Clasificarea inflamatiilor pulpare

 Hiperemia preinflamatorie
 Pulpita acuta seroasa partiala
 Pulpita acuta seroasa totala
 Pulpita acuta purulenta partiala
 Pulpita acuta purulenta totala
 Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
 Pulpita cronica hiperplazica sau granulomul intern Palazzi
 Pulpita cronica deschisa ulceroasa
 Pulpita cronica deschisa granulomatoasa

Hiperemia preinflamatorie
Simptomatologie

 Durerea provocata de excitatiile termice

 Durerea este localizata
 Are intensitate moderata
 Durerea poate sa apara chiar si dupa terminarea cariei
 Durerea survine in urma prepararii unor cavitati sau slefuri de bonturi

Examen obiectiv

 Existenta unui proces carios care nu a deschis camera pulpara

 Palparea cu sonda, a fundului cavitatii, evidentiaza prezenta hipersensibilitatii, iar la periferia
procesului carios hiperstezie dentinara
 Probele de vitalitate sunt pozitive aratand o usoara hipersensibilitate, prin aparatia senzatiei de
durere la excitatii de mica intensitate

Diagnostic pozitiv

 Persistenta durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului

 Existenta procesului carios fara deschiderea camerei pulpare si cu teste de vitalitate pozitive
 Semnalarea, de catre pacient, a unor tratamente efectuate pe dintele in cauza cu putin timp in
urma

Diagnostic diferential

 Hipersensibilitatea si hiperstezia dentinara- durerea inceteaza odata cu actiunea excitantului

 Pulpite acute coronare- durerile tin cateva ore, au un caracter mai accentuat
Pulpita acuta seroasa partiala(coronara)

Simptomatologie

 Bolnavul acuza o durere vie, localizata la un anume dinte

 Durerea este provocata de excitanti termici
 Se manifesta pe o durata mai mare decat in hiperemie
 Crize dureroase mai rare la inceput, devin cu timpul mai frecvente
 Pot sa apara si spontan

Examen obiectiv

 Pune in evidenta un dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina
alterata
 Dupa indepartarea dentritusurilor alimentare si a dentinei ramolite, ramane un strat subtire de
dentina dura si pigmentata
 Atingerea acestui strat cu sonda, provoaca o reactie dureroasa si puternica
 Uneori, prin indepartarea dentinei alterate, se poate deschide camera pulpara
 Percutia dintelui in ax si percutia transversala nu este dureroasa
 La testele de vitalitate, raspunsul este intens pozitiv, cu o durere prelungita

Diagnostic pozitiv

 Durere vie, spontana sau provocata

 Caracter localizat al durerii
 Teste de vitalite pozitive, mai ales la rece si curenti electrici
 Existenta unui proces carios profund, fara deschiderea camerei pulpare si cu hipersensib la
atingerea fundului cavitatii

Diagnostic diferential

 Hiperemia preinflamatorie- dureri numai provocate si de scurta durata

 Pulpita acuta seroasa totala- dureri mult mai violente, de lunga durata, insotite de sensibilitate la
percutie in ax
 Pulpita purulenta partiala- dureri cu caracter pulsatil, exacerbate de caldura si calmate la rece
 Pulpita purulenta totala- dureri cu aceleasi caractere ca si la partiala, cu sensibilitate la percutia in
ax, iradieri la dintii vecini si aparitia unei picaturi de
 puroi la deschiderea camerei pulpare
Pulpita acuta seroasa totala

Simtomatologie

 Tabloul clinic este dominat de acuitatea fenomenelor dureroase

 Criza dureroasa provocata initial de un agent extern, poate fi de la inceput violenta dar poate sa
fie si progresiva
 Durerea poate sa apara spontan fara o cauza aparenta
 Durerea tine mult timp
 Tendinta de iradiere catre dintii vecini si spre maxilarul antagonist
 Uneori, in raport cu pozitia dintelui pe arcada, durerea poate iradia in regiunea temporala,
orbitala, submandibulara sau chiar occipitala
 Niciodata aceasta iradiere nu depaseste linia fetei

Examen obiectiv

 Se constata existenta unui proces carios profund, camera pulpara fiind acoperita de un strat
subtire de dentina alterata
 Presiunile, chiar si foarte mici, excercitate cu sonda dentara rigida, pot duce la deschiderea
camerei pulpare, ceea ce provoaca exacerbarea durerii si aparitia unor picaturi de sange
 Unerori, in stratul de dentina, care acopera pulpa, se poate descoperi un punct de comunicare cu
exteriorul
 Cercetarea cu sonda flexibila a acestei comunicari, pune in evidenta hipersensib pulpara
 Reactie dureroasa la percutia in ax a dintelui

