista modificari radiologice ale regiunii periaplicale a dintelui suspectat
-durerea nu se produce spontan
3. PULPITA IREVERSIBILA SIMPTOMATICA
-pulpa este inflamata si nu e capabila de vindecare, astfel se indica tratamentul

endodontic
-durerea este ascutita si intensa, provocata de stimuli termici si dureaza mai mult de
30 secunde dupa indepartarea stimulului (3)
-durerea poate fi spontana si poate iradia in zonele invecinate(2), uneori fiind
exacerbata de schimbari de postura (aplecarea capului, culcat in pat)
-analgezicele nu au, in general, efect (3)
-in general, nu apar modificari radiologice la nivel periapical
-daca ramane netratata, dintii devin de cele mai multe ori necrotici
4. PULPITA IREVERSIBILA ASIMPTOMATICA
-pulpa este inflamata si nu mai are capacitate de vindecare

-pacientul nu prezinta simptomatologie(2)
-dintele nu doare la testele de vitalitate, uneori poate raspunde normal
-dintele poate prezenta o trauma sau o carie profunda cu deschiderea camerei
pulpare (3)
-este indicat tratamentul endodontic
5. NECROZA
-dintele si-a pierdut vitalitatea, nu mai este irigat cu sange, iar fibrele nervoase nu
mai sunt functionale
-dintele nu mai raspunde la stimuli
-necroza pulpara poate fi partiala sau completa si, de asemenea, poate sa nu
implice toate radacinile dintilor pluriradiculari (2)
-necroza pulpara in sine nu produce parodontita apicala, ceea ce inseamna ca
dintele nu doare la percutie in ax si nu prezinta semne de radiotrasparenta (3)
-pe masura ce creste infectarea bacteriana, cand aceste bacterii ajung la ligamentul
parodontal, dintele poate deveni simptomatic la percutie sau spontan si pot aparea
modificari radiologice (2)
-unii dinti nu raspund la testele de vitalitate datorita calcificarilor sau unui istoric de
trauma recenta, de aceea e importanta testarea comparativa (3)
6. DINTE TRATAT ANTERIOR
-dintele a fost tratat endodontic

-canalele sunt obturate cu diverse materiale sau medicamente intracalare (2)
-dintele nu raspunde la testele de vitalitate (3)
7. DINTE CU TERAPIE INITIATA ANTERIOR
-dintele a fost tratat anterior printr-o terapie endodontica partiala (pulpotomie) (2)
-dintele poate sau nu sa raspunda la testele de vitalitate (3)
PATOLOGIA PERIAPICALA
1. TESUT APICAL NORMAL
-pacientul nu are simptomatologie

-dintele raspunde normal la palpare si la percutie
-pe radiografie se observa o lamina dura intacta
2. PARODONTITA APICALA SIMPTOMATICA
-ligamentul parodontal este inflamat

-pacientul prezinta durere la percutie si palpare
-poate sau nu sa fie asociata cu o zona de radiotransparenta apicala
-dintele poate sau nu sa raspunda la testele de vitalitate
3. PARODONTITA APICALA ASIMPTOMATICA
-se defineste ca inflamatia parodontiului apical de cauza pulpara

-radiologic se observa o radiotransparenta
-dintele nu prezinta simptomatologie clinica, nu raspunde la testele de vitalitate,
percutia este negativa, dar pacientul poate relata ca simte dintele diferit
4. ABCESUL APICAL ACUT
-este o reactie inflamatorie la infectia pulpara sau la necroza

-pacientul prezinta durere spontana, de mare intensitate, formare de puroi si
tumefactia tesuturilor invecinate
-dintele este dureros la percutie si la palpare, nu raspunde la testele de vitalitate si
prezinta diverse grade de mobilitate
-imaginea radiologica variaza de la o simpla largire a spatiului parodontal pana la o
radiotransparenta periapicala
-pacientul poate avea febra si ganglionii submandibulari si cervicali sensibili la
palpare
5. ABCESUL APICAL CRONIC
-este o reactie inflamatorie la infectia pulpara sau la necroza

-pacientul poate sau nu sa prezinte discomfort
-poate exista o fistula cu drenaj intermitent de puroi
-dintele nu raspunde la testele de vitalitate
-radiologic, se observa radiotransparenta periapicala
-dintele nu este, in general, sensibil la masticatie (2)
CAPITOLUL 2
DIAGNOSTICUL IN ENDODONTIE
Examinarea reprezinta o succesiune de informatii colectate pentru a stabili un

diagnostic.
Pasii unei examinari corecte sunt :

● Istoric medical
● Istoric dentar
● Descrierea de catre pacient a acuzei principale
● Examinare radiologica, examinare clinica
● Evaluare parodontala
● Testare clinica (pulpara si periapicala) (3)
1. ISTORICUL MEDICAL
Medicul are responsabilitatea de a elaborarea un istoric medical corespunzător

fiecărui pacient care se prezintă pentru tratament.
Cresterea TA sau o frecventa rapida a pulsului poate indica :
-un pacient anxios care poate necesita un protocol de reducere a stresului
-sau faptul ca pacientul are HTA sau alte probleme de sanatate cardiovasculara.
Trebuie sa fie luata temperatura pacientilor cu febra sau semne sau simptome ale
unei infectii dentare.
2. ISTORICUL DENTAR
- este impartit in cinci directii de baza de interogare: localizare, inceput, intensitate,

provocare si atenuare si durata.
● Localizare: „Puteti indica dintele care va doare?”
● Inceput: „Cand au aparut simptomele pentru prima data?”
● Intensitate: „Cat de intensa este durerea?”
● Provocarea si atenuarea: „Ce produce sau reduce simptomele?”
● Durata: „Simptomele dureaza scurt timp sau persista mai mult de 30 de
sedcunde dupa ce sunt provocate?” (2)
3. EXAMINARE SI TESTARE
A. EXAMINAREA EXOORALA
Examenul general
-permite aprecierea starii generala de sanatate, a dezvoltarii psiho-motorii
Examenul facial
-se face din norma frontala si din norma laterala
-se observa:
● forma fetei(ovala,patrata,triunghiulara,pentagonala)
● simetria faciala (asimetria faciala poate indica edeme de origine dentara sau
traumatica)
● proportia etajelor fetei
-simetria faciala se apreciaza fata de linia mediana,la examinarea din norma frontala
(4)
Palparea ganglionilor limfatici cervicali si submandibulari
-daca se constata ca ganglionii sunt fermi si sensibili + umflarea fetei + o

temperatura ridicata, exista o mare probabilitate ca o infectie sa fie prezenta
-tumefactiile extraorale de origine dentara sunt in general cauzate de o infectie
endodontica
Fistulele de origine dentara
-se pot deschide, de asemenea, pe suprafata pielii

-in general, acestea se vor inchide in momentul in care este tratat dintele cauzator
-poate sa ramana o cicatrice
-multi pacienti cu fistule extraorale au fost tratati de medici generalisti, dermatologi,
chirurgi plasticieni cu diverse tratamente antibiotice sau proceduri chirurgicale
FIG. 2. A, Fistula extraorala care se deschide pe suprafața pielii in zona mentoniera

B, Radiografia arata o radiotransparenta asociata cu incisivii mandibulari. C, Proba
din fistula D, Dupa o luna de la tratamentul de canal, fistula este inchisa(2)
De asemenea, e importanta palparea sinusurilor fetei, de importanta deosebita

fiind cele maxilare. Un raspuns pozitiv la palparea sinusurilor maxilare poate indica o
sinuzita de cauza odontogena.
Sinusurile fetei(5)
B. EXAMINAREA INTRAORALA
-cuprinde urmatorii pasi :
1. INSPECTIA
-inspectia buzelor, fundurilor de sac, frenurilor, bridelor, ducturilor salivare, limbii,

palatului dur, palatului moale, torusului, rugilor
-in examinarea testurilor moi ne uitam daca exista leziuni precanceroase sau
canceroase, fistule, eriteme, tumefactii, cicatrici in urma unor interventii periapicale
(6)
-tumefactiile intraorale trebuie vizualizate si palpate pentru a stabili dacă sunt difuze
sau localizate, ferme sau fluctuante (2)
IGIENA ORALA A PACIENTULUI
-trebuie evaluata impreuna cu integritatea dentitiei

-o igiena precara si multi dinti lipsa indica un pacient care foarte probabil nu va
aprecia actul terapeutic al dentistului si care nu va respecta indicatiile acestuia (6)
FISTULELE INTRAORALE
-uneori, infectiile endodontice cronice dreneaza printr-o fistula

-de cele mai multe ori, infectiile periapicale care sunt asociate cu fistule nu sunt
dureroase, desi uneori exista un istoric dureros anterior formarii fistulei
-pentru a urmari traiectul fistulei, un con de gutaperca de #25 sau #30 este introdus
prin fistula si se verifica sursa dentara cu ajutorul unei radiografii
-desi aceasta procedura poate fi inconfortabila pentru pacient, conul de gutaperca
trebuie introdus pana se intampina rezistenta
-acesta manopera va indruma clinicianul catre dintele cauzator, mai exact catre
radacina care este sursa patologiei
-odata ce factorii cauzatori au fost indepartati, fistula se va inchide in cateva zile (2)
2. PALPAREA
-este facuta prin aplicarea unei presiuni digitale pe mucoasa care acopera radacinile
si apexurile dintilor
-indexul este folosit pentru a apasa mucoasa pe corticala subiacenta, astfel
detectandu-se anormalitatile periradiculare sau zonele dureroase la presiune digitala
-un raspuns pozitiv la palpare poate indica un proces inflamator periradicular, dar nu
indica daca acesta este de natura endodontica sau parodontala (2)
-in examinarea testurilor dure, se usuca coroanele dentare, apoi se examineaza
fiecare dinte in parte, cu ajutorul sondei dentare, pentru a observa daca exista :
leziuni carioase, lucrari protetice (integritate, adaptare, forma etc), coloratii, tartru,
fracturi, fatete de abrazie, restaurari compozite (adaptare marginala, infiltratii, carii
secundare), etc (6)
3. PERCUTIA
-durerea la percutie nu indica daca dintele este sau nu vital

-ne indica daca exista o inflamatie a ligamentului parodontal
-aceasta inflamatie poate fi din cauza unei traume fizice, unor interferente ocluzale,
unei boli parodontale sau din cauza extinderii infectiei endodontice la nivelul spatiului
parodontal (2)
-percutia in axul lung stimuleaza fibrele ligamentului parodontal si diagnosticheaza o
parodontita apicala
-percutia transversala diagnosticheaza o fisura sau fractura
A. Percutie efectuata usor cu indexul; B. Percutie in axul lung al dintelui

cu manerul unui instrument metalic; C. Percutie transversala cu
manerul unui instrument metalic (6)
-percutia stimuleaza proprioceptorii din ligamentul parodontal

-in prima faza se efectueaza foarte usor cu degetul (indexul drept)
-mereu se incepe cu un dinte care nu se suspecteaza a fi problematic, pentru a nu
speria pacientul
-se face cu manerul unei oglinzi pe suprafetele ocluzala, vestibulara, linguala
-este contraindicata cand se observa/se suspecteaza fisuri sau fracturi coronare
RASPUNS POZITIV -> semn sigur de inflamatie a spatiului parodontal, probabil de
origine endodontica
RASPUNS NEGATIV -> nu este un semn definitoriu de sanatate parodontala,
deoarece inflamatia periapicala cronica este asimptomatica (6)
4. MOBILITATEA
-nu ne furnizeaza informatii despre vitalitatea dintelui

-este un indicator al unui ligament parodontal compromis, care poate aparea din
cauza unor traume cronice, unor traume ocluzale, unor parafunctii, unei boli
parodontale, unor fracturi radiculare, unui tratament ortodontic, dar si din cauza
extinderii infectiei de la nivel radicular
-este direct proporționala cu integritatea aparatului de sustinere al dintelui sau cu
extinderea inflamatiei la nivelul ligamentului parodontal (2)
Testarea mobilitatii dintelui cu ajutorul a doua manere de oglinda (2)
5. SONDAREA PARODONTALA
-reprezinta un pas foarte important in stabilirea unui diagnostic corect si complet

-se face cu sondele parodontale
-stablileste daca patologia este de natura parodontala sau endodontica sau
combinata endo-paro
6. TESTAREA VITALITATII PULPARE
● TESTAREA LA RECE
-cu batoane de gheata, caz in care este recomandat sa se foloseasca diga,

deoarece gheata topita poate ajunge pe dintii vecini sau pe suprafata gingivala si sa
se obtina un raspuns fals-pozitiv
-cu dioxid de carbon inghetat (CO2), denumit și zapada carbonica, care este foarte
util în obtinerea unui raspuns daca dintele este vital (2)
Batoane de gheata pentru testarea vitalitatii pulpare obtinute prin inghetarea apei
intr-un capac al unui ac pentru anestezie (6)
Spray pentru testarea vitalitatii pulpare (7)
-se testeaza comparativ cu dintii invecinati, se incepe cu un dinte care nu este

suspect pentru ca pacientul sa cunoasca senzatia normala
-dintele se usuca si se izoleaza cu rulouri
-spray-ul se pulverizeaza pe o buleta de vata
-se incepe dinspre marginea incizala si se merge inspre colet
RASPUNSURI :
● pacientul simte un discomfort -> PULPA NORMALA
● pacientul simte durere care dispare in cateva secunde -> PULPITA
REVERSIBILA (8)
● pacientul simte durere care persista mai mult de 30 sec -> PULPITA
IREVERSIBILA
● raspuns negativ : NECROZA PULPARA
● raspuns fals-negativ : CALCIFICARI PULPARE, APEX IMATUR, TRAUMA
RECENTA, PREMEDICATIA PACIENTULUI (6)
● TESTAREA LA CALD
-cea mai utila cand pacientul simte durere in contact cu lichide sau mancare calda
-utila atunci cand pacientul nu poate preciza dintele cauzator
-se incepe cu dintele situat cel mai posterior in cadranul respectiv, se izoleaza
fiecare dinte in parte cu diga si se iriga cu o seringa umpluta cu apa de temperatura
apropiata cu cea care provoaca durere
-pot aparea raspunsuri intarziate, deci trebuie asteptat 10 secunde intre testari
Alte metode :
-aplicarea gutapercii incalzite pe suprafata dintelui, dar trebuie sa aplicam in
prealabil un lubrefiant pentru a evita lipirea gutapercii de dinte; GP se incalzeste
pana este prea calda pentru a o atinge, dar nu mai mult de 65 grade Celcius
-cu sistemul Touch’n Heat sau System B
-cu ajutorul unui polipant in rotatie aplicat pe suprafata dintelui
-irigarea cu apa foarte calda (+DIGA !)
-in general un dinte care doare la cald si se calmeaza la rece, este partial necrotic
(2)
A. Sistemul TOUCH ‘N HEAT B. Testarea cu gutaperca C. Testarea cu un

polipant (6)
RASPUNSURI :
● PULPA NORMALA - pacientul nu simte durere, ci doar o senzatie care
dispare imediat dupa indepartarea stimulului
● PULPITA REVERSIBILA - nu doare la cald
● PULPITA IREVERSIBILA - durerea este exacerbata de caldura (uneori poate
fi atat de puternica incat pacientul necesita efectuarea unei anestezii pentru
calmare sau apa rece/baton de gheata) (8)
● TESTUL ELECTRIC
-are anumite limite in obtinerea unei informatii despre vitalitatea pulpara

-un raspuns la testul electric nu ne indica stadiul histologic al inflamatiei pulpare, ci
doar daca mai exista sau nu fibre nervoase intacte care sunt capabile sa reactioneze
(2)
-in prima faza se stabileste care e intensitatea la care raspunde pulpa normala
-pulpa inflamata ireversibil (acut) raspunde mai repede decat pulpa sanatoasa
-pulpa inflamata ireversibil (cronic) raspunde mai tarziu
-in necroza nu exista niciun raspuns (8)
Tester pulpar electric Sybron Endo (6)

A. Daca medicul poarta manusi din latex, trebuie creat un circuit intre mana
pacientului si metalul manerului.
B. Testul pulpar electric este efectuat unde smaltul este cel mai subtire (⅓
cervicala), cu ajutorul unui gel conductor, dupa ce dintele a fost uscat si izolat
cu rulouri de vata.(6)
● TESTUL MASTICATOR
-dintele poate fi sensibil la muscatura atunci cand patologia pulpara s-a extins la
nivel parodontal, creand o parodontita apicala simptomatica sau secundar unei
fracturi
-parodontita -> dintele va raspunde dureros la percutie si muscatura indiferent in ce
parte a coroanei este aplicat stimulul
-un dinte fisurat sau un cuspid fracturat va provoca durere doar atunci cand testul
este aplicat in zona afectata
-presiunea in muscatura trebuie aplicata treptat, pana cand se realizeaza ocluzie,
moment in care pacientul mentine aceasta pozitie pentru cateva secunde, iar apoi
deschide treptat
-fiecare cuspid trebuie testat in acest fel si trebuie sa se observe daca durerea apare
in momentul presiunii sau eliberarii
-este des întalnit in cazul cuspizilor fracturati sau dintilor fisurati, ca durerea sa apara
in momentul eliberarii presiunii (2)
-pacientul musca pe un rulou de vata sau se poate folosi manerul unui aplicator de
bonding
-aceasta manevra provoaca o deplasare minima a proceselor odontoblastice ->
durere (6)
● TESTUL CAVITATII
-este un test ireversibil

-ar trebui folosit doar in cazul in care restul testelor nu au fost concludente (ex : in
cazul dintilor cu coroane) (2)
-se face o cavitate mica pe suprafata ocluzala a dintilor posteriori / suprafata
palatinala sau linguala a dintilor anteriori folosind o freza mica globulara
FARA ANESTEZIE (6)
● TRANSILUMINAREA SI COLORAREA
-folositoare in cazul unor fisuri sau fracturi

