CARIA SIMPLĂ A DINȚILOR TEMPORARI

- CONSECINȚELE PARTICULARITĂȚILOR DINȚILOR

TEMPORARI

- EPIDEMIOLOGIE

- ETIOLOGIE

- CLASIFICĂRI

- DIAGNOSTIC

- PRINCIPII DE TRATAMENT

- MATERIALE DE RESTAURARE
 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Particularitățile dinților temporari

CONSECINȚELE PARTICULARITĂȚILOR DT

► evoluția rapidă a procesului carios

► expunerea la deschideri accidentale a camerei pulpare

► capacitatea reparatorie este mai puțin intensă

► capacitatea de reacție a pulpei este mult mai redusă

► inervația și sensibilitatea mai reduse decât la dinții permanenți

► protecția față de eventualele traume ocluzale

 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Particularitățile dinților temporari

Considerații clinice
► volum coronar redus → profunzimea și dimensiunile globale ale cavității

preparate sunt mai mici la dt comparativ cu dp

► suprafață ocluzală redusă → lățimea cavității este mai mică la dt

 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Particularitățile dinților temporari

Considerații clinice
► constricția cervicală → precauții în timpul preparării cavității proximale

deoarece există riscul expunerii pulpare

→ uneori este dificil de adaptat matricea

► straturi de smalț și dentină mai reduse → atenție în timpul preparării

cavității pentru a nu o extinde prea mult în profunzime, altfel crește riscul

deschiderii camerei pulpare

 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Particularitățile dinților temporari

Considerații clinice
► arii de contact extinse în suprafață → pot rămâne carii nedetectat

→ prepararea cavității proximale trebuie extinsă larg, pentru a aduce

marginile cavității în zonele de auto-curățire

 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Particularitățile dinților temporari

Considerații clinice

► prismele de smalț sunt orientate în direcție ușor ocluzală de la

joncțiunea amelo-dentinară → nu mai este necesară bizotarea la nivelul

pragului gingival, deoarece nu mai rămân prisme de smalț ne-susținute

 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Definiție

Caria dentară este o boală infecțioasă complexă,

transmisibilă.

Caria dentară este o definită ca o disoluție progresivă a

componentei anorganice a țesuturilor dure dentare / decalcifierea

porțiunii anorganice a dintelui, mediată de placa dentară și cauzată

de acțiunea microorganismelor care determină fermentarea

carbohidraților.
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
?

EPIDEMIOLOGIE

Dinamica leziunilor carioase la dinții temporari are un trend

ascendent
 20% - 2 ani
 50% - 3 ani
 80% - 5 ani
 90 - 95% - 6 ani
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
?

EPIDEMIOLOGIE
Particularități:

● distribuția pe sexe B=F

● leziunile sunt de obicei simetrice
● cea mai mare frecvență a leziunilor carioase este la nivelul dinților
frontali superiori, apoi la nivelul molarilor I şi II a caninilor
● ca debut, întâi apare caria ocluzală (2→4 - 5 ani), apoi apare cea
aproximală (4 - 4,5 ani) cu debut la nivelul sau sub punctul de contact
(la 5 ani →70-80%)
● localizarea V şi L este mai rară
● un semn de agravare a afectării prin carie → diversificarea formelor
clinice
 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Clasificare

I.CRITERIUL TOPOGRAFIC
►A. Carii ale suprafețelor accidentate (șanțuri și fosete)
 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Clasificare

I.CRITERIUL TOPOGRAFIC

►B. Carii ale suprafețelor netede

 ? CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare

I.CRITERIUL TOPOGRAFIC
► C. Clasificarea în funcție de designul cavității
 ? CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare

II. GRADUL DE SEVERITATE

►A. CARIA CRONICĂ (STAȚIONARĂ)

►B. CARIA OPRITĂ ÎN EVOLUȚIE

 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Clasificare

II. GRADUL DE SEVERITATE

►C. CARIA CIRCULARĂ GALOPANTĂ,

CARIA DE BIBERON

-
 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Clasificare

III. CRITERIUL CLINIC

► A. CARIA NE-CAVITARĂ

► B. CARIA CAVITARĂ

IV. CRITERIUL TIPULUI DE PREPARARE

► A. CARIE SIMPLĂ
► B. CARIE COMPUSĂ
► C. CARIE COMPLEXĂ
 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Clasificare