Diagnostic pozitiv

 Caracterul continuu al durerii

 Mare intensitate a durerii
 Sensibilitatea la percutia in ax
 Hipersensib la testele de vitalitate termice

Diagnostic diferential

 Pulpita acuta seroasa partiala- durerea este in crize, cu perioade de remisiune, iar dintele nu este
dureros la percutia in ax
 Pulpita purulenta totala- dureri cu caracter pulsatil, sensibilitate la cald si calmare la rece,
sensibilitatea la curentul electric fiind mult mai scazuta
 Parodontita apicala acuta seroasa- durere cu caracter permanent, senzatie de egresiune a dintelui,
durere si congestie a mucoasei vestibulare la nivelul apexului, probe de vitalite negative
Pulpita acuta purulenta partiala

Simtomatologie

 Asemanatoare cu cele din pulpita acuta seroasa coronoara

 Durerea apare in crize spontate, mai ales noaptea
 Durerea este violenta, localizata la inceput, apoi iradiata
 Caracter pulsatil, sincron cu sistolele ventriculare
 Exacerbarea ei este provoacata de orice cauza ce realizeaza cresterea afluxului sanguin spre
extremiatea cefalica

Examenul obiectiv

 Consta o carie profunda, pe podeua careia se gaseste un strat de dentina ramolita

 Din camera pulpara deschisa, va fi evacuata o cantitate mica de puroi, sub forma unei picaturi,
urmata de usoara sangerare
 Consecutiv acestei deschideri, durerea se intensifica, apoi devine suportabila sau chiar inceteaza

Diagnostic pozitiv

 Caracter pulsatil al durerii, posibiliatea de localizare

 Exacerbarea la cald, diminuarea la rece
 Prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare, urmata de exacerbarea si apoi
reducerea durerii
 Probele de vitalitate la rece si electrice dau raspunsuri pozitive la intensitati mai mari decat cele
obisnuite
Diagnostic diferential

 Pulpita seroasa coronoara- dureri cu caracter lancinant, exacerbate la rece, probe de vitaliate cu
agenti termici si electrici pozitive la intensitati mai mici decat normal
 Pulpita purulenta corono-radiculara- durata durerii prelungita, iradieri pe traiect trigeminal,
sensibilitate la percutia in ax a dintelui

Pulpita acuta purulenta totala

Simptomatologie

 Dureri spontante si foarte puternice, aproape continue, iradiate si cu caracter pulsatil

 Sensibiliate la cald
 Durerile nu cedeaza la calmante locale sau la analgezice
Examen obiectiv

 Se observa un proces carios extins si profund

 Exereza dentinei ramolite se realizeaza cu usurinta din cauza alterarii ei avansate
 Dupa evacuarea secretiei purulente, prin deschiderea camerei pulpare, durerea scade sau chiar
inceteaza
 Sensibiliatea este crescuta numai in profunzime, in straturile superficiale fiind redusa

Diagnostic pozitiv

 Caracter pulsatil al durerii

 Calmarea temporara prin lichide reci
 Teste de vitalitate reduse sau abolite
 Sensibiliatea la percutia in ax
 Aparitia picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare

Diagnostic diferential

 Pulpita acuta seroasa totala- caracterul durerii este viu, ascutit, insuportabil, deschiderea camerei
pulpare provoaca exacerbarea durerii, iar prin orificiul de deschidere apare sange
 Pulpita purulenta partiala- durerile au remisiuni, iar percutia in ax nu este pozitiva
 Parodontopatita apicala acuta- senzatia de egresiune, durere puternica, semne loco-regionale si
starea generala alterate, probe de vitalitate negative

Necroza pulpara

 Modificare aseptica a pulpei cu epuizarea mijloacelor sale defensive sub actiunea agresiva a unor
factori fizico-chimici
Macroscopic:
Necroza umeda
 Este produsa sub actiunea enzimatica prin enzime vegetale, animale, antiseptic
 Au aspect semilichid tulbure
 Lichidul este un bun conducator de electriciltate

Necroza de coagulare(uscata)

 Pulpa uscata de culoare galben-brun, negru-violaceu, cu consistenta crescuta

Simptomatologie: foarte saraca

Examen obiectiv:

 Transparenta mai mica decat a dintilor vecini(chiar mat)

 Poate avea o coloratie modificata spre galben-cenusiu
 Total areactiv la excitantii termici, chimici bucali
 Nu prezinta hiperstezie/hipersensibilitate
 Rx nu ofera informatii

