Croitoru Madalina

Soceanu Alexandra
Stoica Nicole
• Clasificarea anomaliilor
dentare:
de numar;
forma;
dimensiune;
structura;
cronologice;
• La baza clasificarii stau cateva elemente:
• Posibilitatea de a preciza daca factorul perturbator a
actionat in perioada de formare a dintelui;
• Prezenta sau absenta defectului in momentul eruptiei in
cavitatea bucala;
• Caracterul neevolutiv sau evolutiv al leziunii
• Anomaliile de dezvoltare se impart in 2 categorii
mari :
• Distrofii primare (actiunea factorului perturbator
are loc in perioada de formare a dintelui)
• Distrofii secundare (la care este greu de
evidentiat o legatura cu perioada formativa
dentara)
 Anomalii de numar
Anomalile de numar apar ca urmare a perturbarii procesului de
formare a lamelor dentare si/sau a mugurilor dentari.
Anomalii numerice in Anomalii prin deficit
exces numeric
 Dinti supranumerari/Poliodontii/
Hiperodontie
• Reprezinta existenta unuia sau mai multor dinti (intraosos/erupti),in
plus fata de formula dentara actuala;
• Se regasesc pe ambele maxilare,dar preponderent pe maxilarul
superior;
• Mai frecvent in dentitia permanenta;
• Regiunea cea mai vizata este regiunea INCISIVA,in special la arcada
superioara,iar la mandibula in regiunea premolara
• Dinti suplimentari –dinti in plus numeric dar cu
aspecte morfologice asemanatoare celor din
seria normala
• Dinti supranumerari/rudimentari- dinti in plus
numeric dar cu morfologie complet diferita de
seria normala
 Tablou clinic
• Dintii supranumerari pot erupe sau pot ramane inclusi.
• Eruptia ectopica sau aliniera in arcul dentar a dintelui supranumerar
erupt mai devreme decat dintele din seria normala;
• Impiedicarea eruptiei sau devierea traseului eruptiv al dintelui din
seria normala;
• Inghesuiri dentare prin eruptia unui numar mai mare de dinti;
• Perturbarea relatiilor de ocluzie;
• Tulburari functionale,in special fizionomice si de fonatie in cazul
meziodensilor;
 Meziodens
• Reprezinta prezenta unui dinte supranumerar pe linia
mediana intre radacinile incisivilor permanenti
• Cel mai frecvent intalnit;
• Apare doar la maxilar;
• Erupe sau ramane inclus in pozitie normala sau
inversata;
• Poate provoca incluzia incisivilor
centrali permanenti sau malpozitii;
A-Meziodens erupt localizat posterior de 1.1
 Anodontia
(Oligodontia,Hipodontia,Agenezie,Adentie)
• Anodontia TOTALA • Anodontia PARTIALA
-absenta congenitala a tuturor -lipsa unui numar de dinti prin
dintilor
absenta formarii mugurelui
dentari primitivi prin atrofie sau
nedezvoltarea germenilor dentari
 Cauze
Factori GENERALI
• boli infecto-contagioase ale
mamei
• Boli constitutionale
• Deficiente nutritionale din
timpul sarcinii
• Consumul de alcool si de tutun
in timpul sarcinii
• Traumatisme intrauterine
Factori LOCALI
• Extractii brutale ale dintilor
temporari
• Interventii chirurgicale
• Despicaturi labio-maxilo-
palatine
• Tumori ale maxilarelor
• Iradieri loco-regionale
• Osteomielita maxilarelor
 Examen clinic
• Frecvent: IL sup,PM2 inferior,M3
• Absenta dintilor permanenti la varsta la care
trebuie sa erupa
• Persistenta dintilor temporari mult peste
permutarea dentara
• Modificari de volum,forma
a dintilor
 Tratament
• La copil si adolescent,in alegerea metodei
de tratament se tine cont de:
• Forma clinica de agenezie;
• Tipul dentitiei;
• Topografie;
• Tulburarile functionale determinate;
• Varsta la care se depisteaza anomalia;
Anomalii CRONOLOGICE

• Eruptii PRECOCE :
-constau in aparitia dintilor inainte de termen
-dinti NATALI sunt prezenti pe arcada la nastere
-dinti NEONATALI apar pe arcada in primele 6 saptamani dupa
nastere

• Eruptii INTARZIATE:
-reprezinta cauza unor hipovitaminoze/avitaminoze,carente
alimentare,dereglari endocrine
 Anomalii de DIMENSIUNE
• Macrodontia
-poate fi:
localizata/generalizata;
relativa/absoluta
-diagnosticul diferential se face
pe baza Rx;
•Microdontia
 Anomalii de FORMA
• Perle de smalt
• Dens invaginatus
• Dens evaginatus
• Geminatie
• Fuziune
• Concrescenta
 Dens in dente
Dens invaginatus
• Patogeneză
– invaginarea epiteliului adamantin intern spre papila
dentară înaintea calcificării în stadiul de morfogeneză
• Tipuri
– dens in dente coronar
– dens in dente corono-radicular
– dens in dente radicular.