V.CRITERIUL HISTOLOGIC

► A. CARIA SMALȚULUI
● white spot ● brown spot

► B. CARIA DENTINEI

► C. CARIA CEMENTULUI
► A. CARIA SMALȚULUI

■ CARIE INIȚIALĂ (WHITE SPOT)

- fază preclinică
- dispariția translucidității
- suprafața smalțului intactă
- leziune nepigmentată, albă, cretoasă
- succesiune de straturi ordonate și
concentrice
- pierdere de componentă anorganică
■ CARIE AVANSATĂ (BROWN SPOT)

- leziune pigmentată
- dezordine morfologică
- smalț ciuruit și infiltrat

■ CARIE OPRITĂ ÎN EVOLUȚIE

- prin mecanism salivar

- condiții de autocurăţire
- fața mezială a M2T
► B. CARIA DENTINEI

Evoluția leziunii carioase la nivelul suprafeței ocluzale

► C. CARIA CEMENTULUI
 ? CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare

VI. Clasificarea OMS (World Health

Organization)

Forma și profunzimea cavității:

D1. Leziuni în smalț detectabile clinic ne-cavitare

D2. Cavități detectabile clinic limitate la smalț

D3. Cavități detectabile clinic în dentină

D4. Leziuni extinse la camera pulpară

CARIA DINȚILOR TEMPORARI
ICDAS CLASSIFICATION
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?

Caria dentară apare

ca rezultat al combinării a
3 factori principali (flora
bacteriană, substratul
nutritiv și calitatea
structurilor dure dentare)
(triada Keys) corelate cu
factorul TIMP.
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?

➢ Mult timp s-a crezut că smalțul este o structură solidă, amorfă,

care suferă o dizolvare ireversibilă, dar s-a dovedit că acționează ca
o matrice de difuzie realizată din cristale înconjurate de o matrice
formată din apă, proteine, lipide.
➢ Această matrice, care reprezintă 10-15% din volumul de smalț,
este mediul prin care se face schimbul continuu între suprafața
smalțului și cavitatea orală.
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?
➢ Placa dentară oferă condiții favorabile dezvoltării
microbilor. Anulează acțiunile protective ale leucocitelor și
anticorpilor.

➢ Agresiunea plăcii dentare depinde de:

✓ numărul de microorganisme și activitatea enzimatică
✓ cantitatea de substrat metabolizabil care este transformată în acid
lactic
✓ vârsta plăcii; cele mai periculoase sunt plăcile bacteriene groase,
gelatinoase, care nu pot interfera cu tampoanele salivare
CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?

➢ Colonizarea inițială (prima zi după naștere) a

cavității orale începe cu bacterii pioniere, care au
capacitatea de a adera la suprafața mucoasei.
➢ Str. mutans nu are această capacitate, totuși
poate adera la suprafețe dure (prin sinteza
polizaharidelor extracelulare de tipul glucanului și
fructanului care formează o peliculă de filamente
polizaharidice) și va apărea în cavitatea orală după
ce dinții erup.
➢ Principala sursă de infecție este prin mamă.
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?

Strepcoccus

Bacteriile, în special Streptococcus (S. mutans, S. sobrinus) &

Lactobacillus (L. acidophilus, L. casei), utilizează carbohidrații rafinați, în
special sucroza, determinând o producție rapidă de acid lactic, care va
duce la scăderea ph-ul sub nivelul critic (ph ≈ 5.5) => proces de
demineralizare (pierdere de minerale), urmată de dezintegrarea materiei
organice a țesuturilor dentare (smalț, dentină, cement).
Sucroza este, de asemenea, cunoscută pentru creșterea populației de
Candida, crescând astfel riscul de candidoză orală.

Lactobacillus
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?

Strepcoccus mutans – proprietăți cariogene:

• Produce acid lactic din sucroză

• Poate trăi la un ph mai mic de 4,2

• Produce cantități mari de matrice extracelulară de tip glucani, lipicioasă,

insolubilă

• Aderă la peliculă și contribuie la formarea plăcii bacteriene

 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?