Diagnostic pozitiv

 Camera pulpara inchisa

 Modificari de culoare a coroanei dintilor
 Lipsa sensibilitatii de palpare cu sonda
 Insamantare bacteriana negative, teste de vitalitate negative
 Nu prezinta sangerare

Diagnostic diferential

 Gangrena pulpara simpla: camera pulpara deschisa

 Parodontita apicala cronica: semne Rx concludente, bacterii +
 Pulpita cronica deschisa ulceroasa: sensibilitate si sangerare, teste de vitalitate +, camera pulpara
deschisa
 Pulpita cronica inchisa propriu-zisa: prezenta cariei cu evolutie lenta

Evolutie si complicatii

 Necroza poate ramane o perioada in acest stadiu

 Fractura dentara prin scaderea rezistentei mecanice
 Infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni

Coafajul indirect

 Metoada terapeutica indicata in tratamentul plagii dentinare a cavitatilor rezultate prin tratarea
cariilor simple
 Poate fi aplicat si in tratamentul inflamatiilor pulpare incipiente

Coafajul indirect in 2 timpi

Timpul 1

 Izolarea dintelui
  Toaleta plagii dentinare cu apa oxigenta sau neofalina
 Uscarea cavitatii cu jet de aer cald sau bulete sterile
 Aplicarea pe fundul cavitatii a pastei cu antibiotice, care se aplica in 2 moduri( cu o spatula
bucala sau cu ajutorul unor bulete sterile)
 Acoperirea cu eugenat de Zn

Timpul 2

 Uscarea dintelui
 Indepartarea eugenatului de Zn
 Indepartarea buletei de vata
 Indepartarea urmelor de pasta de antibiotice prin stergerea peretilor cu bulete sterile umectate in
neofalina
 Uscarea cavitatii cu jet de aer cald
 Aplicarea unei cantitati de pasta de hidroxid de Ca, in cavitate, intr-un strat de 1 mm grosime
 Acoperirea cavitatii cu eugenat de Zn avand grija sa nu se disloce, prin presiune, pasta de
hidroxid de Ca

Coafajul indirect intr-un singur timp

 Izolarea dintelui
 Toaleta cavitatii cu apa oxigenta si neofalina
 Uscarea cavitatii cu jet de aer
 Aplicarea, in cavitate, a unei pastei de hidroxid de Ca
 Obturatie provizorie cu eugenat de Zn

Coafajul direct

 Metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperite, cu o substanta izolanta, neiritanta cu

actiune antiinflmatorie si antiseptica
Calitatiile substantelor folosite

 Solubilitate in apa si umorile tisulare

 pH alcalin apropiat de cel al pulpei dentare
 Toxicitate tisulara minima
 Eficacitate mare in concentratie mica
 Actiune antiinflamatorie si antiseptica indelungata si neiritanta
 Inertie chimica fata de materialul de obturatie pt a nu intra in combinatie
Indicatii coafaj direct

 Indicat la dintii ce ofera accesibilitate si au valoare masticatorie

 Indicatii majore in cariile ocluzale, mai putin recomandabil in cariile aproximale cu evolutie
subgingivala, deorece nu se poate obtine o buna izolare
  Indicat in deschiderile accidentale ale camerei pulpare, hyperemia preinflamatorie si pulpita acuta
seroasa

Contraindicatii

 La nivelul molarilor de minte, dintilor ectopici, dintiilor suprasolicitati in cazul dezechilibrelor

ocluzo-articulare, dintilor ce vor fi slefuiti in scop protetic
 In carii distale ale molarilor secunzi superiori
 La dintii cu volumul coroanei si al cavitatii mic
 In cariile dentare cu evolutie indelungata sau pe dinti cu obturatii anterioare
 In pulpitele seroase totale, purulente totale si partiale, cronice

Amputatia vitala(pulpotomia)

 Procedura endodontica, chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara vie, nesensibilizata
prin anestezie
 Se conserva pulpa radiculara vie cu ajutorul unui pansament histofil ce stimuleaza procesele de
vindecare
 Scop: dintele sa poata functiona normal si sa-si pastreze integritatea

Obiective

 Disparitia semnelor si/sau simptomelor clinice de suferinta pulpara

 Mentinerea pulpei radiculare vitale
 Mentinerea pe arcada a unui dinte sanatos, functional, fara afectarea tesuturilor periapicale
 Radiografia arata o dezvoltare completa a radacinii
 Radiologic, tesuturile periapicale au aspect normal