-uneori este necesar sa se indeparteze restaurarea pentru o mai buna vizibilitate
-albastrul de metilen aplicat pe suprafata dintelui, va penetra in interiorul fisurilor
-transiluminarea se face cu ajutor unei lampi cu fibra optica
-se aplica sursa de lumina pe suprafata exterioara a dintelui la nivelul jonctiunii
smalt-cement
-dintii fracturati blocheaza penetrarea luminii
-partea dintelui apropiata de sursa de lumina va absorbi lumina, in timp ce partea
dincolo de fractura va aparea mai intunecata (2)
Radiografia ne indică o restaurare de adâncime moderată pe molarul 2 inferior (A);

testele de vitalitate arată că dintele nu este vital. Fără transiluminare nu se poate
detecta fractura(B).Cu ajutorul transiluminării se poate observa o fractură pe
suprafața vestibulară (C) și pe cea disto-linguală (D). (2)
● ANESTEZIA SELECTIVA
-in cazul in care pacientul nu poate indica arcada de unde provine durerea, medicul
ar trebui sa inceapa cu anestezierea arcadei superioare, folosind anestezia
intraligamentara
-se incepe cu dintii cei mai posteriori din cadranul cel mai suspect
-anestezia este administrata pe rand, la toti dintii, pana in momentul in care durerea
dispare
-se face vestibular pentru o acuratete mai mare
-daca este efectuata corect, durere dispare imediat (2)
● EXAMENUL RADIOLOGIC
-OPG -> putin utila pentru stabilirea diagnosticului in endodontie

-RETROALVEOLARA - > radiografie obligatorie, trebuie din cel putin 2 incidente
-CBCT ENDO -> cel mai de acuratete
CAPITOLUL 3
INSTRUMENTARUL IN ENDODONTIE
1.TRUSA DE CONSULTATIE
Pentru un consult endodontic avem nevoie de :
● oglinda (normala/Zirc)
● sonda dentara sau sonda endodontica
● pensa
● sonda parodontala
● lingurita Black
● endo-block, rigla endodontica, endo finger ring
A. Oglinda Zirc (9), B. Pensa (10), C. Lingurita Black (11), D. Sonda dentara
(12), E. Sonda parodontala (13), F. Endo-block (12), G. Rigla endodontica
(14), G. Endo finger ring (15)
2. IZOLAREA
Pentru izolarea dintilor este necesar :
● folie de diga
● cleme de diga
● forceps (cleste)
● perforator
● rama (cadran)
● sablon
● accesorii : wedjets, ata dentara, diga lichida
Folia :
-marimi folosite in endo 6x6, 5x5
-diverse culori
-3 grosimi (thin, medium, heavy)
-exista latex free (6)
Clemele :
-destinate pentru I, PM, M
-cu/fara aripioare
-clema de diga e alcatuita din :
● patru pinteni de fixare (icuri),
● două braţe orizontale orientate anterior
● un inel întrerupt aşezat vertical cu rolul de a fixa folia pe dintele situat cel mai
posterior de cel care trebuie izolat.
A. Folie diga, B. Cleme Diga, C. Forceps, D. Perforator (12), E. Rama (13), F.
Wedjets (7), G. Ata dentara (16), H. Diga lichida (12)
Sablon diga (17)
Componentele clemei de diga

3. ACCESUL ENDODONTIC
Pentru realizarea accesului in endodontie avem nevoie de :
● freze globulare cu gat lung
● freze cilindro-conice cu varf inactiv
● freze Endo-Z
● anse de ultrasunete
A. Freze globulare cu gat lung (12), B. Freza cilindro-conica cu varf inativ (13),
C. Freza Endo-Z (15), D. Anse ultrasonice endodontice (18)
4. DISPOZITIVE PENTRU MASURAREA LUNGIMII DE LUCRU

-in endodontie, pentru masurarea lungimii de lucru se foloseste apex locatorul,
corelat cu informatiile obtinute de pe radiografia retroaveolara / CBCT
Apex locator (19)
5. INSTRUMENTE PENTRU PREPARAREA CANALELOR RADICULARE
Exista 2 categorii principale:

-instrumente manuale
-instrumente rotative
1. Instrumentele manuale
Componente :
● partea activa (16 mm)
● partea inactiva (leaga partea activa de mandren)
● mandren/maner
Instrument manual K-File 0.10 (21)
Standardizarea coloristica ISO
-cresc cu 002 - 006->010 (roz, gri mov)

-cresc cu 05 - 010->060
-cresc cu 10 - 060->140
● seria 1 : 015->040 (alb, galben, rosu, albastru, verde, negru)
● seria 2 : 045->080
● seria 3 : 090->140
Standardizarea ISO (22)
Lungimea totala a instrumentelor
-instrumentele pot avea urmatoarele lungimi : 21 mm / 25 mm / 31 mm (2)

-partea activa ramane de aceeasi lungime (16mm), difera lungimea partii inactive
-instrumentele mai scurte favorizeaza accesul la dintii posteriori
-instrumentele mai lungi se folosesc in cazul tratamentelor dintilor cu radacinile mai
lungi (in general la canini)
Conicitatea (taper)
-conicitatea unui instrument este cresterea in diametru pe unitatea de lungime

(1mm) de la varful instrumentului spre capatul partii active
-conicitatea poate sa fie constanta sau variabila (progresiv crescatoare sau progresiv
descrescatoare)
-instrumentele manuale au taper de 2%/.02 (D1=010, D2=012, D3=0,14…) (20)
Aliaje
-in prezent, exista doua tipuri diferite de aliaje utilizate in principal pentru
instrumentele endodontice, otel inoxidabil si nichel-titan
-majoritatea instrumentelor endodontice acționate manual sunt fabricate din oțel
inoxidabil si au o rezistenta considerabil la fractura (2)
3 instrumente de baza manuale :

● K-file (pila) -> patrat
● Reamer (burghiu) -> triunghi
● Hedstrom -> cerc
B - K-file; C - Reamer; D - Hedstrom (23)
-diferenta principala intre K-file si Reamer este pasul (pitch) si unghiul helicoidal :
● pasul = numarul de spire / unitate de lungime (determina gradul de incarcare
in canal si de blocare mai mare sau mai mica); K file - mai multe decat
Reamer => taiere mai eficienta, incarcare mai rapida; K-file = 24 lame
taietoare, Reamer = 16 lame
● unghiul helicoidal = inclinarea lamelor (determina modul de taiere al
instrumentului), unghiul pe care muchia taietoare îl formează cu axul
longitudinal al instrumentului; K file - perpendicular pe axul lung => taiere mai
eficienta
-orice instrument prezinta o memorie elastica, care tinde sa indrepte instrumentul in
interiorul canalului si sa se produca iatrogenii de tipul pragurilor sau perforatiilor,
astfel fiind foarte importanta precurbarea acului
(24)
2. Instrumentele rotative
-2 miscari principale : rotativa + reciproca (miscare combinata CW - CCW)

-aliaj : NiTi
-aceleasi compomente ale acului
-conicitate : constanta/ variabila (progresiv crescatoare - ProTaper Universal sau
Gold, ProGlider, WaveOne Gold Glider / progresiv descrescatoare - instrumentele
Reciproc, Wave One Gold, instrumentele de finisare ProTper Uvinersal)
-mandrenul : asigura fixarea in motorul endodontic, 2 lungimi : 13/11 mm, poate
prezenta un/mai multe inele colorate (coloristica ISO)
-partea inactiva prezinta inele de marcaj, pozitionate la 18, 19, 20, 22 mm de varf (pt
instr. de 25mm), care ajuta la fixarea LL prin pozitionarea stopper-ului siliconic
Caracteristici de design :
-doua functii principale: sa ghideze instrumentul in canal si sa-l ajute sa patrunda

mai adanc in canal
-unghiul si raza marginii sale principale determina capacitatea de taiere a varfului
-capacitatea de taiere si rigiditatea lor determina potentialul acestora la transportul
canalului
-pentru acele rotative NiTi, se creaza in mod obisnuit varfuri rotunjite, care previn in
mod eficient erorile de preparare, asa-numitele varfuri de taiere sigure
-exceptie : instrumentele rotative pentru miscarea reciproca; varfurile acestora
faciliteaza indepartarea materialului de obturatie radiculara existent, dar sunt
suficient de sigure (2)
Tipuri de instrumente din aliaje de NiTi
1. Instrumente de preevazare coronara

-preflaring coronar = extinderea accesului si eliminarea interferentelor in ⅓ coronara
a canalului radicular
-faciliteaza patrunderea pe toata LL in cazul canalelor mineralizate, cu constrictii sau
dificil de accesat
-permite o irigare mai buna
-instrumente : freze Gates Glidden, freze Pesso sau instrumente speciale (orrifice
opener)
Frezele Gates Glidden

Nr.1 = 0.50 mm
Nr.2 = 0,70 mm
Nr.3 = 0,90 mm
Nr.4 = 1,10 mm
Nr.5 = 1,30 mm
Nr.6 = 1,50 mm
-varf rotunjit, fara unghiuri taietoare
-folosite pentru largirea orificiului coronar si preparare
Freze Gates Glidden (26)
Frezele Peeso
Nr.1 = 0,70 mm
Nr.2 = 0,90 mm
Nr.3 = 1,10 mm
Nr.4 = 1,30 mm
Nr.5 = 1,50 mm
Nr.6 = 1,70 mm
se folosesc in prepararea pentru DCR
!!! doar in portiunea dreapra a canalului, niciodata dupa curbura
Freze Peeso (27)
Instrumente rotative pentru preflaring coronar
A. Protaper Gold - SX : 0.19/.04, lungime 19mm (28); B. XA : 0.19/.04 (28); C.

Hyflex EDM oriffice opener : 0.25/.12, lungime 15mm (29)
2. Instrumente pentru realizarea caii de alunecare (Glide Path)
= asigurarea unei cai libere pana la terminusul canalului radicular, pe care o pot
urma instrumentele rotative
-minima cale de alunecare - K-file #15/#20
-folosirea instrumentelor de otel inxidabil cu diametru mai mare de 0,10/0,15 poate
duce la erori de preparare (praguri, transport apical), mai ales in canalele curbe sau
calcificate, deoarece aceste instrumente au varf activ, taietor si rigid, fiind mai putin
flexibile decat instrumentele de NiTi
=> folosirea unor instrumente din NiTi pentru crearea Glide Path
A. Sistemul PathFile - 3 ace : 0.13, 0.16, 0.19/.02 (30), B. Sistemul Proglider :
0.16/.02 variabil, lungimea partii active - 18 mm (30); C. Sistemul Wave One
Gold Glider : 0.15/.02 variabil (31)
3. Instrumente pentru prepararea canalului radicular
-este important sa cunoastem diametrul in varf si conicitatea fiecarui instrument

-de asemenea, trebuie cunoscute indicatiile producatorului in ceea ce priveste
numarul rotatiilor pe minut si torque-ul recomandate
-trebuie stiut daca sistemul cu care dorim sa lucram se foloseste in miscare de
rotatie sau miscare reciprocanta si daca endomotorul lucreaza cu acea miscare
-exemple de sisteme :
Sistemul ProTaper Gold : cuprinde 8 ace : SX - acul de preflaring coronar, acele de

preparare (shaping) : S1 (0.18/.02v) destinat treimii coronare si S2 (0.20/.04v)
destinat treimii medii; acele de finisare apicala (finishing) : F1 (0.20/.07v), F2
(0.25/.08v), F3 (0.30/.09v), F4 (0.40/.06v), F5 (0.50/.05v) (14,25)
Sistemul ProTaper Universal de retratament : cuprinde 3 ace : D1 (0.30/.09) dedicat

treimii coronare; D2 (0.25/.08) dedicat treimii medii; D3 (0.20/.07) dedicat treimii
apicale (14,25)
Sistemul ProTaper Next : X1 (0.17/.04), X2 (0.25/.06), X3 (0.30/.07), X4 (0.40/.06),

X5 (0.50/.06) (33,25)
Sistemul Wave One Gold (miscare reciprocanta) : WOG Small (0.20/.07), WOG
Primary (0.25/.07), WOG Medium (0.35/.06), WOG Large (0.45/.05) (18, 25)
Sistemul VDW Reciproc Blue : 3 instrumente : 0.25/.08, 0.40/.06, 0.50/.05
(14, 25)
Sistemul HyFlex CM : instrumentul pentru preflaring (0.25/.08) si instrumentele

pentru preparare : 0.20/.04, 0.25/.04, 0.20/.06, 0.30/.04, 0.40/.04 (14, 25)
Sistemul Hyflex EDM One File : acul oriffice opener 0.25/.12, acul de glide path
0.10/.05, acul de preparare .25/conicitate variabila (33)
Sistemul Protaper TruNatomy : acul de preflaring coronar (0.20/.08), TruNatomy
Glider (0.17/.02v), Small (0.20/.04v) Prime (0.26/.04v), Medium (0.36/.03v) (35,36)
4. Alte tipuri de instrumente :

● microopenere (pentru localizarea si deschiderea orificiilor coronare)
● acele extractoare de nerv -> se folosesc pentru indepartarea filetului pulpar,
DOAR in canalele drepte si largi, miscarea de rotatie -> risc de fractura !!!,
lucru pe lungime mai scurta -> risc de blocare ireversibila )
● acele lentullo (pentru introducerea pastelor in canal; nu avem nevoie de o
cantitate mare de sealer -> nu se mai folosesc; risc mare de fractura in canale
curbe/inguste)
A. Microopenere (37), B. Ace Tire-Nerf (38), C. Ace Lentullo (38)
6. INSTRUMENTE PENTRU IRIGAREA IN ENDODONTIE
● seringi si ace speciale pentru irigat

● aspiratoare microchirurgicale
● sistemul EndoVac
● dispozitive pentru incalzirea irigantului
● dispozitive sonice si ultrasonice pentru activarea irigantului
A. Seringi colorate pentru identificarea irigantului (39); B. Ace pentru irigare cu

bizou lateral (15); C. Ace pentru irigare NaviTips (40); D. Sistemul de irigare
EndoVac (15); E. Aspiratoare microchirurgicale (12); F. Statie pentru
organizare irigantilor si a seringilor (41); G. Dispozitiv pentru incalzirea
irigantului (24); H. Dispozitivul sonic pentru activarea irigantului EndoActivator
(42)
7. INSTRUMENTE PENTRU OBTURARE
● spreadere -> condensare laterala la rece
● pluggere -> condensare verticala la cald
● conuri de gutaperca
● conuri de hartie
A. Spreadere (18); B. Pluggere (43); C. Conuri de gutaperca (15); D. Conuri de

hartie (15)
8. APARATURA IN ENDODONTIE
● pentru magnificatie : lupe, microscop

● pentru masurarea lungimii de lucru : apex locator
● pentru preparare : motorul endodontic
● pentru obturare : sistem de obturare (pen+gun)
A. Lupe (32); B. Microscop (38); C. Sistem de obturare la cald (18), D. Apex
Locator (44); E. Endomotor (14)
CAPITOLUL 4
ANATOMIA SISTEMULUI ENDODONTIC
INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR
-radacina mai lunga decat coroana

V:
-> radacina mai groasa in ⅓-mea cervicala
-> forma de con, convexa
-> singurul dinte supeior a carui radacina prezinta aproximativ aceeasi grosime la
colet (6,4mm) atat in sens M-D, cat si V-O (ceilalti au radacini mai groase V-O)
O:
-> convexa, mai ingusta M-D
M:
-> turtita si prezinta un sant longitudinal in ⅓ medie
D:
-> convexa, nu prezinta santuri
-pe sectiune transversala - aspect de triunghi echilateral cu unghiuri rotunjite
-curbura radacinii :
-> dreapta 92%
-> usor curba D
->camera pulpara (CP) are o forma asemanatoare cu a coroanei, turtita V-P, cu o

ingustare spre incizal
-> prezinta 2 prelungiri = coarne pulpare
-> in zona extremitatii apicale, canalul se poate ramifica, luand nastere mai multe
canalicule care formeaza DELTA APICALA
Particularitati :
-> 2 canale
-> 1 canal care se ramifica in 2
Anatomia incisivului central superior
INCISIVUL LATERAL SUPERIOR
V:
-> convexa
-> se ingusteaza spre apex, inclinare spre D
O:
-> convexa, mai ingusta decat V
M:
-> turtita si prezinta un sant longitudinal pe mijlocul fetei M
D:
-> turtita, nu prezinta santuri
-pe sect. transversala - ovalara, aplatizata M-D
-H medie coronara : 9,6mm

-L medie radiculara : 13mm
-> dreapta 35%
-> curba D 55%
-> curba P
-> radacina mai subtire decat a centralilor, fiind cea mai mica radacina din grupul
dintilor frontali superiori
-> prezinta 3 prelungiri = coarne pulpare
Particularitati :
-> 1 canal care se bifurca in ⅓-mea apicala in 2 canale cu apexuri distincte
Anatomia incisivului lateral superior
CANINUL SUPERIOR
-cei mai lungi dinti, L aprox. 26,5 mm

-radacina conica
V:
-> convexa
O:
-> convexa, mai ingusta decat V
M:
-> prezinta un sant vertical de la colet la apex (70%)
D:
-> prezinta un sant longitudinal mult mai accentuat decat cel M (90%)
-pe sectiune transversala poate fi ovalara si aplatizata M-D sau cu aspect de

triunghi, canal foarte larg
-L medie radiculara : 15,5mm
-> dreapta 50%
-> curba D 38%
-> curba P
-> in ultimii 2-3mm apicali se ingusteaza brusc, fiind nevoie de atentie pentru nu a
trepana in timpul tratamentului mecanic
Anatomia caninului superior
PRIMUL PREMOLAR SUPERIOR
-anatomie complexa
-> cel mai des - 2 radacini, 2 canale (de aceeasi lungime)
-> rar 1 radacina, 1 canal -> mai des 2 canale intr-o radacina, care pot comunica in
⅓-mea mijlocie
-> rar, 3 radacini, 3 canale (1P + 2V : M+D)
PROMIXAL :
-> depresiune care variaza ca adancime : M - mai evidenta, D - depresiune mica sau
nicio depresiune
-pe sectiune transversala - la nivelul coletului - aspect aplatizat M-D
-H medie coronara : 7,3-7,7mm