Substratul nutritiv pentru bacteriile cariogene

Furnizat de:
➢ componentele endogene ale salivei
➢ componente endogene ale fluidului din sulcusul gingival
➢ exogen prin aportul adus de alimente → carbohidrații au
un rol semnificativ
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?
➢ Macroscopic nu se vede nici o pierdere de substanță la nivelul
smalțului.
➢ Studiile de microscopie polarizată evidențiază în leziunea incipientă
carioasă de la nivelul smalțului o secțiune transversală cu formă conică,
cu vârful leziunii către dentină. De la suprafață la adâncime se găsesc
următoarele straturi:
❑ superficial - aproape de placa bacteriană, este cel mai puțin
demineralizat
❑ corpul leziunii - cea mai mare distrugere a smalțului, situată
chiar sub suprafața superficială
❑ zona întunecată - prezența atât a suprafețelor demineralizate cât
și a celor remineralizate
❑ zona translucidă - cea mai avansată dintre leziuni, pierdere de
minerale 1%
CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?

În cazul consumului rar, sucroza nu mai

este disponibilă pentru microorganismele din
placa bacteriană => pH-ul va crește => poate
apare remineralizarea datorită elementelor
”tampon“ din fluidele biofilmului salivar;
- remineralizarea depinde de asemenea de
concentrația Calciului, Fluorului și Fosfaților
din placă (= biofilm salivar dobândit +
microorganisme (70%)) => TIMPUL ESTE
IMPORTANT!!!
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?

➢ Leziunea carioasă este un proces reversibil - atâta timp cât stratul

superficial de smalț rămas relativ intact acoperă stratul de smalț
demineralizat există posibilitatea remineralizării leziunii.
➢ Cel mai înalt nivel de demineralizare a smalțului are loc sub
stratul superior de email
➢ stadiul reversibil = caria incipientă
➢ PH-ul plăcii rămâne la un nivel cariogenic critic timp de
aproximativ 30 de minute după consumarea de carbohidrați, astfel
că ingerarea frecventă de alimente va duce la un atac aproape
constant asupra smalțului.
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?
De ce trebuie să ştim?
Principala bacterie izolată la copiii cu ECC (Early
Childhood Caries) este Streptococcus mutans.
Transmiterea S. mutans poate surveni:
- direct - implică transmiterea de la părinți
la copil direct prin salivă (ex. sărut)
- indirect – implică plasarea unor obiecte (ex.
lingură, suzetă, degetul copilului) în gura părintelui și
apoi în gura copilului
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?
De ce trebuie să ştim?

Vârsta la care Streptococii mutans sunt dobândiți în

copilărie influențează susceptibilitatea la carii dentare (cu cât apar
mai devreme => cu atât este mai mare riscul de a dezvolta carii
dentare)

=> Transmiterea Streptococului mutans trebuie să fie întârziată,

poate chiar prevenită, prin instituirea unor programe preventive
intensive destinate să reducă numărul Streptococilor mutans la
mamă înainte de a erupe primii dinți la copii (Kohler and coll – 1983,
Soderling E. and coll – 2001).
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Cum apare?

➢ Activitatea carioasă poate fi cuantificată individual, dar și în

masă. În mod individual, evaluăm activitatea carioasă prin examene
clinice aprofundate, dar și prin examene complementare.
➢ Incidența cariilor dentare poate fi măsurată prin mai mulți
indicatori, cum ar fi indicii de gravitate:
• indicii de structură
• indicii de frecvență cei mai frecvenți utilizați
• indicii de intensitate
• indici ai dinamicii lanțului
• indicii de gravitate.
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic

Artă și știință

Evidențe
clinice/ Intuiție
experiență

Cunoștințe Simțul
științifice DIAGNOSTIC realității
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic

Tactil
Examen
Vizual Rx

DIAGNOSTIC
UL CLASIC
AL CARIEI
DENTARE

Cea mai eficientă metodă de diagnostic a cariilor dentare în dentația

temporară (ocluzale sau aproximale) este reprezentată de metoda de analiză
vizuală (ochi) - tactilă (sondă) susținută în permanență de radiografiile bite-
wing.
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic

DETECTAREA
LEZIUNII

DIAGNOSTIC

ÎNREGISTRAREA LEZIUNII ÎN
FOAIA DE OBSERVAȚIE
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic
Copiii sau părinții se pot plânge de:
I. SEMNE SUBIECTIVE ▪ sensibilitate la consumul de
dulciuri
▪ anxietate în apropierea meselor
Incert și nesigur din cauza:
▪ durere la masticare
► involuția precoce a țesutului
▪ aversiunea față de hrană
pulpar;
▪ pierderea poftei de mâncare
► incapacitatea copilului de a oferi
informații corecte și precise ▪ privarea de somn

medicului dentist pediatru ▪ nervozitate

► anxietatea copilului la cabinetul ▪ sortarea hranei după gradul de

stomatologic disconfort cauzat

▪ tumefacție
▪ limfadenopatie
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic

II. SEMNE OBIECTIVE

examinarea sistemică a dinților curățați și uscați

iluminare adecvată

aer comprimat -> uscare

oglinda dentara

sondă cu vârf bont sau

sferic
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic
II. SEMNE OBIECTIVE

1. INSPECȚIE:
► Carii incipiente
- pierderea translucidității smalțului (se observă
chiar fără uscarea suprafeței smalțului) , decolorare
- prezența unei pete alb-cretoase de smalț mat, pată
albă opacă) sau colorate (Brown spot)
- în leziuni active are loc acoperirea discolorațiilor
albicioase ale smalțului neted și rugos
► Carii avansate
- cavități, detritusuri, fetiditate superficială, lipsă de
substanță, dentină alterată
- culoare maro-neagră a dentinei afectate
► Caria oprită în evoluție
- smalț rugos, leziune lucioasă de suprafață
În cariile simple, vitalitatea pulpei este menținută,
camera pulpară este închisă.
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic
II. SEMNE OBIECTIVE

2. PALPAREA:

► sonda agață și retenționează în cariile direct accesibile

(fisurale, cervicale, aproximale cu afectarea punctului de
contact)

► dezvăluie extinderea în suprafața și adâncime a

procesului carios, existența unei deschideri ușoare a
camerei pulpare

► calitatea dentinei modificate: dură în cariile cronice, dură

și rugoasă în leziunile oprite în evoluție

► Mobilitatea este prezentă la dinții temporari cu carii

simple numai în etapa a 3-a de dezvoltare; o mobilitate
ridicată în comparație cu dintele omolog (care este fără
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic
II. SEMNE OBIECTIVE

3. Percuție: copilul ar putea da un răspuns eronat

▪ axială – negativă pentru cariile simple
▪ laterală - negativă

4. Teste termice:
▪ neconcludente → este recomandat să se evite
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic
EXAMEN RADIOGRAFIC

▪ RX bitewing (carii proximale)

▪ RX periapical
▪ OPG (OPT)
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic
Metode noi și adjuvante în detectarea cariei dentare

▪ Lupele de mărire
▪ Separarea temporară a dinților
▪ Metria electrică pentru detectarea cariilor (ECM)
▪ Fluorescența laser (DIAGNOdent by KaVO Dental), fluorescența luminii
cantitative (QLF)
▪ Transiluminarea cu fibră optică (FOTI), transiluminarea cu fibră optică
digitală (DiFOTI)
▪ Măsurarea cu ultrasunete
▪ Tomografia de coerență optică (OCT)
▪ Radiografia digitală directă (DDR)
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic

♣ Metode clinice:- metode vizuale

- metode vizual-tactile

♣ Radiografia retro-dento-alveolară
♣ Radiografia în incidență bite-wing
♣ Metode radiologice digitale
♣ Metode radiologice computerizate

♣ Teste pentru activitatea carioasă

♣ Metoda detectării cu ajutorul coloranților chimici

 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic

♣ Metode de transiluminare cu fibre optice (FOTI)

♣ Metode de conductanță electrică

♣ Metode spectrometrice ce utilizează impedanța
curentului alternativ (ACIST)

♣ Metoda fluorescenței filtrate endoscopic (EFF)

♣ Metoda fluorescenței laser cantitative (QLF)
 ♣ Metode clinice:
- metode vizuale
- metode vizual-tactile

► cele mai utilizate în practica generală

!! inconvenientul major → dificultatea depistării leziunilor necavitare

în dentină pe suprafețele proximale posterioare și ocluzale

►metodele vizual- tactile: inspecția directă/cu oglinda și palparea cu

sonda

→ utilizată mai ales în studiile epidemiologice din SUA

 ♣ Metode clinice:
- metode vizuale
- metode vizual-tactile

► metodele clinice vizuale – după curățarea și uscarea suprafețelor

dentare → utilizate în studiile epidemiologice europene;