Indicatii

 Pentru tratamentul dintilor temporari sau al dintilor permanennti tineri

 In cazul dintilor monoradiculari traumatizati la copii, unde apexul nu este complet inchis
 In cazul dintilor permanenti maturi este un nou concept
 Esecuri ale coafajului direct si indirect
 In cazul pulpitelor reversibile, in special in situatiile cu hipermeie pulpara sau pulpita seroasa
partiala
 Aplicata numai in cazurile in care exista o buna vizibilitate asupra campului operator
Contraindicatii

 Persoane varstnice
 Pacineti cu boli generale ce modifica vascularizatia pulpei dentare
 Etape avansate ale inflamatiei pulpare
  Resorbtie radiculara ce atinge 1/3 cervicala
 Prezenta leziunilor periodontale
 Absenta sangerarii la deschiderea camerei pulpare
 Hemoragii incontrolabile dupa amputatia pulpara
 Prezenta exsudatului seros sau purulent
 Prezenta unui traiect fistulos

Avantaje

 Caracter biologic, ca urmare a cicatrizarii plagii pulpare si conservarii pulpei radiculare vii
 Permite dezvoltarea radacinii dintelui si eruptia finala a dintelui

Dezavantaje

 Tehnica greu de realizat

 Necesita conditii absolute de asepsie antisepsie

Amputatia devitala

 Interventie chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara dupa insemsibilizarea chimica si
se pastreaza pulpa radiculara

Indicatii

 Molarii persoanelor in varsta

 Molarii de minte
 Dinti mobili parodontici
 Dinti temporari
 Dinti cu canale foarte curbe

Contraindicatii: in cazul pulpitelor acute purulente sau al pulpitelor necrozate

Extirparea vitala(pulpectomie vitala)

 Metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa coronara si radiculara dupa
insensibilizarea ei prin anestezie
Indicatii

 Pulpite acute si cronice

 Deschiderile accidentale ale camerei pulpare ce nu pot beneficia de tratamentul indirect sau direct
 Hiperstezia si hipersenibilitatea dentinara care nu cedeaza la tratamentul obisnuit
 Abraziunile dentare patologice
 Dupa o tentativa de extirpare devitala in care nu s-a reusit desensibilizarea pulpei dentare
 Pierderi mari de substanta dura dentara coronara
 Fracturile dentare coronoare care au deschis camera pulpara
 Parodontite marginale cronice cu mobilitate de gradul 3, in scopul imbunatatirii circulatiei
parodontale
 In scopul realizarii unor mijloace de imobilizare conjucte cu ancoraj in camera pulpara si canalul
radicular
 In scopul realizarii unei coroane de substitutie
 In cazurile in care necesitatea asigurarii paralelismului dintilor stalpi impune slefuiri importante
ce duc la scaderea camerei pulpare
 Dintii cu eruptii alveolare active
 Luxatiile dentare
 Fracturile radiculare in prima sau a doua treime a radacinii
 Dinti situati in focarele de fractura
 Nevralgii trigeminale produse de denticuli intrapulpari

Contraindicatii

 Afectiuni ale organismului in care este contraindicata folosirea anestezicelor sau

vasocontrictorului asociat(afectiuni cardiace, hipertensiunea arteriala, epilepsia etc)
 Stari fiziologice ca sarcina in primele 3 luni si ultimele 2 luni
 Existenta unor afectiuni loco-regionale care impiedica injectarea anestezicului in zona de electie
corespunzatoare dintelui respectiv
 Imposibilitatea efectuarii unui tratament corect si complet pe tot traiectul canalului din cauza unor
particularitati morfo-anatomice ale canalelor sau pozitiei dintelui pe arcada
 Imposibilitatea cooperarii cu pacientul in timpul interventiei(boli psihice)

Extiraparea devitala

 Metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa dentara in totalitate, dupa insensibilizarea ei
cu mijloace chimice

Indicatii

 Cazurile in care nu poate fi folosita anestezia din cauza alergiei la substanta anestezica
 Boli generale ce contraindica anestezia
 Imposibiliatea injectarii substantei anestezice datorita unor afectiuni la locul de electie al
anesteziei
  Dinte cu canele foarte curbe care nu permit permeabilizarea pana la apex
 Dinti situati distal pe arcada, la care accesul este dificil

Contraindicatii

 Extirparea in scop protetic la dintii fara procese carioase deoarece nu exista cavitatea in care sa se
aplice pansamentul chimic necrozant
 Pulpite purulente partiale si totale la care aplicarea asenicului poate duce prin difuzarea lui rapida
la complicatii parodontale
 Pulpite cronice deschise granulomatoase, din cauza faptului ca hiperplazia pulpara ocupa
cavitatea carioasa si impiedica inchiderea etansa a pansamentului necrozant
 Cariile cu evolutie subgingivala, unde inchiderea pansamentului arsenical pune probleme
deosebite