-L medie : 21-22mm
2 radacini :
-> V : dreapta (30%), curba P(40%)
-> O : dreapta (50%), curba V (26%)
1 radacina :
-> dreapta (40%)
-> curba D (38%)
-> CP larga V-P si prezinta 2 coarne pulpare (aflate de obicei sub cuspizi)
Anatomia primului premolar superior
AL DOILEA PREMOLAR SUPERIOR
-in cele mai multe cazuri 1 radacina

-in 58% din cazuri - 2 canale cu morfologie variata :
-> 2 canale cu 2 deschideri apicale
-> 2 canale cu o deschidere apicala
-> 1 canal cu 2 deschideri apicale
-foarte rar (1%) - 3 radacini cu 3 canale
V:
-> radacina mai lunga decat a PM1 cu 0,6mm si este aproape dubla (ca L) fata de
coroana
-> raport radacina-coroana = 1,8:1 (cel mai mare raport dintre toti dintii maxilari)
P:
-> convexa
M:
-> prezinta o depresiune longitudinala pe fata M (78%), care nu se extinde coronar
D:
-> depresiune longitudinala in ⅓-mea medie, mai adanca decat M
-pe sectiune transversala - asemanator cu PM1
-H medie coroanara : 7,4mm

-> curba D (mai des)
-> dreapta
!!! daca in urma cavitatii de acces canalul este orientat prea P => 2 canale
Anatomia celui de-al doilea premolar superior
PRIMUL MOLAR SUPERIOR
-3 radacini : 1P + 2V, 2 canale MV

-> la nivelul liniei cervicale exista o baza mai larga si nedivizata = TRUNCHI
RADICULAR = limita intre coroana si radacina
-zona de furcatie este situata frecvent la jonctiunea dintre treimea medie si cea
cervicala a radacinii = TRIFURCATIE RADICULARA
ASPECT V-O :
-> radacinile MV si DV sunt bine separate si inclinate “ca si manerele unui cleste”
-> au aproximativ aceeasi L (+/- 1,5mm)
MV = DV + 0,75mm
MV = P - 0,75mm
=> P>MV>D
-rar, radacinile P + D pot avea 2 canale
PROMIXAL :
● Rad. MV :
-> mai lata V-O, mai scurta decat P
-> apexul in linie cu varful cuspidului MV
-> fata M - sant longitudinal
● Rad. P :
-> cea mai lunga
-> se extinde mult inafara fetei P a coroanei
● Rad. DV :
-> mai scurta si mai ingusta decat MV
-> suprafata D fara sant longitudinal
-pe sectiune transversala :

-> radacina P - ovalara, aplatizata V-O
-> radacina MV + DV - ovalare, aplatizate M-D

-L medie radiculara : MV - 12,8mm, DV - 12,4mm, P - 13,3mm
MV - dreapta 20%, curba D 78%
DV - dreapta 55%, curba M 20%
P - dreapta 40%, curba V 55%
*MV2 -> se afla pe perpendiculara dusa din DV, pe linia ce uneste MV cu P

-> pt descoperirea lui se poate folosi albastru de metilen
-> destul de des, MV1 si MV2 se unesc
Anatomia primul molar superior
AL DOILEA MOLAR SUPERIOR
-este, in general, copia mai mica a M1

-radacinile sunt mai apropiate, mai putin divergente si mai putin curbe, mai mult
paralele intre ele (MV-DV)
-posibilitatea prezentei MV2 este de 2 ori mai mica
-uneori poate avea cele 3 radacini unite, sau doar 2 canale (V,P) intr-o radacina sau
2 radacini cu 2 canale
-foarte rar : 2 radacini P, 2 canale P
-> pe sectiune transversala - asemanator cu M1
ASPECT PROXIMAL :
-> radacina P mai dreapta, de obicei nu depaseste fata P a coroanei
-> radacina MV mai lunga si mai lata decat DV

-L medie radiculara : MV - 12,8mm, DV - 12,1mm, P - 13,5mm
MV - dreapta 30%, curba D 65%
DV - dreapta 65%, curba M 25%
P - dreapta 65%, curba V 35%
Anatomia celui de-al doilea molar superior
AL TREILEA MOLAR SUPERIOR
-> cca.20% din populatie nu prezinta M3

-3 radacini (MV, DV, P) care pot fi separate ca si la M1,2, dar de cele mai multe ori
sunt sudate aproape pe toata lungimea, aratand ca un trunchi radicular lung
-frecvent aceste radacini sunt sudate in totalitate de la colet->apex, mai scurte decat
M1,2 cu 2-2,5mm
->deseori, sunt foarte curbe (majoritatea se curbeaza in ⅓-mea apicala spre D)
->anatomia lor poate prezente variantii importante :
● rad. unica
● rad. bifida
● 4-5 radacini
-H medie coronara : 6-6,5mm
-L medie radiculara : 10-12mm
Anatomia celui de-al treilea molar superior
INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR
-radacina mult aplatizata M-D cu diametru la colet in sens V-O de 5,5-5,8 mm si in

sens M-D de 3,4-3,6mm (se poate perfora usor)
V:
-> radacina foarte ingusta M-D, se subtiaza spre apex, dar lata V-O
L:
-> usor mai ingusta decat V
PROXIMAL:
-portiunea cervicala este cu 2mm mai lata V-O decat M-D
-sant in ⅓-mea medie a fetei M si D, cel D mai pronuntat
-pe sectiune transversala - ovalara si aplatizata M-D
-H medie coronara : 10mm
-L medie radiculara : 11,5-12,5mm
-> dreapta 80%
-> curba D 10%
-> curba L
-CP are dimensiuni foarte reduse
-in general 1 canal, dar poate aparea o diviziune catre mijlocul sau ⅓-mea apicala in
2 ramuri (V+L)
Particularitati :
-> 1 canal 60%
-> 2 canale unite 35%
-> 2 canale 5%
Anatomia incisivului central inferior
INCISIVUL LATERAL INFERIOR
-radacina mai voluminoasa, cu dimensiuni mai mari in sens transv. si axial =>
implantare mai buna decat IC
-apex inclinat spre V sau D
V:
-> f subtire M-D si se subtiaza spre apex
L:
-> convexa si mai ingusta decat V
PROXIMAL:
-sant longitudinal pe fata M, superficial, D mai pronuntat

-> dreapta 74%
-> curba D 20%
-poate prezenta 2 canale

Anatomia incisivului lateral inferior
CANINUL INFERIOR
-canalul poate prezenta, exceptional, 2 brate ca la incisivul inferior

-se disting de cei maxilari prin radacini mai drepte si mai scurte care nu sunt atat de
angulate
V:
-> convex si se subtiaza spre apex
L:
-> convexa si mai ingusta decat V
PROXIMAL:
-santuri longitudinale, cel D mai pronuntat
-exista posibilitatea ca radacina sa se bifurce intr-o radacina V si una L (rar)
-H medie cor. : 10,3mm

-L medie rad. : 15mm
-> dreapta 80%
-> curba D 15%
Anatomia caninului inferior
PRIMUL PREMOLAR INFERIOR
-1 radacina, cu forma de con efilat, aplatizat usor M-D, lunga de aproximativ 15mm
-1 canal, care se poate ramifica uneori, unindu-se din nou in apropierea apexului
V:
-> mai tesit la PM2 decat la PM1
-> radacina aproape de 2 ori mai lunga decat coroana (raport de 1,8:1)
L:
-> radacina PM2 mai subtire si mai lunga decat a PM1 (in medie cu 0,2mm)
PROXIMAL:
-ocazional, poate avea radacina bifurcata in zona apicala (V + L) si exceptional
poate avea 2 radacini (V+L)
-sant longitudinal superficial M si D

-> dreapta 50%
-> curba D 38%
-pe sectiune transversala - ovalara, cu diametru mai mare V-L

-CP se afla sub cuspidul V => cavitatea de acces se face incepand din foseta
centrala cu freza inclinata spre cuspidul V
Anatomia primul premolar inferior
AL DOILEA PREMOLAR INFERIOR
-1 radacina, cu dimensiuni mai mari decat PM1 atat axial, cat si transversal
-apex rotunjit, inclinat D
-prezenta a 2 canale este mult mai rara decat la PM1
-exceptional, 3 canale
PROXIMAL:
-radacina se subtiaza apical, rareori se bifurca apical (M + D)
-sant longitudinal pe fata M (15%), sant in ⅓-mea mijlocie a fetei D (73%)
-pe sectiune transversala la nivel cervical - ovala, cu diametru mai mare V-L
-PM2 cu 3 cuspizi prezinta pe sectiune portiunea L mai lata decat tipul cu 2 cuspizi

-> dreapta 45%
-> curba D 40%
Particularitati :
● 1 radacina :
-> 1 canal 97,5%
-> 1 canal bifurcat 2,5%
-> 1 canal trifurcat
-> 2 canale unite
-> 2 canale
● 2 radacini 2 canale
Anatomia celui de-al doilea premolar inferior
PRIMUL MOLAR INFERIOR
-2 radacini (M+D), cea D fiind mai mica si mai rotunjita

-3 canale (2M+1D)
-CP mai larga inspre M
-radacina M are 2 canale : MV+ML
-canalul ML este mai greu de instrumentat din cauza traiectului sinuos si orientarii
sale (paraseste CP in directie M, apoi ia o directie D incepand din ⅓-mea medie a
radacinii)
-canalul MV este mai larg si mai direct, cu pozitia mai inspre V => largirea cav. de
acces
-radacina D contine canalul D, care este mai larg si mai oval decat cele M; este
rectiliniu si nu prezinta in general probleme de instrumentare
-daca orificiul nu este gasit in mijlocul dintelui => 2 canale
V:
-> radacina M este mai lunga decat cea D in medie cu 1mm
-> ambele radacini sunt mai lungi de aproape 2 ori decat coroana (rap.ort de 1,83:1 -
cel mai mare raport dintre toti dintii!)
-> sant la nivelul trunchiului radicular, ce uneste linia cervicala cu bifurcatia
radiculara
-radacina D este mai dreapta decat cea M
L:
-> trunchiul radicular este mai lung pe fata L decat pe cea V si poate prezenta un
sant vertical
-radacinile sunt mai inguste pe fata L
PROXIMAL:
-> radacina M : mai lata V-L si prezinta un sant adanc de la linia cervicala la apex
-> radacina D : mai scurta, prezinta uneori un sant longitudinal superficial
-pe sectiune transversala in ⅓-mea medie : aspect ovalar, radacinile fiind aplatizate
in sens M-D
-radacinile nu se separa imediat sub linia coletului, ci pornesc dintr-un trunchi
radicular comun

-L medie radiculara : M - 13,3mm, D - 13,2mm
M:
-> dreapta 15%
-> curba D 45%
D:
-> dreapta 76%
-> curba D 22%
Particularitati :
-35% din cazuri exista 2 canale D, al doilea canal poate fi gasit in unele cazuri intr-o
radacina seprata in pozitie DL (mai M decat DL1)
-> 5 canale : 3D + 2M; 3M + 2D
-> in 10% din cazuri canalele M se unesc
-> canalul MV -> sub cuspidul MV
Anatomia primului molar inferior

AL DOILEA MOLAR INFERIOR
-prezinta 2 radacini cu dimensiuni mai reduse decat M1

-au aceeasi orientare
-radacina M este mai aplatizata si nu intotdeauna are 2 canale, in unele situatii
existand 1 singur mai larg
V:
-> radacinile au aprox. aceeasi L, de aproape 2 ori mai lungi decat coroana
-> prezinta un sant la nivelul trunchiului radicular ce uneste linia cervicala cu
bifurcatia radiculara
-> radacinile se subtiaza apical, adesea cu apexul ambelor radacini orientat spre
linia mediana a dintelui (in forma de cleste) sau ambele se pot curba spre D
-> radacina M este usor mai lunga decat cea D, in medie cu 0,9mm
L:
-> ca si la M1
PROXIMAL :
-> ca si la M1
Pe sectiune transversala :
-> ca si la M1

-L medie radiculara : M - 13,8mm, D - 13,7mm
M:
-> dreapta 30%
-> curba D 70%
D:
-> dreapta 66%
-> curba D 20%
Particularitati :
->3 canale cu distributie atipica : ML - mai aproape de D decat MV
-> D - 2 canale; M - 1 canal
-> 1 radacina cu 2 canale / 1 canal
-> 3 radacini - 3 canale
-> 3 radacini - 3 canale / 4 canale (2M+2D)
!!! C-shaped - 3 canale unite cu convexitatea V (in general sunt unite D cu MV)
-> se poate dezvolta o radacina intre rad. D si M :
RADIX ENTO-MOLARIS - RAD. L
RADIX PARA-MOLARIS - RAD. V (6)
Anatomia celui de-al doilea molar inferior
Radix entomolaris (45)
Tipuri de configuratii C-shaped (46)

AL TREILEA MOLAR INFERIOR
-radacina poate prezenta mai multe aspecte morfologice :
-> 2 radacini unite, care formeaza un con relativ scurt si curb
-> 2 radacini care sunt separate in cele ⅔ apicale, asemanator M2
-> mai multe radacini orientate in directii diferite
-radacinile sunt in general mult mai curbe datorita angulatiei mandibulei

-CP se continua cu CR, care poate fi unic, gros si conic sau sa existe 2 sau mai
multe CR
-radacinile M3 sunt mai scurte in medie cu peste 2mm
-poate avea 1 sau mai multe radacini (chiar 7) care variaza ca forma
-raport coroana-radacina 1,6:1
-H medie coronara : 7mm

-L medie radiculara : M - 10,5mm, D - 9.5mm
M:
-> dreapta 10%
-> curba D 80%
D:
-> dreapta 50%
-> curba D 40% (6)
Anatomia celui de-al treilea molar
Legile lui Krasner si Rankow

1.Legea centralitatii - podeaua CP este situata intotdeauna in centrul dintelui, la
nivelul JSC
2.Legea concentricitatii - peretii CP sunt intotdeauna concentrici fata de suprafata
externa a dintelui la nivelul JSC, ceea ce inseamna ca suprafata externa a anatomiei
radiculare reflecta anamotia interna la CP
3.Legea JSC - distanta de la suprafata externa a coroanei clinice la peretii CP este
aceeasi de-a lungul circumferintei dintelui la nivelul JSC, facand din JSC cel mai
consistent si repetabil reper pentru localizarea pozitiei CP
4.Legea simetriei 1 - cu exceptia M superiori, orificiile CR sunt localizate echidistant
fata de o linie M-D ce trece prin centrul podelei CP
5.Legea simetriei 2 - cu exceptia M superiori, orificiile CR sunt situate pe o linie
perpendiculara pe linia M-D ce trece prin centrul podelei
6.Legea modificarii de culoare - podeaua CP este intotdeauna de culoare mai
inchisa decat peretii acesteia
7.Legile 1,2,3 de localizare a orificiilor CR :
-orificiile CR sunt situate intotdeauna la jonctiunea dintre peretii si podeaua CP
-orificiile CR sunt localizate intotdeauna in unghiurile de intersectie dintre podea si
pereti
-orificiile CR sunt situate intotdeauna la capatul santurilor de dezvoltare radiculara
CAPITOLUL 5
CAVITATEA DE ACCES
DINTII FRONTALI
-se initiaza deasupra cingulumului, freza initial perpendicular (doar pana penetreaza
CP), apoi paralela cu fata V
-forma finala - triunghiulara
-accesul acelor trebuie sa fie direct, astfel, freza va fi plasata in dreptul cingulumului
si paralela cu fata V
-plasarea perpendiculara poate duce la perforatii
-nu se face tratament endodontic prin cavitati proximale (6)
-deoarece cea mai mare parte a acestei etape implica indepartarea smaltului, turbina
este folosita pentru eficienta taierii (2)
Plasarea frezei si efectuare cavitatii de acces la dintii frontali (6)

