CARIA SIMPLĂ

- PARTICULARITĂŢILE DINŢILOR TEMPORARI

- EPIDEMIOLOGIE

- ETIOLOGIE

- CLASIFICĂRI

- DIAGNOSTIC

- PRINCIPII DE TRATAMENT

- MATERIALE DE RESTAURARE
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Particularitățile dinților temporari

Morfologic:

 mai mici, talia lor fiind cu 1/3 mai redusă faţă de cei permanenţi

 coroanele sunt în general scurte şi largi, de formă globulară, cu o

zonă de constricție la nivelul coletului; această formă este

accentuată şi de existenţa unei protuberanţe de smalţ plasată

imediat deasupra coletului

 culoare alb-albăstruie
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Particularitățile dinților temporari
Morfologic:

 suprafața ocluzală redusă

 punctele de contact dintre dinții posteriori mai întinse în suprafață și

mai aproape de 1/3 de colet

 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Particularitățile dinților temporari

Histologic:

 Conturul camerei pulpare urmărește

îndeaproape joncțiunea amelo-dentinară

 Coarnele pulpare sunt mai lungi și mai ascuțite, în special cornul

pulpar mezial

 Straturile de smalț și dentină sunt mai reduse cantitativ, astfel încât

camera pulpară este mai aproape de suprafața ocluzală

 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Particularitățile dinților temporari
SMALŢUL
 orientarea prismelor de smalţ la nivelul fisurilor şi gropiţelor ocluzale

este aproape paralelă cu axul longitudinal al dinţilor, iar pe panta

cuspidiană se înclină din ce în ce mai mult şi formează la nivelul

coletului, cu axul longitudinal, un unghi ce variază între 44° la incisivi şi

32° la molari → nu se face bizotarea - nu rămân prisme nesusţinute din

preparare

 la suprafaţa smalţului este un strat

aprismatic, de aspect lamelar cu grosime

de 15-55μ
 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Particularitățile dinților temporari
DENTINA

 canaliculele dentinare sunt mai largi către joncţiunea cu smalţul şi mai

înguste în apropierea camerei pulpare

!!! prezenţa liniei neonatale a lui Schoor

● traversează punctul de contact al molarilor

● zonă de rezistenţă scăzută

● separă dentina mineralizată prenatal

şi care este de bună calitate de cea

deficitară, formată postnatal

● viteza de avansare a cariei la acest nivel va fi mai mare

 ? CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Particularitățile dinților temporari

CEMENTUL

► formează un strat subţire prin reducerea în mod special a păturii

celulare

JONCŢIUNEA SMALŢ-CEMENT

► 30% cementul şi smalţul sunt separate de o zonă liberă de

dentină
► 60% cementul acoperă o mică parte din smalţ
► 10%smalţul acoperă o mică parte din cement
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
? Particularitățile dinților temporari

PULPA DENTARĂ
► are aceeași structură ca şi organul pulpar al dinţilor permanenţi, dar

este sediul unor modificări recesive ce se instalează precoce şi anume

se îmbogăţeşte cu fibre şi se reduce elementul celular
► apare şi degenerescenţa vacuolară a odontoblaștilor→reducerea
capacităţii pulpei de a produce dentină secundară→diminuarea
capacităţii de apărare
► elementul vascular şi nervos suferă fenomene degenerative→durerea
este mult diminuată

RESORBŢIA RĂDĂCINII
► debutul are loc cu 3-4 ani înainte de exfolierea dintelui de pe arcadă
sau cu 1-2 ani după creşterea rădăcinii
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
?
Particularitățile dinților temporari
CONSECINŢELE PARTICULARITĂŢILOR DT
► evoluţia rapidă a procesului carios

► expunerea la deschideri accidentale a camerei pulpare

► capacitatea reparatorie este mai puţin intensă

► timpul de acţiune al pulpei este mult mai redus

► prezenţa cariilor cronice şi a celor oprite în evoluţie dovedesc

capacitatea de formare a dentinei de reacţie

► inervaţia şi sensibilitatea mai redusă decât la dinţii permanenţi

► forma globuloasă a coroanelor şi suprafaţa de contact interdentară,

precum şi zona papilară bine reprezentată – constituie factori importanţi

împotriva traumatismelor ocluzale

 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
?
Particularitățile dinților temporari