- sondarea este criticată din mai multe motive:

• permite transmiterea bacteriilor cariogene din situsurile infectate,

• poate traumatiza ireversibil potențialul de remineralizare a

leziunilor ne-cavitare ale smalțului

► metode vizuale cu separarea temporară selectivă a dinților → ajută

la detectarea cariilor de la nivelul suprafețelor proximale
 ♣ Metode radiologice

■ Rx retro-dento-alveolară

■ Rx convențională bitewing

Avantaje:
► descoperă situsuri inaccesibile altor metode de
diagnostic
► facilitează detectarea leziunilor carioase într-un
stadiu incipient cu potențial reversibil
► metodă neinvazivă, în timp ce palparea cu sonda
subțire poate determina iatrogenii, afectând
suprafețele leziunilor necavitare
 ♣ Metode radiologice
■ Rx retro-dento-alveolară

■ Rx convenţională bitewing

Limite:
► nu relevă stadiile inițiale ale dezvoltării leziunilor

► nu face o distincție clară între leziunile cavitare sau necavitare ale

suprafețelor aproximale
► uneori apar greșeli datorită erorilor de proiecție
► interpretarea radiografică este subiectivă

► cariile secundare aproximale situate în porțiunea apicală a

restaurărilor pot să nu fie detectate
► leziunile radiculare necavitare sunt dificil de diagnosticat
 Indicele radiologic
-MOLLER şi POULSEN
0 - nici o modificare radiologică în smalț

1- modificare radiologică în smalț

2 - radiotransparenţă extinsă la nivelul joncțiunii S-D

3 - radiotransparenţă extinsă peste ½ din dentină

4 - radiotransparenţă extinsă până în apropierea

camerei pulpare
■ Rx digitală - sistemul Digora

■ CBCT
 ♣ Teste pentru activitatea carioasă

1. Testul numărului de colonii de lactobacillus

 ♣ Teste pentru activitatea carioasă

2. Testul Snyder

- măsoară capacitatea microorganismelor

salivare de a forma acid organic în mediul cu
carbohidrați
 ♣ Teste pentru activitatea carioasă

3. Testul Alban

- modificarea testului Snyder pentru a-l face mai ușor de

utilizat în cabinetul dentar

4. Testul SWAB
- avantaj – nu necesită colectarea salivei
- valoros în evaluarea activității carioase la copiii foarte
mici
- principiul este același ca la testul Snyder
- flora orală este colectată prin ștergerea suprafeței
vestibulare a dintelui cu un rulou de vată
 ♣ Teste pentru activitatea carioasă

5. Testul reductazei

- măsoară activitatea enzimei reductaza prezentă în salivă

 ♣ Teste pentru activitatea carioasă

6. Testul solubilității smalțului

- se bazează pe faptul că atunci când glucoza este adăugată în
saliva care conține pudră de smalț, se formează acizi organici
- acizii organici decalcifiază smalțul, rezultând o creștere a
cantității de calciu solubil
- extinderea creșterii de calciu este o măsură directă a activității
carioase

7. Testul fluxului salivar

- scăderea severă este corelată cu susceptibilitatea carioasă
- pe măsură de scade rata fluxului salivar, crește vâscozitatea
salivei
 ♣ Metode de transiluminare cu fibre optice (FOTI)

► permite diagnosticul leziunilor precoce în smalț mai ales la nivelul

incisivilor şi premolarilor
► este utilizat pentru detectarea cariilor ocluzale și aproximale
► nu poate detecta leziunile necavitare aproximale la nivelul smalțului
(D1)
► detectează cu acuratețe leziunile ocluzale dentinare (D3)
► leziunile carioase aproximale pot fi diagnosticate cu sonda de lumină
poziționată pe gingie sub marginea cervicală a dintelui
 ♣ Metode de transiluminare cu fibre optice (FOTI)

► Digital imaging fiber-optic transillumination

DIFOTI
- este folosit pentru a depista atât cariile incipiente cât și cele cavitare
de pe toate suprafețele dentare
- DIFOTI poate fi utilizat pentru detectarea fracturilor și cariilor
secundare din jurul restaurărilor
 ■ Metoda fluorescenţei filtrată endoscopic
(EFF)-camera intraorală