Fig.22. A, La dintii anteriori, punctul de pornire al cavitatii de acces este centrul
coroanei anatomice de pe suprafata linguala (X). B, Forma conturului preliminar
pentru dintii anteriori. Forma trebuie să imite forma conturului final preconizat, iar
dimensiunea ar trebui sa fie de jumatate pana la ¾ din dimensiunea conturului final.
C, Unghiul de penetrare pentru forma conturului preliminar este perpendicular pe
suprafața linguala. D, Unghiul de penetrare pentru intrarea initiala in camera pulpara
este aproape paralel cu axul lung al radacinii. E, Completarea indepartarii tavanului
camerei pulpare; o freza rotunda de carbid este folosita pentru a angaja cornul
pulpar. (2)
PREMOLARII
● SUPERIORI :
-cavitatea de acces este orientata V-O
-punct de plecare - mijlocul santului central
-penetrare cu freza globulara -> finisare cu freza inactiva in varf / anse US
diamantate
● INFERIORI :
-cand coroana este asemanatoare C (PM1) -> acces din mijlocul santului central cu
inclinare spre cuspidul V
-coroana de PM-> ca si la PM sup
-cav ovalara cu diametru mai mare V-O
Cavitatea de acces la premolari (6)
Fig.. A, Punctul de pornire pentru accesul la premolarul maxilar (X). B, Forma
conturului initial (zona întunecata) si forma conturului final proiectat (linie punctata).
Fig.. A, primul premolar mandibular si punctul de pornire al accesului (X) (vedere
ocluzala). B, Primul premolar mandibular si punctul de pornire (vedere proximala). C,
premolarul al doilea mandibular si locul de pornire al accesului (X) (vedere ocluzala).
D, al doilea premolar mandibular (vedere proximala). (2)
MOLARII SUPERIORI
-punct de plecare - fosa centrala, cu freza inclinata spre cornul pulpar P (cel mai
voluminos)
-dupa perforarea tavanului CP, finisarea se face cu freza inactiva in varf
● M1:
-cav in ½ meziala a coroanei
-orificiul canalului P - cel mai usor de gasit
-orificiul canalului MV - mai aproape de peretele V decat orificiul canalului DV
-orificiul canalului DV - mai aproape de mijlocul dintelui
-!!! MV2 - subtire si curbat, deseori se uneste cu MV1, situat mai P si M decat MV1
- pe perpendiculara dusa din DV pe linia ce uneste MV1 cu P (6)
Cavitatea de acces a molarilor superiori (6)
A, limitele meziala si distala a unui molar maxilar si punctul de pornire a accesului (X). B,
limitele meziala si distala a unui molar mandibular care arata punctul de pornire al accesului
(X). (2)
MOLARII INFERIORI
-freza in foseta M cu inclinatie spre cornul pulpar cel mai proeminent (observat
radiologic)
-forma trapezoidala cu latura cea mai mare mezial sau de forma dreptunghiulara
rotunjita
-canalul MV - cel mai larg si direct, cu pozitia catre V -> largirea cavitatii de acces
pana la varful cuspidului MV
-daca orificiul canalului D nu este gasit la mijlocul dintelui inseamna ca exista 2
canale in radacina D (6)
Cavitate de acces la un molar inferior (6)
CAPITOLUL 6
TERAPIA PULPARA VITALA (COAFAJELE
PULPARE, PULPOTOMIA)
Scop :
-mentinerea pulpei sanatoasa la dintii care au fost afectati de leziuni carioase,
traumatisme sau manopere restaurative
-initierea formarii dentinei de reparatie sau a unei bariere de tesut calcificat
esentiala la dintii permanenti tineri cu radacina incomplet formata pentru a permite
dezvoltarea in continuare a radacinii
COAFAJUL INDIRECT
= procedura efectuata la dintii cu carii adanci, in apropierea camerei pulpare, dar

fara deschiderea acesteia si fara semne si simptome de afectare pulpara
Indicatii :
● dinti permanenti cu pulpa normala
● pulpite reversibile (hiperemie)
Materiale utilizate :
● hidroxid de Ca
● ciment ionomer de sticla (CIS)
● MTA
Pasi :
● dupa ce se aplica diga, se curata toata caria pana la dentina dura si normal
colorata
● se aplica materialul de coafaj strict pe zona dorita (in apropierea coarnelor
pulpare) in strat minim (maxim 1mm); daca se foloseste MTA, peste ciment se
aplica un strat de CIS
● se demineralizeaza, se aplica bonding, se fotopolimerizeaza
● restaurarea finala
EVOLUTIE FAVORABILA :
● pacientul nu acuza durere sau sensibilitate la rece
● la testele de vitalitate - sensibilitate normala
EVOLUTIE NEFAVORABILA :
● durerile se exacerbeaza => pulpotomie / pulpectomie
COAFAJUL DIRECT
= plasarea unui material in contact direct cu pulpa dentara vitala expusa traumatic
sau mecanic, pentru a initia formarea dentinei de reparatie si mentinerea vitalitatii
pulpare (2)
Indicatii :
● expuneri pulpare prin carie
● pulpite reversibile (hiperemie)
Materiale utilizate :
● hidroxid de Ca
● ciment ionomer de sticla (CIS)
● MTA
● biodentina (2)
INDICATII :
● deschideri accidentale ale CP
● timpul scurs < 2h
● pulpa sa fie sterila (DIGA !)
● dinte fara obturatii sau slefuiri anterioare
● pacient tanar si sanatos
CONTRAINDICATII :
GENERALE : varstnici, pacienti cu stare de sanatate precara, pacienti necooperanti
LOCALE :
● valoarea functionala a dintelui redusa
● dinti abrazati, dinti slefuiti / obturati anterior
● dinti cu pulpite ireversibile
● dinti cu afectiuni parodontale
● dinti suprasolicitati (disfunctii ocluzale) (48)
-daca expunerea pulpei este de natura mecanica (ca urmare a prepararii), in general
tesutul pulpar este neinflamat
-este foarte important sa identificam si sa indepartam tot tesutul compromis de
expunerea indelungata la microorganismele orale
-pacienții cu leziuni carioase profunde - pot prezenta sensibilitate la rece, cald, dulce,
iar la testele la rece -> raspuns scurt persistent de 1 pana la 2 sec
-diagnosticul pulpar initial - confirmat dupa vizualizarea pulpei expuse si in timpul
evaluarii hemostazei
-daca nu se observa hemoragii -> aceasta zona a tesutului = necrotica => tesutul
trebuie indepartat cu o freza diamantata rotunda pana cand sangerarea este
evidenta
-daca controlul hemoragiei nu poate fi realizat dupa 10 minute de contact direct cu
3% pana la 6% NaOCl => pulpita ireversibila => pulpotomie sau pulpectomie (2)
MTA (mineral trioxid agregat)

= material excelent, biocompatibil, hidrofil, faciliteaza vindecarea si diferentierea
celulara => neoformare osoasa; in contact cu ionii de fosfor din organism =>
hidroxiapatita; nu are contraindicatii
-daca obturam in aceeasi sedinta => MTA cu priza rapida (10-15min) ex. : MTA
Angelus
-avantaje fata de Ca(OH)2 -> abilitate mai mare de a mentine integritatea tesutului
pulpar, induce formarea mai rapida a unei punti dentinare mai groase, reduce
hiperemia
A. MTA Angelus (49), B. Aplicator MTA (12)
Selectia cazurilor
-istoricul medical + ceea ce ne relateaza pacientul
-raspunsul la testele de vitalitate (la rece)
-evaluarea clinica : sondare parodontala, mobilitate, percutie in axul lung, inspectie
(abcese, fistule)
-radiografie
DIAGNOSTIC DE CERTITUDINE :
-dupa vizualizarea pulpei expuse
-in functie de hemostaza
-hemostaza cu NaOCl > 10 minute = pulpita ireversibila => pulpotomie / pulpectomie
TEHNICA
1. Diagnostic diferential pentru a stabili daca pulpa este normala / pulpita
reversibila; dintele -> fara modificari radiologice, restaurabil.
2. Anestezie + diga
3. Indepartarea cariei si dentinei ramolite cu freze de turbina/micromotor/
lingurite Black
4. Efectuarea hemostazei cu NaOCl 3-6% aplicat pe o buleta de vata (1-10
minute)
5. Dupa obtinerea hemostazei => se spala usor cu apa si se usuca cu aer
pentru a elimina excesul de NaOCl inainte de aplicarea MTA
6. Aplicarea MTA-ului pe zona de pulpa expusa + pe dentina din jur - trebuie sa
aiba minimum 1,5 mm
IN DOUA SEDINTE
● Se aplica o buleta de vata umeda peste ciment si se face restaurarea
provizorie -> dupa 1-10 zile se recheama pacientul si se efectueaza
restaurarea finala
INTR-O SEDINTA
● Se indeparteaza excesul de umiditate cu o buleta de vata uscata -> se aplica
peste MTA un CIS/flow + polimerizare -> acid +bonding -> restaurare finala
(2)
PULPOTOMIA VITALA
Pulpotomia (amputarea pulpei) = indepartarea portiunii coronare a pulpei vitale ca

mijloc de pastrare a vitalitatii portiunii radiculare ramase.
-este o procedura mai invaziva decat coafajele
-dupa amputarea completa a pulpei coronare, un material de acoperire este plasat
peste podeaua CP si restul de tesut expus
-studiile au demonstrat ca MTA este un inlocuitor adecvat pentru formocrezol pentru
pulpotomia molarilor temporari
Clasificare :
● Partiala = indepartarea doar a unei portiuni din pulpa coronara
● Totala = indepartarea intregii pulpe coronare
Indicatii :
- dinti cu carie extinsa, dar fara dovezi de patologie radiculara, atunci cand
indepartarea cariilor are ca rezultat o expunere pulpara
- raspunsul proliferativ al tesutului pulpar dupa expunere progreseaza cu cativa mm
in pulpa de la locul leziunii => indepartarea a 1 - 3 mm de tesut periferic pentru a
accesa tesutul mai adanc si sanatos
- pulpectomia -> evitata la dintii permanenti imaturi cu tesut pulpar vital -> se
protejeaza tesutul pulpar ramas => se încurajeaza dezvoltarea continua a radacinilor
si apexogeneza
Materiale utilizate
● MTA - de electie
● hidroxid de Ca
● CIS
● cimenturi silicat de Ca
Diagnostic :
-la dintii permanenti tineri, stadiul dezvoltarii radacinii influenteaza direct optiunile de
diagnostic si tratament
-deoarece dimensiunea V-L a majoritatii radacinilor imature este mai mare decat
dimensiunea M-D, inchiderea apicala poate fi dificil de determinat radiologic
-sondajul parodontal, evaluarea mobilitatii si prezenta oricaror tumefactii sau tracturi
sinusale localizate trebuie inregistrate
-pacientii cu leziuni carioase profunde experimenteaza adesea sensibilitate la rece,
cald sau alimente dulci sau acide, iar testele la rece pot evoca un raspuns scurt
persistent de 1 pana la 2 secunde
-o alta consideratie importanta in diagnosticul diferential este un pacient cu traume
de deplasare, care poate afisa o defalcare apicala tranzitorie care imita
radiotransparentele periapicale
-dintii care sufera leziuni de tip luxatie se pot decolora si pot sa nu raspunda la
testarea la rece pana la 4 luni
-dupa hemostaza cu NaOCl, o mare parte din MTA poate fi plasata direct pe tesutul
ramas
Diagnostic de certitudine:
-dupa vizualizarea pulpei expuse + efectuarea hemostazei
-daca nu exista hemoragie => tesut necrotic => indepartarea tesutului cu o freza de
turbina globulara pana cand sangerarea e evidenta
-daca exista hemoragie >10 min => pulpita ireversibila => pulpectomie
Indepartarea cariilor:
-se face cu freze de turbina/ micromotor +/- lingurite Black
-necesita simt tactil (cu sonda) pentru a diferentia dentina ramolita de cea dura
-foarte utili -> revelatorii de carie
Agentii hemostatici :
-NaOCl (1,5% pana la 6%) = cea mai eficienta, sigura si mai ieftina solutie
hemostatica pentru proceduri de pulpotomie partiale si complete
-asigura hemostaza + dezinfectarea interfetei dentina-pulpa, amputarea chimica a
cheagului de sange si a fibrinei, indepartarea biofilmului, eliminarea aschiilor
dentinare si indepartarea celulelor deteriorate la locul de expunere mecanica
-concentratiile de 1,5% -> 6% in contact direct cu tesutul pulpar -> nu modifica in
mod negativ recrutarea celulelor pulpare, citodiferentierea si depunerea tesuturilor
dure
-NaOCl -> eficacitate excelenta ca agent hemostatic si la dilutii mai mici (0,5%)
cand expunerea pulpara directa e in camp cariat, capacitatea de a atinge hemostaza
= cel mai important factor in succesul terapiei vitale
Deschideri pulpare cu tesut pulpar necrotic (2)
Tehnica :
-anestezie + diga
-exereza dentinei ramolite
-deschiderea camerei pulpare si indepartarea tavanului camerei pulpare
-excizia pulpei coronare cu freze de turatie inalta / excavator
-hemostaza cu bulete sterile + NaOCl 3-6%
-aplicarea MTA/Ca(OH)2
-demineralizare si aplicarea bondingului
-restaurarea finala
-monitorizare timp de 2-3 ani (clinic si radiologic la 6 luni) (2)
A - radiografie periapicala a dintelui traumatizat a relevat radacina imatura + fractura
coronara orizontala; B,C - izolarea cu diga, dintele prezinta o fractura complicata a
coroanei cu trei expuneri pulpare; D - vedere incizala dupa pulpotomia partiala; E -
vedere incizala dupa plasarea hemostazei si a MTA; F - radiografie de control dupa
5 ani care prezinta apexogeneza cu absenta patologiei apicale; G - Fotografie clinica
a fragmentului de dinte reatasat dupa restaurarea adeziva; H - Radiografie la 7 ani
cu compozit recent plasat dupa pierderea fragmentului coronar. Testarea pulpei a
aratat vitalitate normala, fara dovezi de patologie; I - Fotografie clinica (2)
CAPITOLUL 7
PREPARAREA CANALELOR RADICULARE
(SHAPING)
Terapia endodontică are ca si scop vindecarea sau prevenirea parodontitelor

periradiculare.
Principalele obiective în curățarea și prepararea canalului radicular sunt următoarele:

● Indepartarea tesuturilor moi si dure infectate
● Crearea de spatiu pentru ca substantele dezinfectante sa ajunga in zona
apicala a canalului
● Crearea spatiului pentru aplicarea substantelor medicamentoase si obturarea
ulterioara
● Pastrarea integritatii structurilor radiculare (2)
Etapele fazei de preparare :

1. Preflaring coronar (pre-evazare coronara)
2. Negocierea
3. Stabilirea lungimii de lucru
4. Patenta apicala
5. Glide path (crearea caii de alunecare)
6. Shaping (prepararea propriu-zisa)
1. PREFLARING CORONAR
= extinderea unei cavitati de acces in portiunea cea mai coronara (2)
Avantaje :
- permite accesul instrumentelor fara obstacole in ⅓ apicala
- ofera control tactil mai bun
- reducerea modificarilor lungimii de lucru in timpul prepararii canalului
- faciliteaza accesul irigantilor, imbunatatind astfel curatarea
- precedata de o etapa de cercetare, de negociere (scouting) cu o pila mica (#10,

mov), plasata pasiv cativa mm in canal (25)
Instrumente folosite :
● frezele Gates Glidden
● instrumentele rotative dedicate (ex. : SX, XA etc)
2. NEGOCIEREA
-cunoasterea traiectului canalului, curburi, diametru, continut

-indepartarea pulpei din canalul principal
-se folosesc instrumente manuale de dimensiuni mici ( 008,010,015 ) din otel
inoxidabil, precurbate, alaturi de un chelator vascos (EDTA gel) (50)
3. DETERMINAREA LUNGIMII DE LUCRU
-se face cu ajutorul apex locatorului, coroborat cu informatiile obtinute de pe

radiografie / CBCT endo
-cu ajutorul acelor K-file 010,015, sau mai mici, in functie de diametrul canalului
Erori in determinarea lungimii de lucru cu ajutorul apex locatorului :

-utilizarea incorecta a digii (contaminare salivara)
-prezenta hipocloritului de sodiu in camera pulpara
-contactul instrumentului cu o obturatie metalica (amalgam) sau o lucrare protetica
metalica
-contact NaOCl - metal
-daca instrumentul a intrat intr-un canal lateral
-diametrul instrumentului este prea mic pentru dimensiunea foramenului apical
-s-a creat o perforatie, astfel apex locatorul va indica depasire la intrarea in
perforatie
-canalul contine urme din vechea obturatie
4. PATENTA APICALA
-un ac pentru patenta este un ac pila mic (de obicei, dimensiunea #10 sau #15), care
este extins usor (0,5-1mm) dincolo de foramenul apical
-aceasta etapa este gandita pentru a elimina resturile acumulate, pentru a ajuta la
mentinerea lungimii de lucru si pentru a se asigura un succes clinic mai mare (2)
5. GLIDE PATH
-odata ce lungimea de lucru a fost stabilita (cu ajutorul unui apex locator și verificat
radiografic), se creaza o cale de alunecare (glide path) care sa faciliteze
instrumentarea rotativa ulterioara
-termenul cale de alunecare se refera la asigurarea unei cai deschise catre apexul
canalului pe care instrumentele rotative ulterioare o pot urma
-calea minima de alunecare tipica este de dimensiunea #15 pana la #20
-se efectueaza cu instrumente manuale sau cu instrumente rotative dedicate (ex. :
PathFiles, Proglider, WOG Glider etc)
-sunt necesare o irigare copioasa si recapitulari frecvente cu un ac mai mic pana la
lungimea de lucru (2)
6. PREPARAREA (SHAPING)
Principiile Prof. Schilder :

● Canalul radicular trebuie sa aiba o forma conica, uniforma si progresiva de la
apex pana la accesul coronar
● Diametrul conului trebuie sa fie din ce in ce mai mic inspre apex
● Preparatia trebuie sa urmeze traiectul initial al canalului
● Foramenul apical trebuie sa ramana in pozitia initiala
● Diametrul apical trebuie mentinut cat mai mic cu putinta (51)
Precurbarea instrumentelor :
= preindoirea instrumentelor manuale pentru a facilita ca acestea sa urmeze
curburile
-toate instrumentele trebuie precurbate (3)
-instrumentul aluneca mai usor de-a lungul obstacolelor si calcificarilor
-instrumentele precurbate permit prezervarea si respectarea curburilor apicale, astfel
evitandu-se transporturile apicale
-precurbarea se face cu instrumente speciale (ex. Endobender, Sybron Endo) (24)
A. Instrumentele se precurbeaza in functie de nivelul curburii (observat

radiologic) (24) B. Precurbari diferite ale acelor manuale din otel inoxidabil (2)
Endobender (SybronEndo) (52)
-in mod obisnuit, dintii au lungimea de 19-25 mm