ConsideraȚii clinice
► volum coronar redus → profunzimea și dimensiunile globale ale cavității

preparate este mai mică la dt comparativ cu dp

► suprafață ocluzală redusă → lățimea cavității este mai mică la dt

► constricția cervicală → precauții în timpul preparării cavității proximale

deoarece există riscul expunerii pulpare

→ uneori este dificil de adaptat matricea

► straturi de smalț și dentină mai reduse → atenție în timpul preparării

cavității de a nu o extinde prea mult in profunzime, altfel crește riscul

deschiderii camerei pulpare

 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
?
Particularitățile dinților temporari

ConsideraȚii clinice
► arii de contact → pot rămâne carii nedetectat

→ prepararea cavității proximale trebuie extinsă larg,

pentru a aduce marginile cavității în zonele de autocurățire

► prismele de smalț care merg în direcție ușor ocluzală de la joncțiunea

amelo-dentinară → nu mai este necesară bizotarea la nivelul pragului

gingival, deoarece nu mai rămân prisme de smalț nesusținute

 CARIA DINȚILOR TEMPORARI

EPIDEMIOLOGIE

Dinamica leziunilor carioase la dinţii temporari este în plină

creştere, astfel la populaţia actuală a ajuns la:
20% - 2 ani
50% - 3 ani 100 100

80 80
80% - 5 ani 60 60

90-95% - 6 ani 40 40

20 20

0 0

2 ANI 3 ANI 5 ANI 6 ANI

 CARIA DINȚILOR TEMPORARI

EPIDEMIOLOGIE
Particularităţi:

● leziunile apar mai întâi la maxilar, dar la vârste foarte mici valorile
devin mai mari pentru mandibulă
● d.p.d.v al sexului: B=F
● leziunile sunt de obicei simetrice
● mai afectaţi sunt frontalii superiori, apoi molarii I şi II şi în final caninii
● ca debut, întâi apare caria ocluzală (2→4 - 5 ani), apoi apare cea
aproximală (4 - 4,5 ani) cu debut la nivelul sau sub punctul de contact
(la 5 ani→70-80%)
● localizarea V şi L este mai rară
● un semn de agravare a afectării prin carie → diversificarea formelor
clinice
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
De ce trebuie să știm cum apare și care sunt
posibilitățile terapeutice?

SĂ FIM CAPABILI SĂ EXPLICĂM ORICĂRUI PĂRINTE /

PACIENT / TUTORE LEGAL MODUL DE APARIȚIE,
NECESITATEA TRATAMENTULUI ȘI VARIANTELE
TERAPEUTICE.
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Definiţie
De ce trebuie să cunoaştem această afecţiune?

Caria dentară este o boală infecţioasă complexă,

transmisibilă.

Caria dentară este o definită ca o disoluţie progresivă a

componentei anorganice a ţesuturilor dure dentare / decalcifierea

porţiunii anorganice a dintelui, mediată de placa dentară şi cauzată

de acţiunea microorganismelor care determină fermentarea

carbohidraţilor.
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Cum apare?
De ce trebuie să ştim?

Caria dentară apare

ca rezultat al combinării a
3 factori principali (flora
bacteriană, subtratul
nutritiv şi calitatea
structurilor dure dentare)
(triada Keys) corelate cu
factorul TIMP.
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Cum apare?
De ce trebuie să ştim?

Strepcoccus

Bacteriile, în special Streptococcus (S. mutans, S. sobrinus) &

Lactobacillus (L. acidophilus, L. casei), utilizează carbohidraţii rafinaţi, în
special sucroza, determinând o producţie rapidă de acid lactic, care va
duce la scăderea ph-ul sub nivelul critic (ph ≈ 5.5) => proces de
demineralizare (pierdere de minerale), urmată de dezintegrarea materiei
organice a ţesuturilor dentare (smalţ, dentină, cement).

Lactobacillus
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Cum apare?
De ce trebuie să ştim?