• Frecvenţă
– la DT şi DP (I lateral şi rar la canin)
• Examenul radiologic este OBLIGATORIU!
-releva: existenta unei formatiuni dentoide
radioopace in lumenul pulpar care la interior
este captusita cu smalt
-apexul de regula ramane larg deschis
• Clinic
• dinţii au forme şi dimensiuni normale
• foramen caecum mai adânc
• el apare ca un traiect liniar în smalţ care fie se termină în
deget de mănuşă în coroană sau rădăcină fie în ligamentul
periodontal
• carii frecvente şi complicaţii precoce
• sunt depistate pe Rx
• Tratament
• sigilarea foramen caecum
• tratamentul endodontic este dificil
• extracţia dacă apar complicaţii şi
tratamentul endodontic nu dă rezultate.
 Dens evaginatus
• Patogeneză
– evaginarea epiteliului adamantin
intern spre exterior spre reticulul
stelat, cu apariţia unui cuspid
suplimentar
– apare în stadiul de
morfodiferenţiere ca şi celelalte
anomalii de formă şi dimensiune
• Tipuri
• la I şi canini se numeşte talon cusp
• la PM superior apare pe cuspidul vestibular pe
suprafaţa ocluzală
• la molarii inferiori poate apărea cel de al 6 lea
cuspid (sixtum)
• la M1 perm. sup. Şi M2 temporar sup. se găseşte
frecvent tuberculul lui Carabelli (mezio palatinal).
Este perceput ca o variaţie a formei şi nu ca o
anomalie de formă
• tuberculul lui Bolk şi a lui Zuckerkandel la M2
permanent, M2 temporar (spre vestibular)
• Clinic
• pe faţa ocluzală a dinţilor laterali apare cuspidul suplimentar
(tuberculul lui Carabeli, molarul sixtum)
• formaţiunea prezintă smalţ, dentină şi cameră pulpară
(uneori nu are cp) care este de fapt o prelungire a camerei
pulpare normale
• fracturi frecvente
• interferenţe ocluzale
• carii în şanţuri, complicaţii pulpare şi periapicale.
• Talon cusp (gheară, călcâi, Y): cingulumul este accentuat dar
are formă de ţăruş; poate ajunge la planul de ocluzie
producând interferenţe
• Tratament
• slefuiri selective pentru reducerea înălţimii şi
fluorizări
• se pot produce deschideri ale camerei pulpare ale
dintelui afectat şi atunci se fac coafaje, tratament
endodontic.
 Perlele de smalt
(Enameloame)
• sunt mici noduli de smalţ care apar pe rădăcină pe sau foarte aproape
de joncţiunea smalţ cement (smalţ aberant pe cement)
• - frecvent mimează tartrul subgingival
• apar pe Rx
• pot constitui o problemă în boala periodontală, dar de obicei sunt
lăsate pe loc deoarece îndepărtarea ar produce mai mult rău decât bine
• apar cel mai frecvent la furcaţia molarilor
• molarii maxilari sunt cel mai frecvent afectaţi
• etiologie : anomalie în teaca epitelială a lui Hertwig cu retenţia
reticulului stelat
• poate conţine corn pulpar şi dentină
 Fuziunea
• 2-3 coroane unite de formă asemănătoare şi dimensiuni
normale = macrodont
• de obicei un dinte este lipsă
• au mai multe canale, camere pulpare şi rădăcini proprii
• Rx obligator pentru că se poate asocia cu anodonţia DP
 Tratament
• separarea coroanelor este grea mai ales la nivel
radicular
• dinţii cu aspect şi dimensiune normale se separă şi apoi
se fluorizează
• tratament ortodontic pentru ameliorarea fizionomiei
• refaceri cu compozite
• coroane fizionomice
 Geminatie
• 2-3 coroane unite
• de obicei apare un număr mai mare de dinţi
• forma coroanelor este mai mult sau mai puţin asemănătoare
• dimensiunea coroanelor este mai mică
• separaţia poate fi parţială (şanţuri) sau totală
• au 1 rădăcină, 1 canal, o cameră pulpară
 Tratament
• ameliorarea fizionomiei
• reducerea coroanelor în sens mezio-distal şi fluorizări
• coroane fizionomice
• sigilări și refaceri cu compozite
• extracţie şi tratament orto sau protetic.
 Concrescenta
Patogeneză
• Prin presiuni de vecinătate (traumatism) se produc alipiri de 2-3 dinţi
vecini la nivel radicular (cement) după formarea rădăcinii.