-majoritatea coroanelor clinice au o lungime de aproximativ 10 mm
-majoritatea radacinilor variaza între 9 și 15 mm, deci radacinile pot fi impartite in
treimi care au lungimea de 3 pana la 5 mm
-tratamentul traditional a sustinut ca pregatirea canalului si obturatia ulterioara ar
trebui sa se termine la constrictia apicala, cel mai mic diametru al canalului
-se crede că acest punct coincide cu jonctiunea cemento-dentinara (JCD)
-JCD nu poate fi localizata cu exactitate pe radiografii
-unii cercetatori au sustinut ca prepararea trebuie facuta in cazuri necrotice la 0,5
pana la 1mm mai scurt de apexul radiologic si 1 - 2 mm in cazurile de pulpita
ireversibila
-lucrul cu lungimi mai scurte poate duce la acumularea si retinerea debriurilor, ceea
ce la randul sau poate duce la blocarea apicala
-daca, calea catre varf este blocata, lucrul la lungimi scurte poate contribui la erori
procedurale, cum ar fi perforatii apicale si instrumente fracturate
-astfel de obstacole (care constau in fibre de colagen, resturi de dentina si, cel mai
important, microbi reziduali) in zona apicala a canalului sunt o cauza majora a
parodontitei apicale persistente sau recurente sau a bolii post-tratament
=> trebuie sa respectam lungimea de lucru data de apex locator (cand acesta indica
00)
-studiile sugereaza ca prepararea canalului radicular trebuie limitata la spatiul
canalului, ar trebui sa fie suficient de larga si sa includa sectiunile transversale
originale ale canalului radicular
-daca apexul nu a putut fi atins, instrumentul este retras si, dupa irigare, se introduce
fie acelasi ac, fie unul mai mic
-cu toate acestea, nu rareori, lungimea completa nu poate fi obtinuta, fie din cauza
blocajelor, fie din cauza indoirii instrumentului la nivel coronar => preflaring coronar
si extinderea cavitatii de acces
-o radacina dreapta contine adesea un canal curbat, cum ar fi curburi vestibulare si
linguale care nu pot fi vazute pe radiografii (2)
Scheme care prezinta cele mai frecvente erori de preparare. A,Eliptizare la nivel
apical (zip apical). B, Prag (ledge). C, Eliptizare cu perforatie. D, Prag cu perforatie.
(2)
PREPARAREA MANUALA
● Negociere -> Ace manuale K-file 006, 008, 010 -> 020
● Preflaring coronar -> freze Gates Glidden
● Cale de alunecare -> Fiecare instrument creaza calea de alunecare pentru
instrumentul urmator
● Patenta -> Ac K-file #10, #15
● Miscari -> Watch-wind (30-60 grade), push-pull
-folosim ace K-file minimum #25 in prepararea foramenului apical (in medie
foramenele sunt 027->030mm)
-miscarea de pilire se face doar cu instrumente mici, deoarece cu cele mai mari se
pot crea praguri
-este foarte importanta precurbarea instrumentelor
-acele de negociere se arunca dupa 1-2 utilizari
Dimensiunile foramenelor apicale (2)
Stabilirea actului master (MAF = Master Apical File)

-instrumentul nu trebuie sa interfereze decat in foramen
-se introduce pasiv pana la lungimea de lucru, iar daca acesta sta fix = MAF
TEHNICI DE PREPARARE
● TEHNICA STANDARDIZATA - INGLE, 1962

● TEHNICA INSTRUMENTATIEI SERIATE - SCHILDER, 1974
● TEHNICA STEP-BACK - MULLANEY, 1979
● TEHNICA CROWN-DOWN - MARSHALL, 1980
● TEHNICA STEP-DOWN - GOERIG, 1982
● TEHNICA FORTELOR BALANSATE - ROANE, 1985 (50)
1. TEHNICA STANDARDIZATA
-adopta aceeasi lungime de lucru pentru toate instrumentele introduse in canal,

creand o preparatie cu o conicitate de 2%
-negocierea canalelor inguste este initiata cu instrumente fine, lubrefiate, in miscare
watch-winding (WW)
-acele sunt avansate pana la lungimea de lucru cu o miscare de un sfert de cerc și
apoi retragere pana cand se poate utiliza un instrument mai mare
-conceptual, forma finala ar trebui sa fie prezisa de ultimul instrument utilizat
-un singur con de gutaperca adecvat poate fi apoi utilizat pentru obturarea canalului
radicular
-are ca si dezavantaje: o insuficienta curatare, astfel o insuficienta obturare
2. TEHNICA STEP-BACK
-este o reducere in trepte a lungimii de lucru pentru instrumentele mai mari, cu 1 mm

sau 0,5 mm, rezultand forme evazate cu conicitati de 5% și 10%
-se folosesc instrumente K-file 06, 08, 10 pentru negocierea si masurarea lungimii de
lucru si Freze Gates-Glidden pentru preflaring coronar
-preparatia apicala se face pana la minim acul #25, ulterior se face scaderea in
trepte (de 0,5 sau 1mm in functie de conicitatea dorita) (2)
-numarul de instrumente folosite depinde de complexitatea canalului (1)
-se folosesc instrumente K-file seria I si II
Tehnica Step-Back (53)
3. TEHNICA STEP-DOWN
-aceasta tehnica este menita sa reduca la minimum sau sa elimine cantitatea de

resturi necrotice care ar putea fi extrudate prin foramenul apical in timpul
instrumentarii
-facand mai intai evazarea coronara pe ⅔ ale canalului, instrumentele apicale
aluneca fara impedimente pe cea mai mare parte a lungimii lor
-este o tehnica progresiva, bazata mai mult pe evazarea coronara si apoi pe
determinarea lungimii de lucru
-evazarea coronara se poate efectua cu freze GG progresiv mai mici sau cu alte
instrumente rotative
-irigarea ar trebui sa urmeze utilizarea fiecarui instrument
4. TEHNICA FORTELOR BALANSATE

-tehnica fortelor balansate creeaza cele mai putine aberatii ale canalelor cu acele K -
ofera o capacitate excelenta de centrare a canalului, superioara altor tehnici cu
instrumente de mana
-implica trei etape principale :
● primul pas (după introducerea pasiva a unui instrument in canal) este o rotatie
in sensul acelor de ceasornic de aproximativ 90 de grade pentru a angaja
dentina
● in a doua etapa, instrumentul este tinut in canal cu o forta axiala adecvata si
rotit in sens invers acelor de ceasornic pentru a degaja ramasitele dentinare
angrenate de pe peretele canalului; acest lucru produce un sunet caracteristic
de click
● in a treia etapa, instrumentul este retras cu o rotatie in sensul acelor de ceas
pentru a fi curatat (2)
Tehnica fortelor balansate (2)
PROTOCOL :
1. Stabilirea LL
2. Negociere (minimum #20)
3. Irigare
4. Preparare ⅓ coronara (se poate cu GG - doar pe portiunea DREAPTA a
canalului)
5. Patenta cu #10
6. Reevaluarea LL
7. Stabilirea MAF
8. Crearea conicitatii (taper) -> din mm in mm (taper de 5%)
9. Miscarea acelor - tehnica fortelor balansate (¼ rotatie - ¾ contrarotatie - 1
rotatie + retragere, NU PILIRE)
10. Se prepara din mm in mm -> 4-6 ace superioare MAF
11. IRIGARE CU HIPOCLORIT DUPA FIECARE AC
PREPARAREA ROTATIVA
Tehnici de instrumentare specifice pentru instrumentele din NiTi :

● Crown Down
● Tehnica unei singure lungimi de lucru (Single Length)
● Tehnici hibride
Beneficiile utilizarii unei combinatii de instrumente pentru terapia endodontica:

◆ Instrumentele pot fi utilizate intr-o maniera care sa-si promoveze punctele forte si
sa le evite punctele slabe (cel mai important).
◆ Instrumentele de mana asigura o cale de alunecare patenta.
◆ Instrumentele rotative conice largesc eficient zonele coronare ale canalului.
◆ Instrumentele mai putin conice permit prepararea apicala suplimentara.
-majoritatea cazurilor care necesita terapia endodontica se preteaza la pregatirea

canalelor cu multiple sisteme
-in functie de anatomia individuala si de strategia clinicianului, se pot utiliza diferite
secvențe
-radacinile MV ale molarului maxilar pot prezenta o curbura substantiala;
instrumentarea rotativa sau tehnicile hibride permit conservarea curburii si o
preparare optima (2)
PROTOCOL :
1. Cavitate de acces + DIGA
2. Pre-evazare (GG, instrumente speciale)
3. Irigare
4. Negociere (ac manual K-file #10 precurbat) +/- chelator vascos (EDTA gel)
5. LL (!!! apex locator)
6. Glide Path (instrumente speciale)
7. Irigare
8. Preparare (rotativ / reciproc, multiple tehnici in functie de sistemul de ace
ales) -> fiecare ac intra si iese din canal in rotatie (3 secunde max.) -> cu o
miscare de brushing; acul este introdus progresiv in 3 miscari, ulterior fiind
indepartat din canal pentru a fi curatat si reintrodus pana atinge LL
9. Irigare abundenta dupa fiecare ac
10. Final -> cand ultimul ac introdus are urme de dentina pe varf = a preparat
zona apicala, dar sa fie de diametru de minimum 025 (ex. : X2 ProtaperNext
are urme de dentina pe varf -> ne oprim = MAF / nu are -> X3 ...)
Exemplu de protocol de lucru in prepararea rotativa
CAPITOLUL 8
IRIGAREA IN ENDODONTIE
Anatomia canalelor radiculare este una foarte complexa. Profesorul Walter Hess a
studiat anatomia dintilor printr-un experiment facut in anul 1917 la Zurich.
Anatomia endodontica - Prof. Walter Hess
Proprietatile irigantului ideal :

● Sa fie solvent
● Sa aiba proprietati antibacteriene si germicide
● Sa aiba spectru larg antimicrobian
● Sa inactiveze endotoxinele bacteriene
● Sa nu fie toxice și iritante pentru tesuturile periapicale
● Sa tina debriurile dentinare in suspensie
● Sa lubrefieze instrumentele endodontice
● Sa nu coloreze dintele
● Sa nu fie periculoase pentru pacient și medic
● Sa nu fie cancerigene
● Sa nu induca reactii anafilactice (24)
Beneficiile utilizarii irigantilor in tratamentul canalelor radiculare :

◆ Indepartarea resturilor de particule si umezirea peretilor canalului
◆ Distrugerea microorganismelor
◆ Dizolvarea resturilor organice
◆ Deschiderea tubulilor dentinari prin indepartarea smear-layer-ului
◆ Dezinfectarea si curatarea zonelor inaccesibile instrumentelor endodontice (2)
Irigantii actuali :
1. Hipocloritul de sodiu
2. Acidul diaminotetraacetic (EDTA)
3. Acidul citric
4. Clorhexidina
5. Alcoolul isopropilic
1. HIPOCLORITUL DE SODIU (NaOCl)
-este cel mai folosit irigant in practica endodontica, de electie (2)

-actioneaza pe componenta organica a pulpei
-este folosit in concentratii 0,5 - 7 % (3)
-este solvent
-are efect rapid
-are tensiune superficiala scazuta (patrunde in iregularitati)
-este antibacterian, germicid
-este toxic pt tesuturi, astfel fiind de o importanta majora folosirea digii
-tine in suspensie debriurile
-are actiune lubrefianta, astfel favorizeaza introducerea instrumentelor chiar si in
zonele mai greu accesibile
-este important de stiut ca hipocloritul de sodiu reactioneaza cu resturile organice din
canalele radiculare, altfel facilitand curatarea
-prin aceasta reactie este inactivat hipocloritul si este redusa proprietatea sa
antibacteriana
-din acest motiv, in cursul unui tratament endodontic solutia de NaOCl trebuie sa fie
mereu proaspata prin reinnoire continua (24)
conform acestei reactii, in urma combinarii hipocloritului cu lizina (aminoacid din

componenta majoritatii proteinelor din organismul uman) rezulta clor (Cl),
amoniac(NH3) si dioxid de carbon (CO2), care se evapora, ramanand doar apa, de
unde rezulta necesitatea reinnoirii permanente a hipocloritului
un fragment recent extras s-a introdus intr-un vas cu hipoclorit de sodiu 5% la 50°C.
Fotografiile au fost efectuale la intervale de 1-2 minute. A-H - Materialul organic este
digerat in particule mici. I – detalii despre varful acului extractor. J – detalii despre
corpul instrumenului – pulpa nu mai este prezenta de-a lungul instrumentului. S-a
depozitat în partea de jos. K-L – cu ajutorul unei iluminari laterale se observa
debriurile pulpare in suspensie (24)
Experiment cu crevete si hipoclorit de sodiu. Intr-o prima faza s-a folosit o bucata de
8 g de crevete acoperit de 25 ml de NaOCl 5,25% timp de 45 de minute. In aceasta
faza nu s-a intervenit deloc asupra crevetelui si a NaOCl, acesta fiind lasat sa
actioneze asupra bucatii de crevete. La finalul celor 45 de minute exista o pierdere în
greutate de doar 1,8g.
Faza a doua. Aceeasi bucata de crevete de 8 de grame, aceeasi cantitate de 25 ml

NaOCl 5,25%, dar de aceasta data s-a aplicat ansa de ultrasunete si s-a vibrat
continutul timp de 45 minute. In comparatie cu prima faza a existat o pierdere cu 0.6
grame mai mult.
Faza a treia. Aceeasi cantitate de crevete a fost asezata intr-un pahar Berzelius cu
aceeasi cantitate de 25 ml NaOCl de 5.25% dar volumul de NaOCl s-a reinnoit de 17
ori. Bucata de crevete s-a dizolvat in totalitate.
=> din acest experiment se releva importanta irigarii dupa fiecare instrument folosit
2. EDTA
-se foloseste sub forma de solutie sau gel

-agent chelator (extrage ionii de Ca din hidroxiapatita) => dizolva componenta
minerala a detritusului dentinar (smear layer) => eficient pe componenta anorganica
(54)
-efect antibacterian scazut (3)
-este lubrefiant, astfel faciliteaza negocierea si instrumentarea si previne formarea
blocajelor (2)
-a fost demonstrat ca eliminarea smear layer-ului de catre EDTA in timpul fazei de
instrumentare, este indispensbila pentru ca NaOCl sa penetreze in interiorul
canaliculelor dentinare; o concentratie mare a acidului etilendiaminotetraacetic este
necesara pentru ca acidul este partial dizolvat de hipocloritul de sodiu deja aflat in
canal (24)
-inmoaie dentina si elimina detritusurile dentinare (2)
A. EDTA solutie (15-17%); B. EDTA gel (15-19%) (15)
-in cazurile vitale, se foloseste chelator vascos (EDTA gel) pentru negociere,
deoarece instrumentele mici (008,010) inteapa pulpa, se produce sangerare, se
poate forma un cheag de sange colagrnic, care odata cu introducerea instrumentelor
mai mari poate fi compactat apical, astfel formandu-se un blocaj
-in timpul negocierii, se produc debriuri dentinare, care impreuna cu fluidele si
tesuturile din canalele radiculare formeaza un mal (mud), care de asemenea poate
produce blocaje odata cu compactarea de catre instrumentele mai mari
-astfel, negocierea pe dintii vitali se face mereu in prezenta chelatorului vascos
-este important de retinut ca un dinte care este patent coronar, nu va avea niciodata
calcificari apicale; calcificarile se formeaza dinspre coronar inspre apical; cauzele
pentru care nu se poate atinge LL pot fi : mud, praguri, dop colagenic etc. (55)
(A) Apa distilata; (B) 5% NaOCl; (C) 17%EDTA; (E) Solutie EDTA Smear Clear (56)
3. CLORHEXIDINA (CHX)
-concentratii : 0,12-2%
-este folosita in endodontie pentru proprietatile sale excelente antimicrobiene
-spre deosebire de NaOCl, nu are un miros neplacut
-nu este iritanta pentru tesuturile periapicale
-puternicul sau efect antibacterian se manifesta in special pe Enteroccocus faecalis
-CHX nu are proprietati solvente, deci nu dizolva tesutul pulpar, motiv pentru care in
tratamentele endodontice se foloseste pe scara larga NaOCl (3)
-nu actioneaza rapid, astfel fiind necesara o interactiune de minimum 5-10 min
-interactioneza negativ cu NaOCl si cu EDTA
-cand CHX vine in contact cu NaOCl se formeaza un precipitat cristalin, care poate
bloca unele particularitati anatomice, se formează para-cloranilina, un compus brun-
portocaliu, toxic si care poate fi cancerigen; precipitatul apare chiar si la cele mai
mici concentratii ale solutiilor, deci, inainte de a folosi CHX in canal, NaOCl deja
existent trebuie indepartat (57)
-combinarea CHX si a EDTA produce un precipitat alb; aceste 2 substrante
formeaza o substranta salina (58); acest precipitat se poate atasa la suprafata
canalului radicular si, prezenta lui, poate afecta etanseitatea obturatiei de canal, in
special in ceea ce priveste sealerii pe baza de rasina, care au nevoie de un strat
curat de dentina pentru a-si exercita efectele (59)
Interactiunea intre CHX si NaOCl formeaza para-cloranilina
Precipitatul alb care se formeaza in urma interactiunii intre CHX si EDTA
4. ACIDUL CITRIC
-este un irigant folosit in endodontie pentru indepartarea smear layer-ului

-este un bun agent chelator, demineralizant
-similar EDTA-ului, inlaturarea completa a tesuturilor si microorganismelor pulpare
necesita si folosirea NaOCl
-indepartarea smear layer-ului faciliteaza penetrarea sealer-urilor in tubulii dentinari
si faciliteaza dezinfectia in straturi tot mai adanci ale dentinei, astfel imbunatatind si
adaptarea obturatiei
-concentratii : 20-50%
5. ALCOOLUL ISOPROPILIC
-este un solvent organic cu proprietati degresante si dezinfectante, care reduce

tensiunea superficiala si mareste capacitatea de penetrare a irigantilor
-accelereaza uscarea canalelor radiculare si deshidrateaza canaliculele dentinare (3)
Substante folosite in retratamentul endodontic :

-ulei de portocale
-eucalyptol
-+/- cloroform
A. Ulei de portocale (60); B. Eucalyptol (41)
-este importanta organizarea seringilor cu iriganti pentru a nu confunda solutiile intre

ele
-se folosesc ace speciale pentru irigare cu bizou lateral
-se foloseste stopper pe acul de irigare pentru a nu depasi lungimea de lucru si a
face accidente de irigare
Tehnici si dispozitive pentru imbunatatirea livrarii irigantilor
1. Periile rotative
-sunt atasate la un maner de plastic flexibil