Instrumente din Nichel-Titan

Avantaje

 Flexibilitate sporita
 Elasticitate buna
 Rezistente la uzura
 Nu oxideaza
 Sunt biocompatibile
 Respecta curbura canalului datorita prop elastice si a varfului inactiv
 Eficente in debridarea dentinei
 Determina economie de timp

Dezavantaje

 Se pot fractura fara sa se poata previziona momentul separarii

 Costuri mai ridicate

Instrumente din microtitan

 Contin 95% titan si 5% aluminiu

 Prezinta capacitate de taiere si rezistenta la fractura comparabila cu cele ale instrumentarului din
otel inoxidabil, dar au o flexibilitate mai mare
 Nu prezinta pseudoelasticitatea instrumentarului din nichel-titan, adica nu revin la forma initiala
dupa ce au fost utilizate in canale curbe
Instrumente de debridare
Acele Tirre Nerf
Indicatii

 Indepartarea pulpei radiculare- mai ales in canale largi si drepte

 Indepartarea meselor, conurilor de hartie sau a buletelor de vata din canal
 Indepartarea conurilor de gutaperca mobilizate

Contraindicatii

 In canalele subtiri

Acele codita de soricel

Indicatii

 Indepartarea pulpei radiculare, in canele largi

 Indepartarea rumegusului dentinar ramas in canal dupa tratamentul mecanic
 Indepartarea corpilor straini moi din canale: bulete de vata, mese, conuri de hartie

Instrumente de largire

Acele Reamer

Indicatii

 Conformarea canalelor radiculare(largire)

 Repararea orificiilor de intrare in canalele radiculare
 Cateterizarea si permeabilitatea canalelor radiculare
 Realizarea stopului apical in tehnicile de telescopare progresiva
 Permeabilitaea orificiului apical in parodontite apicale exsudative sau purulente
 Introducerea de paste moi
 Electrod in ionoforeza
 Odontometrie
 Dezobturarea canalelor radiculare prin miscari de rotatie, acul penetrand in materialul de
obturatie
Avantaje

 Flexibilitate
 Eficacitate de tăiere
 Capacitate crescută de îndepartare a resturilor dentinare
 Partea activă mai eficace decât K-file dar mai fragilă.

Dezavantaje

 Mai fragil decât K file

 Razuire mai puțin eficace
 Înșurubare mai mică– risc de despiralări și fractura a acului
 Vârf activ – risc de cale falsă

Acele Kerr-File

Indicatii

 Identificarea orificiilor de intrare in canalele radiculare

 Cateterizarea si permeabilizarea canalelor
 Largirea canalelor radiculare
 Permeabilitatea orificiului apical
 Realizarea stopului apical
 Pistonarea de solutii medicamentoase
 Introducerea de paste moi in canal
 Indepartea pulpei din canalele inguste
 Odontometrie
 Dezobtuarea canalelor radiculare

Avantaje

 Este mai rigid, rezistent și mai puțin casant decât K reamer

 Cel mai util tip de ac la lărgirea canalelor endodontice.
 Vârf mai puțin activ făță de reamer(risc mai redus la cale falsă)

Dezavantaje

 Rigiditate crescută- cateterism redus

 Spațiu redus dintre spire – se încarcă repede acul și devine inactiv
 Lucrează lent
Ace Hedstroem
Utilizare: lărgirea canalelor radiculare
Nr de spire: între 15-20.
Utilizare clinică :răzuirea și consecutiv lărgirea canalelor radiculare prin mișcare de retragere activă către
coronar (pasiv către apical).

Indicații

 Lărgirea canalelor radiculare

 Odontometrie
 Reducerea curbilor endodontice
 Cateterism
 Dezobturarea, după utilizarea unui ac reamer de număr similar.

Avantaje

 Este mai rigid, rezistent și mai puțin casant decât K reamer

 Cel mai util tip de ac la lărgirea canalelor endodontice.
 Vârf mai puțin activ făță de reamer(risc mai redus la cale falsă)

Dezavantaje

 Rigiditate crescută- cateterism redus

 Spațiu redus dintre spire – se încarcă repede acul și devine inactiv
 Lucrează lent

Ace Miller
Utilizare:
Sunt folosite pentru prepararea canalelorstandardizate cromatic ISO pentru meșe în canal