Strepcoccus mutans – proprietăți cariogene

• Produce acid lactic din sucroză

• Poate trăi la un ph mai mic de 4,2

• Produce cantități mari de matrice extracelulară de glucani, lipicioasă,

insolubilă

• Aderă la peliculă și contribuie la formarea plăcii bacteriene

CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Cum apare?
De ce trebuie să ştim?

În cazul consumului rar, sucroza nu mai

este disponibilă pentru microorganismele din
placa bacteriană => pH-ul va creşte => poate
apare remineralizarea datorită elementelor
”tampon“ din fluidele biofilmului salivar;
remineralizarea depinde de asemenea de
concentraţia Calciului, Fluorului şi Fosfaţilor
din placă (= biofilm salivar dobândit +
microorganisme (70%)) => TIMPUL ESTE
IMPORTANT!!!
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Cum apare?
De ce trebuie să ştim?
Principala bacterie izolată la copiii cu ECC (Early
Childhood Caries) este Streptococcus mutans.
Transmiterea S. mutans poate surveni:
- direct - implică transmiterea de la părinţi
la copil direct prin salivă (ex. sărut)
- indirect – implică plasarea unor obiecte (ex.
lingură, suzetă, degetul copilului) în gura părintelui şi
apoi în gura copilului
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Cum apare?
De ce trebuie să ştim?

Vârsta la care Streptococii mutans sunt dobândiți în copilărie

influenţează susceptibilitatea la carii dentare (cu cât apar mai
devreme => cu atât este mai mare riscul de a dezvolta carii
dentare)

=> Transmiterea Streptococului mutans trebuie să fie întârziată,

poate chiar prevenită, prin instituirea unor programe preventive
intensive destinate să reducă numărul Streptococilor mutans la
mamă înainte de a erupe primii dinţi la copii (Kohler and coll –
1983, Soderling E. and coll – 2001).
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare
I.CRITERIUL TOPOGRAFIC
►1. Carii ale suprafeţelor accidentate (şanţuri şi gropiţe)

- apariția S. mutans în șanțuri și fosete este de obicei urmată

de carie în 6 - 24 luni
- forma, variațiile morfologice și adâncimea șanțurilor și
fosetelor constituie factori care contribuie la susceptibilitatea
lor crescută la carie
- sigilarea imediat după erupția dintelui poate constitui cel mai
important pas în rezistența la carie a acestor zone
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare
I.CRITERIUL TOPOGRAFIC
►2. Carii ale suprafeţelor netede
- suprafețele netede sunt mai puțin favorabile aderării plăcii
bacteriene, care de obicei se atașează lângă gingie sau sub
punctul de contact
- la copiii mici – arhitectura favorabilă a țesutului moale
împiedică aderarea plăcii bacteriene:
- papila gingivală umple complet spațiul interproximal
- spațiul crevicular nu este favorabil habitatului S. mutans
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare

II. CRITERIUL GRADULUI DE AVANSARE

►1. CARIA SIMPLĂ SUPERFICIALĂ

- smalţ
- eventual joncţiunea S/D
- pulpa aproape sigur sănătoasă

►2. CARIA SIMPLĂ PROFUNDĂ

- extinsă în dentină
- pulpa aproape sigur inflamată
- mai puţin în suprafaţă şi
mai mult în profunzime
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare

III.CRITERIUL GRADULUI DE EVOLUTIE

►1. CARIA ACUTĂ

- deschidere limitată în smalţ, dar subminată

- viteză mare de deplasare spre camera pulpară
- pulpa nu-şi mobilizează capacitatea de apărare
- umedă, evolutivă → carie penetrantă
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare

►2. CARIA CRONICĂ (STAŢIONARĂ)

- debut insidios
- evoluţie lentă 1-2 ani
- pulpa → dentina de iritaţie
- retentivităţile sunt îndepărtate
→ suprafeţe dentare impregnate
cu melanină

►3. CARIA OPRITĂ ÎN EVOLUŢIE

- extindere mare în suprafaţă şi redusă
în profunzime
- simptome subiective şterse, nesigure
- copilul prezintă jenă la masticaţie
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare

►4. CARIA CIRCULARĂ GALOPANTĂ,

CARIA DE BIBERON

- evoluţie rapidă în suprafaţă şi profunzime

- nu răspunde la tratament
- interesează toate structurile
→ bonturi → rest radicular
→ complicaţii → osteite
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare

IV.CRITERIUL HISTOLOGIC

►1. CARIA SMALŢULUI

●white spot ●brown spot

►2. CARIA DENTINEI

►3. CARIA CEMENTULUI

■ CARIE INIŢIALĂ (WHITE SPOT)

- fază preclinică
- dispariţia translucidităţii
- suprafaţa smalţului intactă
- leziune nepigmentată, albă, cretoasă
- succesiune de straturi ordonate şi
concentrice
- pierdere de componentă anorganică
■ CARIE AVANSATĂ (BROWN SPOT)

- leziune pigmentată
- dezordine morfologică
- smalţ ciuruit şi infiltrat

■ CARIE OPRITĂ ÎN EVOLUŢIE

- prin mecanism salivar

- condiţii de autocurăţire
- faţa mezială a M2
►cele două ţesuturi mineralizate ale coroanei dintelui,
smalţul şi dentina sunt diferite nu numai ca origine ci şi
din punct de vedere al compoziţiei → răspund diferit la
stimuli (chimici, atriţie, temperatură etc.)

►dentina şi odontoblastele sunt părţi integrale ale

organului pulpo-dentinar şi sunt ţesuturi vii cu reacţii de
apărare specifice la agresiuni externe

Evoluţia leziunii carioase la nivelul suprafeței ocluzale

►Când se stabileşte contactul dintre leziunea carioasă în
smalţ şi joncţiunea amelo-dentinară → demineralizarea
dentinei → degeneresceţă → impregnare → obliterarea
prelungirilor Tomes → invadare microbiană → proteoliză →
defect dentinar
 ►Condiţiile iniţiale necesare evoluţiei leziunilor
carioase la nivelul rădăcinii sunt:
● suprafaţa radiculară accesibilă microflorei cariogene
● expunerea suprafeţei radiculare la placa cariogenă
până când leziunea se dezvoltă

► suprafaţa radiculară intactă este foarte rugoasă şi

retentivă pentru placă; dimensiunea orizontală a leziunii
este mai mare decât cea verticală, datorită acumulărilor
de placă de-a lungul marginii gingivale.
Clasificarea cariilor de suprafaţă radiculară- Billings (1996):
Gr. I (incipient)●Textura suprafeţei: moale, poate fi penetrată cu o sondă
●Fără defect de suprafaţă
● Pigmentaţia: variabil, gălbui deschis până la maro

Gr. II (superficial) ●Textura suprafeţei: moale, neregulată, aspră; poate fi

penetrată cu sonda
●Defect de suprafaţă: mai mic de 0,5 mm în adâncime
●Pigmentaţia: variabil, gălbui deschis -> maro închis

Gr. III (cavitate) ● Textura suprafeţei: moale, poate fi penetrată cu sonda

● Leziune penetrantă cavitate prezentă (>0,5 mm în
adâncime) fără interesare pulpară
●Pigmentaţia: variabil, maro deschis -> maro închis

Gr. IV (pulpar) ●Leziune penetrantă adânc, cu interesarea pulpei sau

canalului radicular
●Pigmentaţia: variabilă, maro până la maro închis
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare

V.CRITERIUL CLINIC
►CARIA ►CARIA CAVITARĂ
NECAVITARĂ

VI.CRITERIUL TIPULUI DE PREPARARE

►CARIE SIMPLĂ
►CARIE COMPUSĂ
►CARIE COMPLEXĂ
 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare

VI. Clasificarea BLACK ( I, II, III, IV, V, VI )

 CARIA DINŢILOR TEMPORARI
Clasificare

VII. Clasificarea WHO (World Health

Organization)

- Forma și profunzimea cavității:

D1. Leziuni în smalț detectabile clinic necavitare

D2. Cavități detectabile clinic limitate la smalț

D3. Cavități detectabile clinic în dentină

D4. Leziuni extinse la camera pulpară

CARIA DINȚILOR TEMPORARI
ICDAS CLASSIFICATION
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic

Artă și știință

Evidențe
clinice/ Intuiție
experieță

Cunoștințe Simțul
științifice DIAGNOSTIC realității
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic

Tactil
Examen
Vizual Rx
DIAGNOSTICUL
CLASIC AL
CARIEI
DENTARE

Cea mai eficientă metodă de diagnostic a cariilor dentare în dentația

temporară (ocluzale sau aproximale) este reprezentată de metoda de analiză
vizuală (ochi) - tactilă (sondă) susținută în permanență de radiografiile bite-
wing.
 CARIA DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic

DETECTAREA LEZIUNII

DIAGNOSTIC

ÎNREGISTRAREA LEZIUNII
ÎN FOAIA DE OBSERVAȚIE
 SEMNE SUBIECTIVE
Foarte şterse şi nesigure datorită:

► involuţiei precoce a organului pulpar

► greutatea obţinerii informaţiei exacte şi corecte de la copil

► labilitatea psihocomportamentală la vârste mici

► cel mult pot acuza o sensibilitate la consumul de dulciuri

► sindromul de repulsie la alimentaţie

► nelinişte la apropierea şi în timpul meselor

► trierea alimentelor după gradul de suferinţă produsă

► inapetenţă, nervozitate
SEMNE OBIECTIVE
INSPECTIE:
► Carii incipiente - pierderea translucidităţii smalţului
- prezenţa unei pete alb-cretoase sau colorate
► ulterior → soluţii de continuitate variabile
→ prezenţa de cavităţi, detritusuri, fetiditate
superficială
► Carii aproximale – debut la nivelul punctului de contact
→ subminează creasta marginală → modificări
cromatice → papilita de iritaţie → sdr.de sept

Când există o carie profundă pe una din suprafeţe şi suprafaţa

vecină este afectată, caria profundă facilitează diagnosticul celei
incipiente

► Caria acută - smalţ rugos

 SEMNE OBIECTIVE

PALPAREA:
► sonda agaţă şi reatenționează în cariile direct accesibile (fisurale,
cervicale, aproximale cu afectarea punctului de contact)
► în cariile cronice → culoare brună-negricioasă şi duritate la palpare
► în caria oprită în evoluție → suprafaţă rugoasă, brună, dură
► în caria circulară → extindere circulară, mai mult în suprafaţă decât
în profunzime

PERCUTIA: axială, paraaxială - negativă

PROBELE TERMICE: neconcludente; ! a se evita !

♣ Metode clinice:- metode vizuale
- metode vizual-tactile

♣ Radiografia retro-dento-alveolară
♣ Radiografia în incidenţă bite-wing
♣ Metode radiologice digitale
♣ Metode radiologice computerizate

♣ Teste pentru activitatea carioasă

♣ Metoda detectării cu ajutorul coloranților chimici

♣ Metode de transiluminare cu fibre optice (FOTI)

♣ Metode de conductanţă electrică

♣ Metode spectrometrice ce utilizează impedanţa
curentului alternativ (ACIST)

♣ Metoda fluorescenţei filtrate endoscopic (EFF)

♣ Metoda fluorescenţei laser cantitative (QLF)
 ♣ Metode clinice:
- metode vizuale
- metode vizual-tactile

► cele mai utilizate în practica generală

!! inconvenientul major → dificultatea depistării leziunilor necavitare

în dentină pe suprafeţele proximale posterioare şi ocluzale

►metodele vizual- tactile: inspecţia directă/cu oglinda şi palparea cu

sonda

→ utilizată mai ales în studiile epidemiologice din SUA

 ♣ Metode clinice:
- metode vizuale
- metode vizual-tactile

► metodele clinice vizuale – după curăţarea şi uscarea suprafeţelor

dentare → utilizate în studiile epidemiologice europene;

- sondarea este criticată din mai multe motive:

• permite transmiterea bacteriilor cariogene din situsurile infectate,

• poate traumatiza ireversibil potenţialul de remineralizare a

leziunilor necavitare ale smalţului

►metode vizuale cu separarea temporară selectivă a dinţilor → ajută

la detectarea cariilor de la nivelul suprafeţelor aproximale
 ♣ Metode radiologice

■ Rx retro-dento-alveolară

■ Rx convenţională bitewing

Avantaje:
►descoperă situsuri inaccesibile altor metode de
diagnostic
►facilitează detectarea leziunilor carioase într-un
stadiu incipient cu potenţial reversibil
►metodă neinvazivă, în timp ce palparea cu sonda
subţire poate determina iatrogenii, afectând
suprafeţele leziunilor necavitare
 ♣ Metode radiologice
■ Rx retro-dento-alveolară

■ Rx convenţională bitewing

Limite:
►nu relevă stadiile iniţiale ale dezvoltării leziunilor

►nu face o distincţie clară între leziunile cavitare sau necavitare ale
suprafeţelor aproximale
►uneori apar greşeli datorită erorilor de proiecţie
►interpretarea radiografică este subiectivă
►cariile secundare aproximale situate în porţiunea apicală a restaurărilor
pot să nu fie detectate
►leziunile radiculare necavitare sunt dificil de diagnosticat
 Indicele radiologic
-MOLLER şi POULSEN
0 - nici o modificare radiologică în smalţ

1- modificare radiologică în smalţ

2 - radiotransparenţă extinsă la nivelul joncţiunii S-D

3 - radiotransparenţă extinsă peste ½ din dentină

4 - radiotransparenţă extinsă până în apropierea

camerei pulpare
■Rx digitală - sistemul Digora

■ CBCT
 ♣ Teste pentru activitatea carioasă

1. Testul numărului de colonii de lactobacillus

 ♣ Teste pentru activitatea carioasă

2. Testul Snyder

- măsoară capacitatea microorganismelor

salivare de a forma acid organic în mediul cu
carbohidrați
 ♣ Teste pentru activitatea carioasă

3. Testul Alban

- modificarea testului Snyder pentru a-l face mai ușor de

utilizat în cabinetul dentar

4. Testul SWAB
- avantaj – nu necesită colectarea salivei
- valoros în evaluarea activității carioase la copiii foarte
mici
- principiul este același ca la testul Snyder
- flora orală este colectată prin ștergerea suprafeței
vestibulare a dintelui cu un rulou de vată
 ♣ Teste pentru activitatea carioasă

5. Testul reductazei

- măsoară activitatea enzimei reductaza prezentă în salivă

 ♣ Teste pentru activitatea carioasă

6. Testul solubilității smalțului

- se bazează pe faptul că atunci când glucoza este adăugată în
salivă care conține pudră de smalț, se formează acizi organici
- acizii organici decalcifiază smalțul, rezultând o creștere a
cantității de calciu solubil
- extinderea creșterii de calciu este o măsură directă a activității
carioase

7. Testul fluxului salivar

- scăderea severă este corelată cu susceptibilitatea carioasă
- pe măsură de scade rata fluxului salivar, crește vâscozitatea
salivei
 ♣ Metode de transiluminare cu fibre optice (FOTI)

►permite diagnosticul leziunilor precoce în smalţ mai ales la nivelul

incisivilor şi premolarilor
► este utilizat pentru detectarea cariilor ocluzale și aproximale
►nu poate detecta leziunile necavitare aproximale la nivelul smalţului
(D1)
►detectează cu acurateţe leziunile ocluzale dentinare (D3)
► leziunile carioase aproximale pot fi diagnosticate cu sonda de lumină
poziționată pe gingie sub marginea cervicală a dintelui
 ♣ Metode de transiluminare cu fibre optice (FOTI)

► Digital imaging fiber-optic transillumination DIFOTI

- este folosit pentru a depista atât cariile incipiente cât și cele cavitare
de pe toate suprafețele dentare
- DIFOTI poate fi utilizat pentru detectarea fracturilor și cariilor
secundare din jurul restaurărilor
 ■ Metoda fluorescenţei filtrată endoscopic
(EFF)-camera intraorală