-se activeaza cu ajurorul unei piese de mana rotative
-se muleaza perfect in iregularitatile canalelor, in canalele curbe, unde prepararea si
irigarea a fost dificila
-se folosesc la 300 RPM
-aduc debriurile dentinare la suprafata canalului radicular, in 1/3 coronara
-agita irigantii facilitandu-le patrunderea in toate anfractuozitatile canalului
-introduse de Prof. Clifford Ruddle in 2001
-faciliteaza indepartarea de detritus dentinar si smear-layer (61)
Periile rotative introduse de Prof. Cliff. Ruddle (61)
2. Endo Activator
-introdus de Prof. Clifford Ruddle In 2008 pentru a energiza fenomenul hidrodinamic

din irigarea canalelor radiculare
-descrie metoda “tsunami irrigation”
-imbunatateste indepartarea debriurilor si a biofilmului
Componente :
● Piesa de mana ergonomica, fara fir
● Ansele de activat, de polimer (au 22 mm lungime si sunt valabile in 3 marimi :
mica – galbena 15/02, medie – rosie 25/04, mare – albastra 35/04); ansele
sunt puternice si flexibile si nu taie dentina
Aplicatii :
● Indepartarea debriurilor dentinare, facilitand actiunea irigantilor
● Plasarea hidroxidului de calciu si a MTA-ului in jurul curburilor radiculare
● Indepartarea materialelor de obturatie in timpul retratamentului endodontic
(61)
Endo Activator (61)

3. Activarea cu ultrasunete
-s-a demonstrat ca hipocloritul de sodiu este mai eficient in combinatie cu US

-US = vibratii acustice cu frecvente in jur de 25,000 cicluri/secunda
-de la sursa de energie, undele sunt transferate catre irigant, astfel apare fenomenul
fizic
-particulele fluide au o miscare foarte rapida in jurul ansei producand fenomenul de
cavitatie, rezultand microbule care isi cresc treptat diametrul, apoi explodeaza si
produc agitarea lichidului, astfel inlaturand debriurile de pe peretii canalelor
-NaOCl + US = eficienta pana si in zonele in care instrumentele endodontice nu au
patruns (istmuri, depresiuni, resorbtii interne, delte apicale, canale laterale, etc.). (24)
-irigantul e livrat in canal cu o seringa -> activat cu anse speciale de US -> irigantul e
livrat din nou pentru a elimina resturile desprinse sau dizolvate
diverse anse endodontice pentru aparatul de ultrasunete folosite pentru activarea

irigantului (62)
4. Sistemul de irigare EndoVac
-compus dintr-un adaptor multi-port care se conectează la aspiratia chirurgicala -

adaptorul are prevazute iesiri pentru micro si macro canula si pentru varful de livrare
universal
-prin plasarea microcanulei pe toata LL si a irigantului livrat pasiv in CP se creeaza
presiune negativa de aspiratie si irigantul din CP va fi tras pana in ultimii mm ai
canalului de unde va fi aspirat de microcanula (24)
Sistemul de irigare EndoVac (15)
5. Alte metode
-activare cu ajutorul conului de gutaperca prin miscare verticale ale conului in

interiorul canalului radicular
-cu ace manuale de dimensiuni mici
-cu laser
Accidente cu NaOCl
Cum apar?
-prin difuziunea sistemica a NaOCl în venele periapicale
-prin injectare directa - numai daca ducem acul de irigare dincolo de apex
-cel mai probabil este vorba de o infuzie intravenoasa a NaOCl extrudat in vena
faciala prin sinusoidele venoase prezente în osul spongios
-NaOCl extrudat printr-un foramen apical patent, un apex imatur sau o perforatie a
canalului radicular, poate usor si rapid sa infuzeze in vena facială daca exista
sinusoide venoase tributare acesteia in imediata apropiere, si daca presiunea directa
aplicata aspura fluidului > 30 mm Hg
-3 lucruri trebuie sa se intample deodata : sa existe o vena “disponibila” tributara
venei faciale in imediata apropiere a foramenului + apex deschis, patent + presiunea
de injectare > 30 mm Hg
Aspecte ale unor pacienti la care s-au produs accidente cu NaOCl
Cum putem evita?
-un apex patent este de dorit

-anatomia nu o putem controla
=> singurele aspecte care se pot controla este lungimea de irigare (LL - 3/4mm) si
presiunea sa fie < 30 mm Hg (=3/4ml /min sau EndoVac)
Cand stim ca am irigat suficient ?
-nu mai exista sangerare

-nu mai exista efervescenta si fetiditate
-irigantul iese curat din canalul radicular
-minimum 30 min de la stabilirea LL
-canalul se poate usca
PROTOCOL DE IRIGARE
VITAL
IRIGARE PRELIMINARA (NaOCl/EDTA)

CHELATOR VASCOS (EDTA GEL)
ALTERNANTA NaOCl - EDTA/AC.CITRIC
NaOCl
APA DISTILATA / SER FIZIOLOGIC
ALCOOL (USCARE)
DEVITAL
ALTERNANTA NaOCl - EDTA/ AC. CITRIC

EDTA
APA DISTILATA / SER FIZIOLOGIC
ALCOOL
Protocol irigare pe dinti vitali
Protocol irigare pe dinti devitali

-se iriga dupa fiecare instrument folosit (1/2ml)
-se utilizeaza un volum cat mai mare de irigant
-se iriga la mai putin cu 3/4mm de lungimea de lucru pentru a evita accidentele
-se folosesc canule fine cu bizou lateral
-se foloseste o miscare oscilatorie pe verticala si se tine indexul pe pistonul seringii
-este importanta respectarea secventei : NaOCl - K-file 010 pentru patenta - NaOCl
dupa fiecare instrument folosit (55)
CAPITOLUL 9
OBTURATIA ENDODONTICA
Definitia Asociatiei Americane de Endodontie :

= umplerea completa, tridimensionala a spatiului endodontic, pe cat posibil cat mai
aproape de JCD, fara depasirea importanta a acesteia sau infraobturare (63)
-cantitati minime de sigilanti, sunt utilizate impreuna cu materialul de obturare

(gutaperca) pentru a stabili o sigilare adecvata (64)
-conform Prof. Schilder, obturarea totala a spatiului canalului radicular este obiectivul
final al procedurii endodontice, iar etansarea tridimensionala (apical, coronal si
lateral) a spatiului radicular este cea mai importanta pentru succesul pe termen lung
(65)
Scopul obturatiei endodontice :

-o inchidere ermetica, o umplere 3D a canalelor radiculare
-crearea unui mediu propice vindecarii leziunilor periapicale
-izolarea canalelor radicualare de spatiul periapical, astfel prevenind recidivele
-obturarea canalului principal, a canalelor laterale si accesorii si a tubulilor dentinari
-restaurarea finala corecta si etansa previne reinfectarea pe cale coronara (63)
Momentul optim pentru obturare :

-cand s-au efectuat prepararea si irigarea corespunzatoare
-cand canalul radicular poate fi uscat, nu exista sangerare sau secretii
-cand nu exista fetiditate
->pe dinti vitali - in aceeasi sedinta
->pe dinti necrotici - in aceeasi sedinta
->pe dinti necrotici cu parodontita apicala acuta sau abces alveolar acut -> dupa
remiterea simptomatologiei dureroase (66)
Grossman si Brownlee au enumerat urmatoarele criterii pentru materialul ideal de

obturare a canalului radicular :
1. Ar trebui introdus cu usurinta in canalul radicular.
2. Ar trebui sa etanseze canalul lateral si apical.
3. Nu trebuie sa se contracte dupa introducere.
4. Ar trebui sa fie impermeabil la umezeala.
5. Ar trebui sa fie bacteriostatic sau cel putin sa nu incurajeze cresterea bacteriana.
6. Ar trebui sa fie radioopac.
7. Nu ar trebui sa pateze structura dintelui.
8. Nu trebuie sa irite tesuturile periradiculare.
9. Ar trebui sa fie steril, sau sa se sterileze usor si rapid, imediat inainte de inserare.
10. Ar trebui sa fie indepartat cu usurinta din canalul radicular, daca este necesar(3)
-in situatiile in care exista foramene foarte largi (aproximativ 0,80mm), trebuie
aplicata o bariera apicala (plug) de MTA, deasupra caruia se condenseaza
gutaperca sau se cimenteaza adeziv un dispozitiv din fibra de sticla (63)
Sigilantii endodontici
Sigilantul endodontic acopera peretii canalelor si umple spatiul dintre materialul de
obturare a canalului radicular si radacina, umpland astfel canalul radicular si
etansand caile sale de intrare si iesire. (66)
Proprietatile unui sigilant ideal :

♦ Usor de manipulat si ofera timp de lucru amplu
♦ Stabil dimensional, fara contractii odata introduse
♦ Sigileaza canalul lateral si apical, conform anatomiei sale interne complexe
♦ Neiritant pentru tesuturile periapicale
♦ Impermeabil la umiditate si neporos
♦ Neafectat de fluidele tisulare - fara coroziune sau oxidare
♦ Inhiba cresterea bacteriana
♦ Radioopac si usor discernibil pe radiografii
♦ Nu decoloreaza structura dintilor
♦ Steril
♦ Daca este necesar, usor indepartat din canal (2)
Clasificarea sigilantilor :
● Sigilanti pe baza de oxid de Zn
● Sigilanti pe baza de hidroxid de Ca
● Sigilanti pe baza de rasini
● Sigilanti pe baza de ionomeri de sticla
● Sigilanti pe baza de siliconi
● Sigilanti pe baza de solventi
● Sigilanti pe baza de metacrilat uretan
● Sigilanti pe baza de paraformaldehida (67)
Exemple de sigilanti folositi in practica curenta :

-> sigilanti pe baza de rasina : ADSEAL, AH PLUS
-> sigilanti pe baza de bioceramica : MTA FILLAPEX, BIO-C SEALER, CeraSeal, etc
A. ADSEAL (12); B. AH Plus (15); C. MTA FILLAPEX (14); D. BIO-C SEALER
(39); E. CeraSeal (12)
MTA FILLAPEX - avantaje :

● Biocompatibil
● Radioopacitate ridicata
● Fluiditate excelenta
● Elibereaza ioni de calciu
● Sistem pasta/pasta
● Timp de lucru: 23 minute
● Timp de fixare: 130 minute’
● Nu cauzeaza reactii inflamatorii
● Sigilare perfecta
● Dilatare redusa in timpul fixarii
● Ajuta in recuperarea rapida a osului si in formarea cementului
● Usor de folosit
● Se indeparteaza cu ajutorul solventilor pe baza de ulei citric si cloroform
● Fara eugenol - nu interfereaza cu fixarea cimenturilor pe baza de rasini (38)
ADSEAL - avantaje :
● Biocompatibilitate excelenta;
● Usor de mixat si aplicat;
● Asigura o sigilare ermetica;
● Nu pateaza dintii;
● Radioopac;
● Insolubil in fluidele tisulare;
AH PLUS - avantaje :
● Se adapteaza foarte fidel la peretii canalelor radiculare
● Ofera o inchidere foarte buna si o contractie minima dupa priza
● Biocompatibil, fara reactii postoperatorii
● Neresorbabil
● Sigilare a canalelor de lunga durata
● Stabilitate dimensionala
● Cel mai radioopac sigilant endodontic (15)
Gutaperca (GP)
-gutaperca este singurul material universal acceptat si utilizat in mod obisnuit, care
are multe proprietati ale unui material ideal de obturare a canalului radicular (68)
-avantajele majore ale acesteia sunt plasticitatea, usurinta de manipulare, toxicitatea
minima, radioopacitatea si usurinta eliminarii cu caldura sau solventi
-dezavantajele includ lipsa de aderenta la dentina si, atunci cand este incalzita,
contractia la racire
-conurile de GP constau din aproximativ 20% gutaperca, 65% oxid de zinc, 10%
substante radioopace si 5% plastifianti (2)
-exista conuri de GP standardizate ISO (taper .02) sau conicitati de .04 si .06 (grater
taper) si conuri dedicate sistemelor de ace rotative
A. Conuri de GP ProTaper Universal; B. Conuri de GP ProTaper Next; C. Conuri

de GP WaveOne Gold Primary (15); D. Conuri de GP de diverse dimensiuni
(015->040) si conicitate .04
-gutaperca se poate gasi si sub forma de batoane de GP, care se introduc intr-un
pistol special pentru injectare
-de asemenea, putem gasi GP si sub forma de obturatoare dedicate de sistem (GP
pe suport de plastic sau de GP)
A. Pistol pentru injectarea gutapercii (gun) (69); B. Batoane de gutaperca (15);

C. Obturatoare de gutaperca (13); Obturator de GP pe suport de GP (70)
Alte materiale necesare :

-spreadere (pentru tehnica de obturare prin condensare laterala la rece)
-pluggere (pentru condensarea verticala a gutapercii)
-rigla de calibrare a conurilor de GP
A. Spreadere; B. Pluggere (18); C. Rigla de calibrare a conurilor de GP(69)
-criteriile de apreciere a unei obturatii endodontice de calitate :

● nivelul obturatiei (lungime)
● adaptarea
● densitatea
● sa nu prezinte goluri
Tehnici de obturare :
1. Condensarea laterala la rece
2. Condensarea laterala la cald
3. Compactarea verticala la cald descrisa de Prof. Schilder
4. Tehnica undei continue descrisa de Prof. Buchanan
5. Obturarea prin injectarea gutapercii (squirt)
6. Tehnici de obturare cu gutaperca pe suport (Thermafill)
7. Compactarea termomecanica (mcSpadden)
8. Tehnica monocon de sistem (cu conuri de GP potrivite instrumentelor rotative
folosite) (63)
1. Condensarea laterala la rece
Necesar :
-conuri de GP master (taper .02, .04)
-conuri de GP accesorii
-sealer
-spreadere
-pluggere
Pasi :
● Stabileste diametrul apical (gauging + tugback)
● Alege conul master (ultimul ac folosit in preparare + tug-back)
● Alege si probeaza spreaderele
● Aplica protocolul final de irigare si usuca canalele
● Pregateste sealer-ului si introduce-l in CR cu ajutorul unui con de hartie sau
direct prin tapetarea conurilor de GP
● Cimenteaza conul master impreuna cu sealer-ul si condenseaza-l cu un
spreader care se introduce pana la LL - 1 mm
● Introdu conurile accesorii pana cand spreaderul nu mai intra decat 2-3mm si
apoi condenseaza-le
● Sectioneaza la cald conurile (cu un plugger incalzit sau electric)
● Compacteaza vertical platoul de gutaperca cu un plugger
Tugback = rezistenta la retragere

-se face cu conurile de GP in prezenta unui irigant
-indica daca conul de GP este potrivit diametrului apical
-se introduce conul de GP in CR cu irigant pana la LL si daca acesta prezinta o
usoara rezistenta in momentul retragerii din CR = tug-back
Gauging = masurarea diametrului apical cu ajutorul unui instrument manual (K-file)
dupa efectuarea prepararii CR; cand instrumentul ajunge la LL si sta fix
Conul master = conul de GP de diametrul ultimului instrument care a preparat pana

la lungimea de lucru
2. Compactarea verticala la cald - Tehnica Schilder
PASI :
● Verifica corectitudinea prepararii (cavitate continua conica)

● Determina diametrul foramenului apical (gauging) - cand instrumentele
manuale de taper .02 ajung la LL si stau fix, iar daca sunt usor apasate nu
depasesc LL
● Alege un con de GP adecvat si/sau adapteaza-l (introdu conul in lera si taie-l
cu un bisturiu)
● Probeaza conul adaptat in canal in prezenta unui irigant
● Marcheaza cu pensa reperul coronar
● Alege 3-4 pluggere adecvate
● Probeaza pluggerele in canal; acestea trebuie sa corespunda celor 3 treimi
ale canalului (apicala, medie, coronara); pluggerul apical ajunge pana la LL -
3/4mm
● Probeaza heat-carrier-ul in canal (pen-ul din sistemul de obturare); acesta
ajunge pana la LL - 3/4mm
● Prepara sealer-ul
● Dupa protocolul final de irigare (EDTA->ser->alcool), usuca bine canalul,
aplica sealer in cantitate redusa si introdu conul master
● Cu ajutorul heat-carrier-ului, taie conul master la nivelul orificiului CR si
compacteaza-l cu cel mai gros plugger ales
● Introdu heat-carrier-ul in canal 3/4mm si mentine-l cald maxim 4 secunde,
apoi opreste caldura si mentine-l rece 1/2secunde si scoate instrumentul
impreuna cu surplusul de GP
● Compacteaza cu un plugger pana cand se intareste
● Repeta aceasta etapa pana cand ajungi la 4/5mm fata de LL
● Pregateste sistemul de injectare pentru etapa de back-fill si regleaza
temperatura de 200 grade
● Introdu canula de injectare in canal pana ajunge in contact cu dopul apical,
asteapta 10 secunde pentru a se incalzi peretii canalului si apoi injecteaza si
lasa presiunea sa scoata canula (daca tragi de pistol raman goluri in
obturatie)
● Injecteaza bucati de 3/4mm si compacteaza-le cu pluggere reci pana pana
reumpli canalul
● Curata surplusul de sealer din camera pulpara
● Izoleaza camera pulpara cu un flow (preferabil colorat pentru a evita o
perforatie la o posibila sedinta viitoare), fa o radiografie de control si
efectueaza restaurarea finala
3. Tehnica undei continue, centrate, de compactare - Tehnica Buchanan
PASI :
● Verifica corectitudinea preparatiei

● Efectueaza patenta cu un instrument manual K-file 010
● Gauging
● Alege si calibreaza conul de GP si probeaza-l in CR in prezenta irigantului
● Alege si probeaza pluggerele
● Dupa protocolul final de irigare, usuca CR, prepara si aplica sealer-ul
● Introdu conul master si sectioneaza-l cu plugger-ul incalzit la nivelul orificiului
CR
● Introdu plugger-ul incalzit (hear carrier-ul) la nivelul orificiului CR, activeaza
caldura si apasa plugger-ul in directie apicala maxim 4 secunde; cand ajungi
la 3-4mm fata de limita apicala, opreste caldura si mentine presiunea;
mentine aceasta pozitie timp de 10 secunde, activeaza caldura pentru 1
secunda si retrage plugger-ul impreuna cu surplusul de GP din canal
● Pregateste pistolul de injectare la 200 grade
● Introdu canula pana ia contact cu dopul apical, asteapta 10 secunde, apoi
injecteaza GP in reprize de 3-4mm pana la umplerea canalului
● Curata surplusul de sealer din canal, izoleaza CP cu flow, rx, fa restaurarea
finala
Tehnica Schilder = tehnică cu unda de compactare segmentara, intrerupta