Instrumente noi:
Hedstroem File
Ni-Ti

Indicații: aceleași ca la Kerr și Hedstroem

Ace Lentullo

 Partea activă are formă de spirală

 Iso: 15-40
 Se folosesc numai în sensul acelor de ceasornic

Freze Gates
Partea activă este în formă de flacără cu lame taioase

Indicații :
 Se folosesc pentru prepararea rapidă a 2/3 coronare ale canalului/ până la prima curbură
 Pentru dezobturarea canalelor
 Pentru a fixa pivoții
 Sunt numerotate de la 1 la 6
 Se utilizează cu o viteză scăzută

Utilizare:
 Se lărgește canalul cu instrumente manual și după cu cele Gates
 Se folosește cu vârful neted/retragere activă pentru pentru a nu se face câi false
Dezavantaje
 Este rigidă
 Nu poate trece peste curburile canalului
 Atunci când se forțează este fragilă
 Nu este indicată la molarii inferiori pe rădăcina mezială

Freze Beutlerock
Partea activă este lungă
Utilizare:

 Pentru lărgirea canalelor

 Pentru dezobturare

Tratamentul hiperemiei pulpare

Fazele de tratament sunt
 Eliminarea tesuturilor alterate
 Tratarea plagii dentare
 Protejarea pulpei prin obturatii de baza, cu eugenat de Zn
 Obturatia de durata
Eliminarea tesuturilor alterate

 Indepartarea dentinei alterate, toaleta cavitatii si inchiderea cavitatii ca un material de obturatie

provizorie pot fi suficiente pt disparatia manifestarilor dureroase deoarece, pe de o parte sunt
indepartati factorii excitanti, iar pe de alta parte se izoleaza pulpa de eventuala actiune a excitantilor
din mediul bucal
 Este recomandabil ca la indepartarea dentinei sa se evite, pe cat posibil, utilizarea instrumentelor
rotative
 Daca totusi se folosesc, trebuie actionate cu prudenta, cu racirea lor si a cavitatii cu apa in tot timpul
lucrului si cu intreruperi cat mai dese, pt ca peste factorii care au determinat hiperemia sa nu se
suprapuna actiunea nociva a excitatiilor mecanice si termice rezultate din actiunea frezelor

Tratamentul plagii dcntare

 Va fi efectuat numai cu substante chimice necaustice

 Aceste substante trebuie sa aiba efecte calmante, remineralizante si usor antiseptice

Protejarea pulpei

 Cele mai bune rezulatate in tratarea hiperemiei s-au obtinut cu preparatele pe baza de hidroxid de
Ca care se aplica pe fundul cavitatii, protejat printr-o obturatie de baza cu eugenat de Zn sau ciment
fosfat de Zn, in functie de materialul care va fi folosit pt obturatia de durata
 In cazul unei cavitati superficiale, a carei adancime nu permite aplicarea unui strat protector gros,
se aplica un lac izolator care contine rasini ce polimerizeaza rapid cand vin in contact cu aerul
 Aplicarea eugenatului de Zn poate avea un rol pozitiv, deoarece eliberarea eugenatului se face in
cantitati mici si stimuleaza neodentinogeneza
 La mentinerea vitalitatii pulpei contribuie si metoda infiltratiei peridentare cu anestezice

Obturatia de durata

 La cele cu materiale compozite, se aplica obturatii de baza cu ciment fosfat de Zn sau cimenturi cu
ionomeri de sticla
 Tratamentul consta in indepartarea factorilor cauzali

Tratamentul pulpitei seroase partiale

 Leziunile cuprind doar o parte din pulpa dentara

 Metoda de tratament este coafajul direct
 O alta metoda terapeutica recomandata este amputatia vitala
 Limitele de aplicare a acestor 2 metode sunt restranse
 Metoda terapeutica cu cele mai largi aplicatii in tratamentul pulpitei seroase partiale este extirparea
totala a pulpei dentare
  Extirparea vitala este metoda de electie
 Amputatia vitala- in situatii exceptionale

Tratamentul pulpitei seroase totale

 Leziunile tisulare intereseaza pulpa in intregime

 Deseori este interesat si parodontiul apical
 Metoda terapeuica de electie este extirparea vitala
 Extiraparea devitala si mai ales amputatia devitala-in conditii speciale
 Metodele urmaresc prevenirea aparitiei unor complicatii pulpare si apicale

Tratamentul pulpitei purulente partiale

 Lezarea pulpei este importanta, mai ales in portiunea ei coronara, dar caracterul ireversibil al
acestor leziuni, impun aplicarea extirparii vitale
 Extirpare aseptico-antiseptica, deoarece gradut important de infectare a pulpei cu germeni
bacterieni, impune sterilizarea spatiului endodontic, dupa indepartarea pulpei
 Amputatia devitala ramane metoda terapeutica indicata, cu totul exceptional, in aceasta
afectiune si numai pt cazurile in care conditiile anatomo-topografice locale, impiedica
extirparea pulpei in totalitate