►senzitivitate ↑ pt. cariile ocluzale în smalţ

►senzitivitate ↓ pt. cariile ocluzale în dentină
►specificitate ↓ pt. leziunile ocluzale
►specificitate↑ pt. leziunile proximale în smalţ şi dentină(D3)
!! metodă utilă pt. leziunile proximale în smalţ
 ■ Metoda fluorescenţei laser cantitative (QLF)

►sistemul KAVO-DIAGNODent (Lussi et colab-1999) - eficient în

diagnosticul:
- leziunilor necavitare în smalţ
- leziunile cavitare în dentină de pe suprafeţele V, L, Ocl.
- utilizat în studiile cariopreventive
 ■ Metoda conductanţei electrice (cu frecvenţă fixă)
Electronic caries monitor (ECM)

►senzitivitate şi specificitate ↑ pentru

leziunile de la nivelul smalţului
►senzitivitate↑ şi specificitate moderată
pentru leziunile dentinare

■ Metode spectometrice ce utilizează impedanţa

curentului alternativ (ACIST)

►100% senzitivitate+ specificitate pt. leziunile necavitare în smalţ

►100% senzitivitate + specificitate moderată pt. leziunile dentinare
 ■ Midwest Caries I.D.

► detectează diferențele comportamentului optic în interiorul dintelui

legate de schimbarea structurii dentare
► utilizează lumină infrarosie și rosie emisă de diode LED și o fibră
optică pentru a distribui lumina asupra zonei de observat
► o a doua fibră optică colectează lumina de la zona diagosticată la un
fotodetector
► este folosit pentru detectarea cariilor aproximale
► poate da semnale fals pozitive în cazurile dinților cu tulburări de
formare la nivelul smalțului sau dentinei, la dinții cu hipermineralizați,
hipocalcificați, fluoroză dentară
 ■ Carie Scan

► se bazează pe spectropscopia impedanței curentului alternativ

► este indicat pentru detectarea, diagnosticul și monitorizarea cariilor
dentare coronare primare ocluzale și suprafețele netede accepsibile,
leziuni care nu sunt clar vizibile ochiului uman
■ Fluorescența cu infraroșu

■ Radiometrie fotodermală cu infraroșu și

luminescență modulată

■ Terahertz Pulse Imaging

■ Multiphoton Imaging
 International Caries Diagnosis and Assessment
System (ICDAS)

- poate furniza o examinare validă si reproductibilă care permite

clasificarea cariilor de la white spot → implicare pulpară

Code Criteria

0 Sound

1 First visual change in enamel (seen after prolonged air drying or restricted to
within the confines of a pit or fissure)

2 Distinct visual change in enamel

3 Localized enamel breakdown (without clinical visual sign of dentinal

involvement)

4 Underlying dark shadow from dentine

5 Distinct cavity with visible dentine

6 Extensive distinct cavity with visible dentine

CARIA DINȚILOR TEMPORARI
ICDAS CLASSIFICATION
 CARIA SIMPLĂ A DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic diferențial

1. Fluoroza dentară.
2. Hipoplazia smalțului.
3. Hipomineralizarea smalțului.
4. Hipersensibilitatea dentară.
 CARIA SIMPLĂ A DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic diferențial
CARIA PROGRESIVĂ VERSUS CARIA
OPRITĂ ÎN EVOLUȚIE

localizare
 suprafețele ocluzale
 fețele proximale
ale m1, m2
 fisuri și șanțuri ocluzale
 suprafețele vestibulare și
proximale ale i și c
Evoluție

 în profunzime  în suprafață

Dentina de reacție

 nu  da
Culoarea țesutului dentar

 fără modificări  culoare maro-

neagră
 CARIA SIMPLĂ A DINȚILOR TEMPORARI
Diagnostic diferențial

CARIE PROGRESIVĂ VERSUS CARIE OPRITĂ

ÎN EVOLUȚIE

Textura țesutului mineralizat

 moale  dură

Sensibilitate dureroasă

 da  nu

Evoluție
 propagare în
profunzime  propagare în suprafață
 cavitate  distrucție coronară
 necroză mare