Etiologie
• traumatisme
• înghesuiri dentare
Frecvenţă
• I central temporar cu I lat., I lat. cu
caninul
• Molarii maxilari
Clinic
• fiecare dinte are cameră pulpară, canal radicular propriu
• depistare Rx întâmplător
• apar spaţieri dentare
Tratament
• chirurgical prin separare şi tratament ortodontic
• prin extracţie
• tratament endodontic.
 Taurodontia
• Patogeneză
• plierea tecii lui Hertwig se face la alt nivel decât cel normal.
• Clinic
• cameră pulpară mare
• camera pulpară nu are constricţie la nivelul joncţiunii smalţ cement
• podeaua camerei pulpare este situată spre canalele radiculare
• rădăcinile par scurte, globuloase
• depistare Rx întâmplătoare.
• Tratament
• nu are semnificaţie patologică
Anomalii de STRUCTURA
Amelogeneza imperfecta
• Reprezinta o anomalie autosomal dominanta sau recesiva cu
formarea defectuoasa a smaltului la toti dintii
• Etiologie genetica
• reprezinta rezultatul perturbarii formarii ameloblastelor in perioada
de histodiferentiere – va rezulta un ameloblast cu deficiente
• se incadreaza in categoria anomaliilor de structura evolutive
• Se caracterizeaza:
• defectele sunt prezente la scurt timp dupa eruptia dintelui
• sunt interesate ambele dentitii
• sunt interesate toate grupele dentare
• sunt interesate toate suprafetele dentare
• evolueaza si in general sunt greu de tratat prin metodele obisnuite
de tratament
• Clasificarea după aspectul clinic si de modul de transmitere
genetica
• 3 grupe:
• amelogeneza imperfecta forma hipoplazica se secreta in cantitate
redusa matricea organica, dar se mineralizeaza corespunzator
• amelogeneza imperfecta forma hipocalcificata secretia matricii
organice este corespunzatoare, dar mineralizarea este insuficientă
• amelogeneza imperfecta forma hipomaturata matricea smaltului
secretata corespunzator, defectul apare spre sfarsitul perioadei de
maturare
• Aspect clinic
• I hipoplazic
• - dimensiunea coroanelor variază de la mică la normală
• - dinţii mici nu au puncte de contact
• - culoarea variază de la normal la alb opac sau galben brun
• II hipomaturat
• - variază de la gălbui opac la galben/brun
• - suprafaţa dinţilor este moale şi rugoasă
• - sensibilitate dentară
• ocluzie deschisă
• III hipomineral
• - culoare de la alb opac la galben brun
• suprafaţa smalţului este moale şi rugoasă
• - sensibilitate dentară
• ocluzie deschisă
• tartru masiv
• ♠ Principii generale de tratament
• dg și trat. adecvat instituit precoce
• trat. profilactic de bază (igiena bucală, F). In cazul formelor hipocalcificate
pacientul evita periajul → depozit de placa bacteriana → gingivite
• combaterea simptomatologiei subiective
• prevenirea sau reducerea uzurii (z. post)
• menţinerea unei DVO optime
• restaurare dentară care să satisfacă cerinţele morfologice, estetice şi
funcţionale în funcție de grad. afectării.
• ca principiu – preparare cat mai parcimonioasa a dintelui in vederea
acoperirii
• corectarea functiilor defectuoase
• pt zona frontala – microproteze de invelis, fatetari
Dentinogeneza imperfecta
 • Aspectul dentinei
• intereseaza ambele dentitii in aceeasi masura
• culoarea dintilor – translucidă, cu opalescenta de nuante coloristice
diferite – galben brun, albastrui, chihlimbarii
• aspectul coroanelor: sunt mai globuloase si au o constrictie la colet →
pe Rx dintele va aparea asemantor unei lalele (cu radacini scurte si
subtiri)
• pe imaginea Rx – camera pulpara si canalul radicular sunt obliterate de
depunere de dentina → radioopacitate uniforma coronara si radiculara
• imediat dupa eruptia dentara in functie de forma clinica smaltul incepe
sa se uzeze, sa se desprinda (deficiente la nivelul JSD, care este foarte
putin ondulata, aproape rectilinie → prindere foarte slaba → smaltul se
desprinde de pe suprafata dintelui → dintele se dezgoleste → se
uzeaza foarte repede pana la nivelul coletului → dintii au aspect de
bonturi dentare slefuite → DVO se va modifica)
• dintii sunt putini sensibili
 Anomalii de structura ale
cementului
• sunt rare
• in general se intalnesc in unele afectiuni genetice
• hipofosfatazia
• displazia cleidocraniana
• epidermoliza buloasa distrofica