Tratamentul pulpitei purulente totale

 Gradul inaintat de distrugere a intregului tesut pulpar, bogata infiltrare bacteriana, precum si
interesarea in procesul inflamator si a parondtiului apical, impun indeparatea in totalitate a pulpei
si asigurarea unei sterilizari a spatiului endodontic infectat ramas liber dupa extirpare
 Ambele obiective sunt atinse prin extirparea vitala a pulpei prin metoda aseptico-antiseptica

Tratamentul pulpitelor cronice

 Dintre metodele de tratament, cea mai indicata in pulpitele cronice este extirparea vitala
antiseptico-antiseptica
 In alte situatii- extirpare devitala
 Extirparea devitala este conditionata de deschiderea camerei pulpare in pulpitele inchise si de
excizarea hipertrofiilor pulpare pt crearea spatiului necesar substantelor devitalizante in
pulpitele granulomatoase
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare

Consta in 3 etape:
1. Evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de pe peretii canalului pana in
dentina sanatoasa, prin tratamentul mechanic de canal, care se practica pe toata lungimea
canalului, pana in zona de jonctiune cemento-dentinara
Astfel se obtine si largirea canalului in vederea obturatiei
2.Sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare, prin tratament medicamentos si agenti
fizici.
3.Sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa

Indicatii si contraindicatii

Factori generali
 Tratamentul gangrenei se poate realiza la pacienti sanatosi clinic sau la pacienti cu o forma
usoara de boala
 In formele grave, se va face imediat extractia dintelui sub protectie de antibiotic

Factori locali

 Valoarea masticatorie si protetica a dintelui

 Topografia dintelui
 Integritatea coronara
 Starea parodontiului marginal
 Calitatea radacinii

Nu beneficiaza de tratament:
 Dintii cu malformatii radiculare
 Dintii care au in canale corpi straini care nu pot fi indepartati(ace rupte)
 Dintii cu cai false interradiculare si radiculare
 Dintii cu implantare deficitara
 Dintii cu ostelite apicale cornice difuze intinse

Grupa ISO I Instrumente endodontice activate manual (ace endodontice)

 Acele endodontice sunt folosite in tratamentul mecanic de canal. Acestea prezinta o variatie larga
de forme si marimi.
 Exista ace endodontice actionate manual (Grupa ISO I) si ace endodontice actionate mecanic
(Grupa ISO II).
 Acele actionate manual se gasesc de diferite lungimi: 19mm, 21mm, 25mm, 28mm si 31mm.
 Manerele acelor au diferite culori, in fucntie de marimea lor. Culorile alb-negru se repeta de 3 ori
(vezi tabel).
 Sunt confectionate din otel inoxidabil, aliaje de Ni-Ti si Ti-Al.

Exemple de ace:

Ac extractor de nerv, ac extractor pulpar, ac Tiernerv, nerve boarch

 Sunt utilizate la indepartarea pulpei canalare, dar si a meselor, conurilor de hartie sau la
indepartarea unor corpi straini.

Ac coada de soricel, Rattenschwanzfeile, rat-tail file

 Este asemanator cu acul extractor de nerv. Acesta prezinta pe ax o serie de spini mai puternici. Sunt
recomandate pentru indepartarea resturilor de vata si a rumegusului de dentina ramasa in canal dupa
razuire.

Ac de avansare, ac Kerr burghiu , K-Reamer ( pe capul manerului e insemnat: ▲ )

 Cu acesta se determina lungimea canalului radicular; lungimea de lucru trebuie sa se intinda pana
la jonctiunea cemento-dentinara. Reamer-ul apical are lame numai pe cei 3 mm ai varfului
instrumentului.

Ac Hedström, Hedström Feile, H-file ( pe capul manerului e insemnat: ●)

 Se utilizeaza la completarea largirii canalului radicular. Aspectul este al unei serii de conuri
suprapuse, cu varful spre apical si baza spre maner. Dat. configuratiei partii active este total
interzisa rasucirea sau insurubarea acestui instrument. Acest ac este activ doar intr-o singura
directie - retractie.

Ac Kerr, ac pila, K-Feile, K-file ( pe capul manerului e insemnat: ■ )

 Sunt folosite pentru largirea canalelor radiculare. Actiunea de taiere a pilei se poate efectua atat la
miscarea de scoatere-razuire, cat si in cea de penetrare-avansare.