Tehnica Buchanan = unda continua, neintrerupta si centrata de compactare
=> etapa de down-pack se realizeaza intr-o singura miscare, de incalzire si
compactare simultana
-in tehnica clasica, cu multiple cicluri de incalzire si compactare, unda de presiune
este intrerupta de fiecare data cand gutaperca se raceste => patrunderea
materialului de obturatie in canalele accesorii si laterale este pornita si oprita
succesiv
-datorita pozitiei plugger-ului in centrul materialului de obturatie, in tehnica undei
continue, canalele laterale, situate la diferite nivele, pot fi umplute simultan, în toata
etapa de down-pack
4. Tehnica injectarii directe (Squirt)
PASI :
● Selecteaza o canula de injectare potrivita dimensiunii preparatiei (aceasta
trebuie sa ajunga pana la 3-4mm de apex)
● Alege 2-3 pluggere adecvate si probeaza-le in canal (acestea trebuie sa
corespunda dimensiunii preparatiei in ⅓-mea coronara, medie si apicala);
plugger-ul apical ajunge pana la 3-4mm de LL
● Verifica patenta, fa protocolul final de irigare si usuca bine CR
● Prepara si aplica sealer cu ajutorul conurilor de hartie sterile
● Pregateste sistemul de injectare la 200 grade
● Introdu canula de injectare la reperul stabilit anterior si asteapta 10 secunde
● Incepe sa injectezi si lasa presiunea sa scoata canula din CR
● Cand stopper-ul pozitionat pe canula se distanteaza 2 mm fata de reperul
coronar, opreste injectarea si scoate canula din CR
● Fuleaza cu cel mai mic plugger
● Injecteaza in etape de 3-4mm pana la umplerea completa a CR
● Curata surplusul de sealer din canal, izoleaza CP cu flow, rx, fa restaurarea
finala (71)
5. Tehnica Thermafill
-obturatoarele Thermafill sunt alcatuite dintr-un maner, un suport de plastic si

gutaperca propriu-zisa, care este fixata pe miezul suport
-au conicitate constanta pe toata lungimea lor, de .04
-miezul de plastic are lungimea de 25 mm
-există obturatoare pentru diverse sisteme de instrumente rotative
PASI :
● Alegerea obturatorului adecvat - gauging

● Se fixeaza cu ajurul stopperului prezent pe obturator lungimea pana la care
patrunde acesta = LL - 1mm
● Obturatoarele nu pot fi probate in CR, astfel se folosesc in aceasta privinta un
set de instrumente speciale numite verifiers, care se prezinta in 12 marimi si
au un taper de .05
● Se face irigarea finala, se usuca CR, se introduce sealer cu ajutorul unui con
de hartie
● Pentru a evita depasirea, se indeparteaza GP de pe ultimul mm al
obturatorului cu o lama de bisturiu
● Se fixeaza stopper-ul la LL - 1 mm
● Se introduce obturatorul in cuptorul de incalzire
● Se introduce obturatorul in CP lent, timp de 3-5 secunde cu miscari usoare de
rotatie-contrarotatie pana se atinge LL
● Dupa 10 secunde la introducerea obturatorului, acesta poate fi sectionat la
nivelul orificiului CR cu ajutorul unor freze speciale (Thermacut burs)
● Se compacteaza GP cu un plugger
● Se curata surplusul de sealer din canal, se izoleaza CP cu flow, rx, se
efectueaza restaurarea finala (72)
A. Cuptorul Thermaprep (15); B. Diverse obturatoare dedicate sistemelor de

instrumente rotative; C. Verifiers; D. Thermacut burs (73)
*** Tehnica monocon de sistem
PASI :
● Alege conul de GP in functie de ultimul ac cu care ai preparat + gauging +
tug-back
● Efectueaza protocolul final de irigare si usuca CR
● Introdu sealer in CR cu conuri de hartie sterile sau tapeteaza conul master cu
sealer
● Preferabil, foloseste sealeri bioceramici
● Introdu conul in CR si sectioneaza-l la nivelul orificiului CR cu un plugger
incalzit (heat carrier) si compacteaza-l cu un plugger rece
● Daca este necesar, completeaza cu gutaperca injectata
● Indeparteaza surplusul de sealer din CP, sigileaza orificiile CR cu flow si
restaureaza dintele
CAPITOLUL 10
RETRATAMENTUL ENDODONTIC
Pentru a planifica eficient tratamentul, clinicianul poate clasifica factorii etiologici in
patru grupe:
1. Microorganisme intraradiculare persistente sau reintroduse
2. Infectie extraradiculara
3. Reactia organismului la un corp strain
4. Chisturi adevarate (2)
Cauzele patologiei post-tratament. (1) Microorganisme intraradiculare. (2) Infectie

extraradiculara. (3) Reactia la un corp strain. (4) Chisturi adevarate. (2)
1. Microorganisme
-predominant flora G+
-specia considerata rezistenta dezinfectiei este Enteroccocus Faecalis
!!! mare atentie la irigare
2. Corpi straini
-instrumente fracturate dincolo de foramen

-fibre de celuloza din conurile de hartie
-GP+sealer sunt bine tolerate de tesuturile periapicale, astfel ca se obtine vindecare
si in prezenta lor
3. Chisturi adevarate
-se formeaza in tesuturile periradiculare cand celulele epiteliate (resturile lui
Malassez) prolifereaza din cauza unor mediatori inflamatori
-2 tipuri : chist adevarat periapical + chist periapical in buzunar
-chisturile adevarate sunt separate de dinte, iar cele in buzunar comunica cu
radacina
-chisturile adevarate nu se vindeca dupa tratamentul endodontic si au nevoie de
enucleare chirurgicala
Diagnosticul se pune cu ajutorul :

-examenului clinic exo- si intra-oral
-evaluarii parodontale
-examenului radiologic (CBCT-ul este cel mai de acuratete)
-evaluarii clinice : percutie, palpare, muscatura
-dentina care este expusa prin recesiune si defectele de sondare inguste pot fi
rezultatul unei infectii endodontice care dreneaza prin sulcus; ele pot indica uneori o
fractura radiculara verticala
-fatetele de uzura ocluzala indica prezenta unui traumatism ocluzal care poate
complica diagnosticul si rezultatul tratamentului predispunand dintele la fractura, fiind
de asemenea asociat cu patologia post-tratament
-CBCT-ul permite sa se determine adevarata dimensiune, amploarea si pozitia
leziunilor periapicale si resorptive si ofera informatii suplimentare despre fracturile
dintilor, canalele ratate, anatomia canalelor radiculare si topografia osului alveolar
din jurul dintilor
-o cauza majora a parodontitei apicale post-tratament sunt canalele netratate, iar
CBCT-ul ofera un mare avantaj in a le descoperi, dar cele mai utile sunt testele
clinice, care includ percutia, muscatura si palparea
-daca un dinte prezinta o sensibilitate la percutie, aceasta se poate datora bolii
endodontice persistente, dar alte cauze pot fi traumatismele recente, traumatismele
ocluzale si boala parodontala
-cand ramane tesut vital in canalele unui dinte tratat anterior, fie printr-un canal
complet ratat, fie dintr-un canal curatat necorespunzator, pacientii se pot plange de
sensibilitate la rece sau la cald
Metode de tratament :
-retratament endodontic nechirurgical
-tratament chirurgical
-temporizare si urmarirea evolutiei
-extractie
1. Extractie
-se extrage dintele in caz de :
● fractura radiculara verticala
● boala parodontala avansata
● imposibilitatea de restaurare
● infectie extinsa ce pune viata pacientului in pericol cu trismus extensiv
Fractura verticala :
-exista un defect parodontal ingust
-radiologic se observa o leziune in J, care cuprinde apexul si progreseaza inspre
coronar
2. Tratament chirurgical :
-cuprinde urmatoarele manopere :

● rezectie apicala
● chiuretaj apical
● amputatie radiculara
● extractie + tratatament endodontic + replantare
3. Retratamentul endodontic nechirurgical
Accesul
-se face prin indepartarea restaurarilor (coroane, obturatii) sau in caz de necesitate
se poate face acces prin coroane
-necesita indepartarea cariilor si refacerea peretilor
-in anumite cazuri este necesara indepartarea pivotilor
Indepartarea pivotilor
-o regula simpla : nu este important doar ceea ce este eliminat, ci si ceea ce ramane
in urma
-primul pas este expunerea lui corecta prin eliminarea tuturor materialelor de
restaurare adiacente
-in cazul DCR-urilor, cea mai mare parte a materialului din jurul pivotului si din
interiorul CP este indepartata cu o piesa de mana de viteza mare, folosind freze de
carbid cilindrice/conice sau freze diamante
-cand majoritatea materialului de restaurare este indepartat, se utilizeaza un
instrument mai putin agresiv (freza conica de micromotor sau o ansa de US conica
medie) pentru a indeparta restul materialului
-cand ramane material de restaurare minim, trebuie utilizat un instrument cu US de
dimensiuni mai mici pentru a reduce riscul de a indeparta structura dentara sau
subtierea pivotului
-utilizarea US la interfata dintre pivot si dinte (linia de ciment) si deplasarea
constanta in jurul circumferintei pivotului va sparge structura de ciment de-a lungul
interfetei dintre peretele pivotului si canal si astfel va reduce retentia lui, facilitand
indepartarea
-varful ansei cu US nu trebuie aplicat pe pivot cu prea multa forta, deoarece va
amortiza unda ultrasonica si va reduce efectul acestei tehnici
-piesa de mana cu US trebuie utilizata cu racire cu apa
-datorita caldurii care poate fi generata, varful trebuie indepartat la fiecare 10-15
secunde si este necesara utilizarea unei seringi apa / aer pentru a curata zona de
resturi si a reduce temperatura produsa care ar putea provoca deteriorarea
tesuturilor periradiculare
-rolul pivotului este de marii suprafata de adeziune, nu intarirea dintelui !!!
Riscuri care apar la indepartarea pivotilor :

● perforarea radacinii
● fractura dintelui
● slabirea rezistentei radacinii si fisuri
● lasarea dintelui nerestaurabil
● spargerea pivotului si imposibilitatea indepartarii acestuia
● lezarea parodontiului, cauzata de utilizarea US timp indelungat fara racire
Indepartarea gutapercii :
-se face cu ajutorul unor solventi (eucalyptol, ulei de portocale, ***cloroform)

-instrumente :
● ace manuale (ex. : intrumente manuale C+, hedstrom)
● ace rotative (ex. : ProTaper universal de retratament)
● carrieri de caldura
● freze GG
A. Sistemul ProTaper Universal de Retratament (14); B. Instrumente C Pilot

VDW (38);
Retratamentul dintilor obturati cu paste
-multe dintre pastele utilizate, contin formaldehida si oxizi de metale grele, sunt
toxice si sunt un potential pericol pentru sanatatea pacientului (local + sistemic) daca
sunt extinse dincolo de apex
-radiologic, pot fi distinse prin : lipsa de radioopacitate, a prezentei golurilor si de
obicei prezinta dovezi ale prepararii inadecvate a canalului si a controlului slab al LL
-clasificare : moi sau tari si toate ar trebui considerate potential toxice
-pastele moi sunt usor de indepartat folosind instrumente intr-o maniera crown-down
si o irigare abundenta cu NaOCl pentru a minimiza extrudarea
-pastele tari sunt dificil de indepartat
-pasi :
● pregatirea accesului -> expunerea orificiului coronar -> pasta este sondata cu
o sonda endodontica si cu ace => daca este dura si impenetrabila =>
indepartata cu freze sau un ansa Us dreapta, conica (in portiunile drepte usor
accesibile ale canalului) -> instrumentele de mana mici, precurbate, sunt
introduse pentru a testa zona apicala
● solventul ales ar trebui plasat în cavitatea de acces
● energia US rupe pasta, iar irigarea favorizeaza plutirea fragmentelor intr-o
directie coronara pana cand se ajunge la apex
● uneori, in ciuda tuturor celor mai bune eforturi, pasta nu poate fi indepartata
=> interventie chirurgicala sau extractie
● biocalex 6.9 este o pasta cu oxid de calciu, care devine tare dupa priza=>
deoarece este o pasta de oxid de calciu, EDTA-ul o poate inmuia
Indepartarea conurilor de argint :
-necesita un acces adecvat si indepartarea meterialelor de restaurare, fara a freza

din con
-se utilizeaza solventi si iriganti
-se utilizeaza US pentru a slabi conul (se prinde conul cu o pensa si se aplica US pe
pensa)
-se pot utiliza ace Hedstrom inserate in jurul conului dupa dizolvarea sealer-ului (ca
ultima tehnica)
Provocari ale retratamentelor endodontice :

● instrumente separate
● praguri / cai false
● canale blocate de tesut pulpar rezidual (uneori necrozat, adesea fibros sau
calcificat) si „noroi” dentinar (mud) compactat apical
● perforatii (2)
Restaurarea dintilor tratati endodontic

-trebuie sa se tina cont de ferrule effect = efect de incercuire = tesut dentar sanatos
circumferential de inaltime minimum 1.5-2mm si latime minimum 1 mm pentru ca
restaurarea si dintele sa aiba rezistenta in timp
Recomantari pentru tratamentul dintilor posteriori nonvitali (2)

Indicatii pentru aplicarea unui pivot din fibra de sticla => Daca exista 2 sau mai multi
pereti reziduali, dintele nu are indicatie pentru pivot (74)
CAPITOLUL 11
ERORI IN TIMPUL TRATAMENTULUI ENDODONTIC
1. Accidente cu hipoclorit de sodiu
Cauze :
● Exista o vena disponibila tributara venei faciale in apropierea apexului, ceea
ce nu putem controla, iar un apex deschis, patent este de dorit
● Cand exista o presiune de injectare > 30mm Hg => irigare 3-4 ml/min sau
EndoVac si nu mai aproape de 2-3 mm de LL
● LL neadecvata, fara folosirea apex locatorului
● Largire excesiva a apexului
● Perforatie laterala
● Blocajul acului de irigare => miscare oscilatorie pe verticala
-NaOCl injectat in tesuturile vitale cauzeaza hemoliza si ulceratii, distructia

fibroblastelor si a celulelor endoteliale.
-reactie initiala : durere severa si imediata, edem, coloratii violacee care se extind pe
hemifata respectiva +/- hemoragie severa in CR, in cazul M sup -> durere
periorbitala, gust de clor, iritatia gatului
-poate aparea parestezie tranzitorie sau permanenta
Atitudine terapeutica :
Imediat :
● Pentru controlul durerii -> anestezice si analgezice locale + comprese reci
● Irigari imediate intracanalare cu ser fiziologic
● Pentru siguranta consult BMF
Dupa o zi :
● Compresele reci sunt inlocuite cu comprese calde
● Clatiri locale frecvente cu apa calda pentru stimularea circulatiei sistemice
-pacientii trebuie rechemati zilnic pentru a monitoriza recuperarea

-utilizarea antibioticelor nu este obligatorie si este recomandata numai in cazurile de
risc ridicat sau dovezi de infectie secundara
-administrarea de antihistaminic nu este obligatorie, iar utilizarea corticosteroizilor
este controversata
2. Separarea instrumentelor endodontice
Cauze :
● Utilizare incorecta atunci cand cavitatea de acces este insuficient largita
pentru ca acele sa patrunda vertical
● Suprautilizare
● Utilizarea instrumentelor prea mari in canale inguste si curbe
● Presiune radiculara prea mare in timpul instrumentarii
● Absenta glide path-ului
● Caracteristicile acului (design, tehnica de productie, tipul de aliaj)
Atitudine terapeutica :
● nonchirurgical : diverse sisteme comerciale, ultrasunete, lasso, extractoare,
bypass the instrument
● chirurgical : rezectie apicala
Tehnica :
-crearea unei platforme = staging platform, deasupra acului cu freze GG modificate,
pentru acces in linie dreapta
-se folosesc anse cu US in miscare CCW (invers sensului acelor de ceasornic), cu
grija sa nu fracturam fragmentul de ac separat (NiTi > SS) si sa nu il impingem
dincolo de foramen
-ansa cu ultrasunete este plasata pe platforma creata intre capatul expus al acului si
peretele canalului si este vibrat in jurul obstructiei intr-o directie inversa acelor de
ceasornic, care aplica o forta de desurubare a acului pe masura ce este vibrat
-se creaza un spatiu in jurul instrumentului (⅓ din lungimea fragmentului) cu ajutorul
anselor cu US
-US se aplica in zona curburii interne (in zona externa -> duce instrumentul mai
apical), cu o putere cat mai redusa
-un canal uscat ofera o vizibilitate mai buna, dar creste temperatura; la o crestere de
10 grade apar leziuni ale ligamentului parodontal -> irigare cu EDTA (curatare mai
buna)
-daca instrumentul nu iese din canal cu ajutorul US, se poate folosi un lasso pentru
prinderea fragmentului dupa ce acesta se misca in canal
-o alta tehnica este folosind Kitul Endo Extractor, care include un adeziv cianoacrilat
(superglue), care este utilizat pentru a lipi un tub gol de capatul expus al
instrumentului pentru indepartare; timpul necesar pentru ca adezivul sa se fixeze
pentru a asigura o rezistenta adecvata a lipirii pentru indepartare este de 5 - 10
minute
Factori in succes :
● lungimea fragmentului (un fragment mai lung este mai usor de indepartat)
● localizarea fragmentului
● diametrul canalulului, curbura
● OBLIGATORIU - magnificatie (2)
A. Kitul Endo Extractor; B. Lasso-uri create in cabinet (2); C. Trusa pentru

indepartat instrumente separate a Prof. Yoshi Terauchi (75); D. btr pen - lasso
pentru indepartarea instrumentelor (12); E.
A. Diverse anse US pentru diverse proceduri endodontice
3. Cai false, perforatii
Categorii :
-coronar/corono-radicular : pe coroana, in furcatie
-radiular : ⅓ coronara, medie, apicala (ledge + perforation, eliptizare + perforatie)
Cauze :
-cavitate de acces inadecvata
-folosirea unor freze neadecvate si periculoase
-necunoasterea anatomiei
-patologic : resorbtie + carie
Materiale necesare :
-magnificatie
-bariera (ex. hemospon)
-MTA (nu in perforatiile care comunica cu santul gingival, deoarece se spala; in
acele cazuri se foloseste glassionomer)
-pluggere, microspatule, carriere
Irigare :
-in defecte mici -> NaOCl
-in defecte mari -> ser fiziologic
Factori care influenteaza prognosticul :