► senzitivitate ↑ pt. cariile ocluzale în smalț

► senzitivitate ↓ pt. cariile ocluzale în dentină
► specificitate ↓ pt. leziunile ocluzale
► specificitate↑ pt. leziunile proximale în smalț și dentină (D3)

!! metodă utilă pt. leziunile proximale în smalț

 ■ Metoda fluorescenţei laser cantitative (QLF)

► sistemul KAVO-DIAGNODent (Lussi et colab-1999) - eficient în

diagnosticul:
- leziunilor necavitare în smalț
- leziunile cavitare în dentină de pe suprafețele V, L,
Ocl.
- utilizat în studiile cario-preventive
 ■ Metoda conductanţei electrice (cu frecvenţă fixă)
Electronic caries monitor (ECM)

► senzitivitate şi specificitate ↑ pentru

leziunile de la nivelul smalțului
► senzitivitate↑ şi specificitate moderată
pentru leziunile dentinare

■ Metode spectometrice ce utilizează impedanţa

curentului alternativ (ACIST)

►100% senzitivitate+ specificitate pt. leziunile necavitare în smalț

►100% senzitivitate + specificitate moderată pt. leziunile dentinare
 ■ Midwest Caries I.D.

► detectează diferențele comportamentului optic în interiorul dintelui

legate de schimbarea structurii dentare
► utilizează lumină infraroșie și roșie emisă de diode LED și o fibră
optică pentru a distribui lumina asupra zonei de observat
► o a doua fibră optică colectează lumina de la zona diagnosticată la un
fotodetector
► este folosit pentru detectarea cariilor proximale
► poate da semnale fals pozitive în cazurile dinților cu tulburări de
formare la nivelul smalțului sau dentinei, la dinții cu hipermineralizări,
hipocalcificări, fluoroză dentară
 ■ Carie Scan

► se bazează pe spectroscopia impedanței curentului alternativ

► este indicat pentru detectarea, diagnosticul și monitorizarea cariilor
dentare coronare primare ocluzale și suprafețele netede accesibile,
leziuni care nu sunt clar vizibile ochiului uman
■ Fluorescența cu infraroșu

■ Radiometrie fotodermală cu infraroșu și

luminescență modulată

■ Terahertz Pulse Imaging

■ Multiphoton Imaging
 International Caries Diagnosis and Assessment
System (ICDAS)

- poate furniza o examinare validă și reproductibilă care permite

clasificarea cariilor de la white spot → implicare pulpară

Code Criteria

0 Sănătos

1 Prima modificare vizuală a smalțului (văzută după uscarea prelungită cu aer

sau redusă la limitele unui șanț sau fisuri)

2 Schimbare vizuală distinctă în smalț

3 Distrugerea localizată a emailului (fără semne clinice vizuale ale implicării

dentinare)

4 Underlying dark shadow from dentine

Transparența întunecată a dentinei de dedesubt
5 Cavitate distinctă cu dentină vizibilă

6 Cavitate distinctă, extinsă cu dentină vizibilă

CARIA DINȚILOR TEMPORARI
ICDAS CLASSIFICATION
 CARIA SIMPLĂ A DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic diferențial

1. Fluoroza dentară.
2. Hipoplazia smalțului.
3. Hipomineralizarea smalțului.
4. Hipersensibilitatea dentară.
 CARIA SIMPLĂ A DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic diferențial
CARIA PROGRESIVĂ VERSUS CARIA
OPRITĂ ÎN EVOLUȚIE

localizare
suprafețele ocluzale
fețele proximale
▪
▪
ale m1, m2
▪ fisuri și șanțuri ocluzale
▪ suprafețele vestibulare și
proximale ale i și c
Evoluție

▪ în profunzime ▪ în suprafață

Dentina de reacție

▪ nu ▪ da
Culoarea țesutului dentar

▪ fără modificări ▪ culoare maro-

neagră
 CARIA SIMPLĂ A DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic diferențial

CARIE PROGRESIVĂ VERSUS CARIE OPRITĂ

ÎN EVOLUȚIE

Textura țesutului mineralizat

▪ moale ▪ dură

Sensibilitate dureroasă

▪ da ▪ nu

Evoluție
▪ propagare în
profunzime ▪ propagare în suprafață
▪ cavitate ▪ distrucție coronară
▪ necroză mare