Ac de tip K modificat, K-Flex File

 Acestea pornesc de la configuratia patrata si triunghiulara a tipului K - conventional. Forma pe
sectiune a instrumentului e un romb. Partea taietoare e formata de catre cele 2 unghiuri ascutite ale
rombului. Celelalte 2 unghiuri ale rombului, cele obtuze, ofera o zona mai mare pt. indepartarea
debriurilor ( evitand astfel in timpul actiunii compactarea dentinei in canal ).
 Pathfinder CS
 Sunt relizate dintr-un nou tip de otel recomandate pt permebilizarea canalului radicular. Au o
grosime de 0,06 si 0,08; maner de culoare portocalie, inscriptionat cu litera "P".

Plugger, spreader

 Sunt instrumente condensatoare.

 Ambele sunt metalice, netede si conice.
 Sunt folosite la compactarea materialului de gupapercha.
 Pluggerele se termina fara varf cu un capat plat.
 Sprederele sunt mai conice si se termina cu varf ascutit.

In functie de maner, atat pluggerele cat si spreaderele sunt:

 palmere ( hand-plugger sau hand-spreader ) prezentand un maner identic cu al unei sonde

 digitale ( finger-plugger sau finger-spreader ) manerele sunt similare cu cu cele ale instrumentelelor
K-pila ( se gasesc de la 0,15mm mov, pana la 0,40mm negru )

Grupa ISO II Instrumentar endodontic actionat mecanic, de tipul acelor de canal

Acele endodontice actionate mecanic prezinta un mandren care permite atasarea lor la piesa contra-
unghi.

Piesele contra-unghi pot fi:

• obisnuite
• cu miscare oscilanta de un sfert de tura
• cu miscare oscilanta de un sfert de tura asociata cu o miscare verticala
( miscarea verticala este de 0,8-1mm )
Exemple de ace:
Ac Lentullo
 Se prezinta pt. piesa dreapta si pt. piesa contra unghi. Materialul de obturatie canalara este introdus
in canalele radiculare cu ajutorul acestui ac.

Acele Dynatrak
 Sunt folosite la piesa contra-unghi oscilatorie. Se recomanda numai pt portiunea apicala a canalului
pt a fi finisata cand e deja largita. Avantaje: se previne fractura instrumentului in canal in caz de
rotatie de un sfert de tura.
 Grupa ISO III Instrumentar endodontic actionat mecanic, de tipul frezelor de canal
Sunt compuse din 2 parti: un mandren si un cap activ. Cele mai populare instrumente sunt:
Gates-Glidden si Pesso. Acestea prezinta la unirea mandrenului cu capul o zona de minima
rezistenta care va ceda in cazul care instrumentul se blocheaza in canal, fapt ce va permite
inlaturarea usoara a partii restante. Partea activa a lor se termina cu o mica zona inactiva, ce va
permite evitarea pragurilor sau cailor false.

Exemple de freze:
Gates-Glidden (tip G)
 Se folosesc pt. largirea initiala a orificiilor canalelor radiculare, si pt. penetrarea in adancime in caz
de canale drepte.

Peeso (tip P)
 Sunt cel mai frecvent utilizate in prepararea portiunii coronare a radacinii in vederea realizarii unui
DCR. In acest caz gutapercha de pe canal se va indeparta, pana la lungimea ideala cu ajutorul
plugger-elor incalzite.

Grupa ISO IV Sunt incluse toate conurile radiculare

Conuri de hartie
 Sunt conice si netede.
 Se folosesc dupa irigarea canalelor radiculare.
 uscare completa a canalului va permite sealer-ului sa adere intim la peretii canalului. Conurile sunt
sterilizate prin iradiere cu raze gamma.
 Dimensiunile conurilor corespund instrumentarului endodontic standardizat.

Conuri de gutapercha
 Gutapercha e dura, mult mai casanta si mai putin elastica decat cauciucul natural. La 65°C reteaua
cristalina dispare.
 In endodontie i se adauga: ceruri, materiale de umplutura si opacifianti. Exista conuri standardizate
( master ) si conuri auxiliare.
 Conurile standardizate au varfurile rotunjite iar cele auxiliare au varfurile ascutite ( pt. a completa
cat mai bine spatiul dintre conul master si peretii canalari )

Conuri de argint
 Sunt materiale de obturatie solide ce ofera o manipulare usoara in obturarea canalelor curbe sau
inguste. Sunt confectionate din argint 99,8%, Ni, Cu.
 Prezenta conului de argint in fluidul tisular, va cauza corodarea sa permanenta, insotita de iritatie
cronica a regiunii periapicale, corodarea dentinei radiculare, distructie osoasa si discromie a
mucoasei acoperitoare.
 De aceea ele au o mare toxicitate tisulara, ceea ce a dus la reducerea utilizarii lor in endodontie.