-localizarea perforatiei (furcatie, ⅓ coronar -> accesibil)
-timpul care a trecut de la producere
-capacitatea de a sigila defectul
-contaminarea anterioara cu microorganisme
Tehnica :
1. Repereaza canalele radiculare si instrumenteaza-le preliminar

2. Curata si eventual largeste putin defectul cu US sau freze GG pentru a
indeparta dentina ramolita
3. Dezinfecteaza (hipoclorit de Na/ser)
4. Fa hemostaza (colagen, suflat de Ca, hidroxid de Ca)
5. Protejeaza canalele radiculare : bulete de vata, conuri hartie/GP etc;
6. Inspecteaza perforatia pentru a determina daca e necesara o matrice externa
(colagenul, alogrefa osoasă demineralizată liofilizată, hidroxiapatita, Gelfoam
sau sulfatul de calciu) -> in functie de distructia osoara in jurul defectului)
7. Plaseaza MTA cu carrier-ul special si condenseaza-l cu pluggere (se pot
folosi si capetele de la conurile de hartie, care absorb si apa)
8. Plaseaza o buleta de vata umeda deasupra MTA si sigileaza dintele pentru a
permite MTA-ului sa faca priza
● Supraextinderea materialului nu pare sa afecteze prognosticul
-in unele cazuri, se poate folosi un instrument manual care protejeaza canalul de
blocare si care, este purtator indirect pentru transmiterea US catre MTA, astfel il
determina sa “cada” in defect atunci cand condensarea directa nu e posibila
-> instrumenul se plaseaza in CR la un nivel mult sub defect, iar MTA este dus la
locul perforatiei
->dupa condensare, se atinge acul in ⅓ coronara cu US pentru a vibra MTA in
defect
->se foloseste acul cu o miscare de impingere-retragere de 1-2mm pentru a elibera
MTA-ul plasat
● PERFORATIE APICALA
-> dificil de reparat si se insoteste de praguri si blocaje
-> trebuie gasit segmentul canalului principal, instrumentat, dezinfectat si obturat
-> canalul principal se obtureaza cu MTA/GP + sealer
-> MTA e mai eficient in etanseizare, dar e greu de transportat in ⅓ apicala a unui
canal curb (2)
Plug apical de MTA

-in cazuri cu apex > 0.80 mm sau in resorbtii apicale
-MTA = material excelent, biocompatibil, hidrofil, faciliteaza vindecarea si
diferentierea celulara => neoformare osoasa; in contact cu ionii de fosfor din
organism => hidroxiapatita
-daca obturam in aceeasi sedinta, se foloseste MTA cu priza rapida (10-15min) ex. :
MTA Angelus
● Tehnica :
1. Radiografie
2. Anestezie
3. Diga
4. Indeparteaza caria/obturatia veche
5. Stabileste LL (daca diametrul foramenului > 120mm -> folosim pluggere pt
determinarea LL / orice instrument metalic )
6. Prepara mecanic CR
7. Iriga cu NaOCl + EDTA
8. Usuca (conuri de hartie sterile, microaspitaroare, alcool isopropilic)
9. Plaseaza MTA cu carrier-ul si condenseaza-l cu pluggere
10. Pune MTA la nivelul orificiului CR
11. Probeaza pluggerele in preabil si fixeaza stopper-ul la LL - 0.5mm
12. Radiografie
13. Injecteaza GP + sealer
14. Restaureaza dintele
-> plug-ul de MTA trebuie la aiba minimum 5 mm pentru ca infiltrarea bacteriana sa

ajunga la 0
-> MTA se durifica in timp mai indelungat, astfel incat daca tratatamentul se face intr-
o singura sedinta, se aplica obligatoriu GP peste MTA, deoarece demineralizantul
afecteaza MTA
-> daca se aplica un pivot fibra de sticla : MTA -> GP (min. 1mm) -> pivot
-> daca tratamentul se face in 2 sedinte, se aplica o buleta de vata cu ser fiziologic
peste plug-ul de MTA, care ii favorizeaza priza fiind un material hidrofil
4. Praguri
Cauze :
● Cavitate de acces neextinsa suficient
● Miscarea de pilire cu instrumente mari
● LL neadecvata
● Fortarea instrumentelor in CR
● Neprecurbarea instrumentelor
● Neutilizarea instrumentelor in ordine secventiala
● Irigare si lubrefiere insuficienta
● Incercarea de a negocia canale calcificate, de a indeparta instrumente
Tehnica :
● Utilizeaza cel mai mic instrument care poate depasi pragul (008, 010
precurbate)
● Utilizeaza instrumentul cu usoare miscari de rotatie + pilire
● Daca nu reusesti => preflaring coronar
● Alte instrumente pe care le poti folosi : US (anse subtiri pentru a largi orificiul
canalului dincolo de prag, putere mica) , instrumente rotative (PathFiles,
Proglider) (2)
A, instrument pentru depasirea pragului (microexplorator) B, prag cu perforatie in

directie dreapta C, vedere microscopica care arata canalul cu prag in centru si un
acces ingust la cananul principal in partea dreapta. D, orificiul canalului, precum si
accesul la calea originala trebuie sa fie evazate intr-o directie anticurbura (portiunile
rosii). E, vizualizare microscopica care prezinta portiunile rosii care trebuie eliminate
pentru un acces usor la calea originala. F, accesul la calea originala a fost evazat
pentru a facilita inserarea instrumentului. G, instrumentul pentru bypass trebuie
utilizat cu miscari scurte de pilire pentru a crea o cale distincta catre canalul original
(2)
Recomandari :
- precurbeaza intotdeauna instrumentele
- foloseste instrumente flexibile
- masoara LL cu apex locatorul
- foloseste instrumentele in secventa corecta
- daca intampini o rezistenta -> nu insista -> preflaring + instrumente mici pana
ajungi la LL
- nu fi agresiv cand prepari
- nu forta instrumentele in canalul radicular
- nu folosi miscarea de pilire cu instrumente mari, rigide
5. Depasirea cu material de obturare
-poate provoca complicatii serioase cand este extrudat in sinus/in terioriul nervului
alveolar inferior (sinuzite, parestezii)
-in general, materialele care dau complicatii sunt pastele pe baza de
paraformaldehida
-GP poate provoca iritatii mecanice, dureri posttratament
-cauze : necontrolarea materialelor, suprainstrumentarea (cand nu s-a stabilit corect
LL)
-tehnicile de compactare verticala la cald sunt tehnici excelente ca si sigilare, dar
daca nu se respecta tehnica si instructiunile pot aparea depasiri
-tehnicile cu carrier de GP (Thermafill) provoaca mai frecvent depasiri decat tehnica
de compactare verticala
Metode de indepartare a materialelor extrudate:

● Heat carriere (pot provoca leziuni termice daca sunt duse dincolo de apex)
● US
● Solventi
● Instrumente rotative
● Instrumente manuale (ex. Ac hedstrom NOU #15/#20 introdus in masa
obturatiei, miscare CW 0,5-1mm dincolo de LL, apoi acul se retrage ferm, fara
rotatie)
Managementul distructiei tisulare si a simptomatologiei :

● Analgezice, corticosteroizi, comprese reci, Ab
● Daca nu se reuseste ortograd => indepartare chirurgicala (extractie / rezectie
apicala, in functie de distructia tisulara) (2)
Recomandari :
● Daca ai creat o supraextindere cu GP, iar pacientul nu are simptomatologie
=> urmareste in timp
● Nu folosi paste pe baza de formaldehide, crezol, eugenol, iodoform etc.
● Daca dupa tratament pacientul are simptomatologie => AINS + antialgice 7
zile ; daca nu se remite simptomatologia => retratament
● Apeleaza la chirurgie in caz de ultima instanta
BIBLIOGRAFIE
1. Ecaterina Ionescu, Manual pentru rezidentiat stomatologie, Editura
Universitara “Carol Davila”, Bucuresti 2021
2. Cohen Stephen, Pathways of the pulp, Editura Mosby, 2015
3. Ingle I. John – Ingle’s Endodontics Vol. 6, Editura BC Decker Inc Hamilton,
2008
4. Radu Gheorghe Solomon, Examinarea pacientului, 2015
5. https://paginadenursing.ro/project/sinuzita/
6. Castellucci Arnaldo, Endodontics Volume 1, Editura Il Tridente, 2005
7. https://www.mkd-medicale.ro
8. Nica Luminita, Diagnosticul in Endodontie, UMF Timisoara
9. https://www.zirc.com
10. http://www.medi-store.ro
11. https://www.hdentalstore.ro
12. https://nastimed.ro
13. https://shop.megagen.ro
14. https://dentstore.ro
15. https://www.dentotal.ro
16. https://www.emag.ro
17. https://dentcafe.com/sablon-diga.html
18. https://premierdenta.com
19. https://dentequip.ro
20. Nica Luminita, Instrumentarul endodontic, UMF Timisoara
21. https://www.sswhitedental.com
22. https://www.esanatos.com/boli/boli-stomatologice/Preparatia-canalelor-
radicular31438.php
23. Michael J. Scianamblo, DDS, Instruments of Critical Path
24. Castellucci Arnaldo, Endodontics Volume 2, Editura Il Tridente, 2009
25. Nica Luminita, Atlas de Instrumente Endodontice Rotative din Aliaje de
Nichel-Titan, Editura Victor Babes, Timisoara, 2018
26. https://www.wdent-shop.ro
27. https://dentalfarma.ro
28. https://www.dentaltix.com
29. https://www.henryschein.co.uk
30. https://www.zerodonto.com
31. http://www.beruttieducation.it
32. https://www.dentex.ro
33. https://www.youtube.com/watch?
v=3LFFw8w2MFY&ab_channel=DentsplySironaItaly
34. https://dandal.ir
35. Carolina Cabrera Pestan, TruNatomy: Instrumentación de vanguardia para
una endodoncia mínimamente invasiva, Canal Abierto Revista Cientifica,
Chile 2020
36. Drs. Peet J. van der Vyver, Martin Vorster, Ove A. Peters, Minimally invasive
endodontics using a new single-file rotary system, Endodontic Practice US,
2020
37. https://edenta.eu
38. https://www.ddi.ro
39. https://www.tehnicaldent.ro
40. https://www.ultradent.com
41. https://www.poka.ro
42. https://www.indiamart.com
43. https://www.dentalbtc.com
44. https://dentequip.ro
45. Marco Versiani, Mandibular Second Molar: Radix Entomolaris, 2012
46. Shanthi, Sireesha, Sothy, Bahruddin, C-Shaped Root Canal Configuration in
Mandibular Second Molars : A Review and Its Prevalence in Indian
Population, 2015
47. Paul Krasner, DDS, and Henry J. Rankow, DDS, Anatomy of the Pulp-
Chamber Floor, Journal of Endodontics, 2004
48. iliescu si gafar
49. https://www.kinderdent.com
50. Nica Luminita, Prepararea canalului radicular, UMF Timisoara
51. Herbert Schilder, Cleaning and Shaping the root canal, Dental Clinic North
America, 1967
52. https://www.tdsc.com
53. https://www.wikiwand.com/en/Root_canal_treatment
54. William T. Johnson, Color Atlas of Endodontics, editura W.B Saunders
Company
55. Luminita Nica, Irigantii endodontici, UMF Timisoara
56. http://www.endoexperience.com/filecabinet/Clinical%20Endodontics/Smear
%20Layer/SmearClear%20Clinical%20Evaluation.pdf
57. Bettina R Basrani 1, Sheela Manek, Rana N S Sodhi, Edward Fillery, Aldo
Manzur, Interaction between sodium hypochlorite and chlorhexidine
gluconate, Journal of Endodontics, 2007
58. Rasimick BJ1, Shah RP, Musikant BL, Deutsch AS., Interaction between
chlorhexidine digluconat and EDTA, Journal of Endodontics, Decembrie 2008
59. http://www.endoexperience.com/documents/CHX-NaOCLpptBuiJOE2008.pdf
47
60. https://www.watch24.ro
61. https://www.endoruddle.com
62. https://doctoruldedinti.info/
63. Luminita Nica, Obturatia endodontica, UMF Timisoara
64. Sami Chogle, Bassam M. Kinaia and Harold E. Goodis, Scope of
nanotechnology in endodontics, 2012
65. Maryam Kazemipoor, Roqayeh Hakimian, Laleh Akhoondzadeh : Nano
Science and Root Canal Therapy: A Literature Review, Department of
Endodontics Iran.
66. Itzhak Abramovitz, Nurit Beyth, Guy Weinberg, Alon Borenstein, David Polak,
Dana Kesler-Shvero and Yael Houri-Haddad : In Vitro Biocompatibility of
Endodontic Sealers Incorporating Antibacterial Nanoparticles, Journal of
Nanomaterials 2012
67. Takashi KOMABAYASHI, David COLMENAR, Nicholas CVACH, Aparna
BHAT, Carolyn PRIMUS and Yohji IMAI, Comprehensive review of current
endodontic sealers, Dental Materials Journal, 2020
68. Grossman LI, Oliet S, Carlos E, Rio D. Endodontic practice. 11th ed ed.
Philadelphia: Lea & Febiger; 1988
69. https://dentprice.ro
70. https://www.dentsplysirona.com
71. Camil Ianes, Obturatia endodontica termoplastica pas cu pas, Timisoara 2015
72. Luminita Nica, Obturatia endodontica - Principii si Tehnici, Editura
Eurostampa, Timisoara 2011
73. Enrico Cassai, THERMAFIL: The technique step by step, 2017
74. Luminita Nica, Restaurarea dintilor cu tratament endodontic, UMF Timisoara
75. https://ukdentistry.co.uk/terauchi_kit

Caiet Pentru Lucrari Practice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Pentru Lucrari Practice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET PENTRU LUCRARI

“Make a habit of two things : to help; or at

SCOALA ROMANEASCA DE STOMATOLOGIE

-pacientul acuza durere, cauzata de stimuli termici (rece) si chimici (dulce)

2. PULPITA ACUTA SEROASA PARTIALA

-pacientul prezinta o durere vie, localizata, provocata, localizata, care dureaza

3. PULPITA ACUTA SEROASA TOTALA

-durere violenta, insuportabila (“turbarea dintilor”), spontana/provocata, continua,

4. PULPITA ACUTA PURULENTA

-nu este dureroasa

6. PULPITA CRONICA DESCHISA POLIPOASA

-jena dureroasa si sangerare la masticatie

7. PULPITA CRONICA INCHISA PROPRIU-ZISA

-dintele este asimptomatic

8. PULPITA CRONICA INCHISA HIPERPLAZICA

-etiologie : traumatisme, agenti chimici, agenti microbieni

2. PARODONTITA APICALA ACUTA SEROASA

=ABCES ACUT APICAL

3. PARODONTITA APUCALA ACUTA PURULENTA

=ABCES ACUT APICAL

PARODONTITE APICALE CRONICE

4. PARODONTITA APICALA CONDENSANTA

-pe radiografie se observa o zona de hipermineralizare, cu spatiul periapical ingustat

5. ABCESUL APICAL CRONIC

6. PARODONTITA APICALA CRONICA ACUTIZATA

-dintele nu prezinta simptomatologie

-inflamatia dispare si pulpa revine la normal daca se efectueaza un tratament corect

3. PULPITA IREVERSIBILA SIMPTOMATICA

-pulpa este inflamata si nu e capabila de vindecare, astfel se indica tratamentul

4. PULPITA IREVERSIBILA ASIMPTOMATICA

-pulpa este inflamata si nu mai are capacitate de vindecare

6. DINTE TRATAT ANTERIOR

-dintele a fost tratat endodontic

7. DINTE CU TERAPIE INITIATA ANTERIOR

1. TESUT APICAL NORMAL

-pacientul nu are simptomatologie

2. PARODONTITA APICALA SIMPTOMATICA

-ligamentul parodontal este inflamat

3. PARODONTITA APICALA ASIMPTOMATICA

-se defineste ca inflamatia parodontiului apical de cauza pulpara

4. ABCESUL APICAL ACUT

-este o reactie inflamatorie la infectia pulpara sau la necroza

5. ABCESUL APICAL CRONIC

-este o reactie inflamatorie la infectia pulpara sau la necroza

Examinarea reprezinta o succesiune de informatii colectate pentru a stabili un

Pasii unei examinari corecte sunt :

Medicul are responsabilitatea de a elaborarea un istoric medical corespunzător

- este impartit in cinci directii de baza de interogare: localizare, inceput, intensitate,

-daca se constata ca ganglionii sunt fermi si sensibili + umflarea fetei + o

Fistulele de origine dentara

-se pot deschide, de asemenea, pe suprafata pielii

FIG. 2. A, Fistula extraorala care se deschide pe suprafața pielii in zona mentoniera

De asemenea, e importanta palparea sinusurilor fetei, de importanta deosebita

-inspectia buzelor, fundurilor de sac, frenurilor, bridelor, ducturilor salivare, limbii,

IGIENA ORALA A PACIENTULUI

-trebuie evaluata impreuna cu integritatea dentitiei

-uneori, infectiile endodontice cronice dreneaza printr-o fistula

-durerea la percutie nu indica daca dintele este sau nu vital

A. Percutie efectuata usor cu indexul; B. Percutie in axul lung al dintelui

-percutia stimuleaza proprioceptorii din ligamentul parodontal

-nu ne furnizeaza informatii despre vitalitatea dintelui

Testarea mobilitatii dintelui cu ajutorul a doua manere de oglinda (2)

-reprezinta un pas foarte important in stabilirea unui diagnostic corect si complet