Examinarea pacientului în tratamentul

protetic pentru PFU

Examinarea
pacientului
•Anamneza
•Examenul clinic
•Investigații paraclinice
 Anamneza

• Date de identificare pacient

• Date anamnestice propriuzise:
• Istoricul afecţiunilor şi tratamentelor stomatologice
• Istoricul medical general

• Semnătura pacientului de
confirmare a datelor declarate
 Istoricul stomatologic
• Motivele prezentării:
• Durere/discomfort
• Disfuncţie masticatorie/fonatorie/fizionomică
• Probleme sociale(gust, miros neplăcut)
• Tulburări asociate cu tratamente anterioare
• Frecvenţa controalelor/data ultimului control
• Acuze stomatologice curente
• Istoric parodontal
• Istoricul restaurărilor dentare
• Istoricul tratamentelor endodontice
• Istoricul ortodontic
• Istoricul protezării adjuncte
• Istoricul intervenţiilor chirurgicale oro-maxilo-faciale
• Radiografii vechi
• Istoricul TCM:
• Chestionar anamnestic (screening test)
• Dialog medic-pacient
Examen cervicofacial (exobucal)
• Aspect general facial
• Simetrie facială
• Proporţionalitatea etajelor feţei
• Profil, treaptă labială
• Ochi
• Tegumente
• Tipul respiraţiei
• Reliefuri osoase
• ATM
• Muşchii mobilizatori ai mandibulei(cervico-
faciali)
• Puncte de emergenţă trigeminală
• Puncte sinuzale
• Caracterul mimicii
• Ganglioni cervicofaciali
• Fanta labială
 Examenul endobucal
• Mucoasa bucală
• Bolta palatină
• Limba
• Planşeul bucal
• Amigdalele palatine şi orofaringele
• Glandele salivare
• Procesele alveolare
• Arcadele dentare-caracteristici generale
• Dinţii
• Parodonţiul
• Igiena orală
• Rapoarte interarcadice în IM
• RC și raportul RC-IM
• Deschiderea gurii/Propulsie/lateralitate
 Examenul dento-parodontal
• Tehnica de examinare recomandată: cicluri de examinare
• Instrumentar: sondă, oglindă, pensă, sondă parodontală, hârtie de
articulație, riglă gradată, stetoscop, ață dentară, benzi de
celuloid.
Ciclul I
• Apelul dinților
• Modificări de poziție dentară
• Mobilitate dentară
Ciclul II
• Leziuni coronare și radiculare
• Restaurări directe și indirecte
Ciclul III
• Contactele proximale
Ciclul IV, V VI
• Poziția marginii gingivale în raport cu coletul anatomic: retracție,
hipertrofie, hiperplazie, joncțiunea muco-gingivală, afectarea furcală,
parodontometrie.
Ciclul I

• Examinarea se face prin inspecție

directă și indirectă cu oglinda
dentară.
• Se începe din cadranul1 cu dintele
18 se continuă în cadranul2, 3, și 4,
în sensul acelor de ceas.
• Modificările de poziție dentară se
notează în fișă la dinții prezenți.
Dinții absenți se taie cu x.
• Mobilitatea dentară se cercetează
cu 2 instrumente, pe fețele
Ciclul I
• Absența dinților poate fi prin :
• Extracție (anamneză, Rx)
• Anodonție (Rx). Cu frecvență mare la: M3, PM1,
IL
• Dinte inclus (Rx): cu frecvență mare la: M3, C
• Persistența dinților temporari pe arcadă peste
limita de vârstă, asociată frecvent cu incluzia sau
anodonția dintelui permanent corespondent.
• Modificările de poziție dentară: primare sau
secundare migrărilor.
• Orizontale:
• Basculări/versiuni. Ex. Mezio versiune; linguoversiune
• Translații: ex. distalizare, vestibulopoziție
• Transpoziții. Ex. Erupția 13 în locul 12. 47 în locul lui
46
•
Ciclul II

Leziuni coronare și radiculare

•Cu pierdere de substanță dură
dentară:
• Caria dentară
• Fractura/fisura coronară/radiculară
• Uzură dentară (forma clinică)
• Abfracția/miloliza/leziunea cuneiformă
• Distrofia dentară
• Eroziunea chimică
 Caria dentară
• Definiţie:
• “Proces distructiv cronic,cu evoluţie fără
fenomene inflamatorii tipice, ce provoacă
necroza ţesuturilor dentare dure şi în final
infectarea pulpei”(Hardnt)
• Semne clinice:
• Caria simplă:
• pierdere de substanţă dură dentară
• Modificare de culoare
• Durere provocată (rece/cald dulce/acru)
• Dentină cariată
• Caria complicată: semne de afectare
pulpară sau şi parodontală apicală
5/30/16
 Caria dentară

•Tratamentul protetic are

drept scop:
• Refacerea morfofuncţională a
coroanei dentare
• Prevenirea complicaţiilor:
• fractura pereţilor coronari restanţi,
• afectarea pulpei dentare,
• migrarea dintelui sau a dinţilor
vecini/antagonişti,
• Lezarea părţilor moi
5/30/16

• Septice, de vecinătate/la distanţă

 Fractura

• Leziune postraumatică caracterizată

prin:
• Lipsă de substanţă dură dentară variabilă ca
întindere şi localizare
• Durere vie, imediată la dinţii vitali cu
fracturi complicate
• Hemoragie (pulpară sau parodontală)
• Tulburări funcţionale (masticaţie, fonaţie,
fizionomie)
• Leziuni ulcerative ale părţilor moi
• Abces parodontal (în prezenţa fragmentului
5/30/16
mobil vechi)
 Fractura
• Etiologie:
• Accidente de circulaţie, muncă, sport, auto
• Agresiuni fizice
• Ocluzia traumatică ( obstacole ocluzale)
• Crize comiţiale
• Electroşocuri
• Obiceiuri vicioase
• Iatrogenii (manevre stomatologice ca: inserţia/ablaţia
lucrărilor protetice, reducerea incorectă a luxaţiei
temporomandibulare,deraparea instrumentelor în
timpul extracţiei, preparaţii excesive de bonturi,
lărgirea exagerată a canalului radicular.)
• Factori favorizanţi:
• morfologia coronară (PM2 maxilar)
• Dentinogeneza imperfectă
• Pierderea vitalităţii pulpare
• Vârsta (la bătrâni dinţii sunt mai casanţi)

5/30/16
 Fractura
• Clasificare topografică:
• Fracturi coronare:
• Necomplicate
• Complicate
• Fracturi radiculare
• Fracturi corono-radiculare:
• Necomplicate
• Complicate
• Clasificare după direcţia liniei de fractură:
• Orizontale
• Oblice
• verticale

5/30/16
 Uzura dentară
• Uzura patologică a dinţilor : atriție
sau abraziune
• Atriţia: uzura funcţională a dinţilor
(uniformă, concordantă cu vârsta
biologică, compensatoare)
• Forme clinice:
• Abraziunea generalizată
• Abraziunea elicoidală (Akerman)
• Abraziunea sectorială (fumătorul de pipă)
• Abraziunea ad palatum
• Abraziunea în cupă
• Abreziunea excentrică
• Faţete de uzură
5/30/16
• Cauze: Uzura dentară
• Bruxism
• Spargerea
seminţelor cu
dinţii
• Ţinerea cuielor
între dinţi
• Interpiziţia pipei
• Antagonişti
necorespunzători
(ceramica poate
abraza dinţii
naturali)
• Lipsa lustruirii
zonelor pe care s-
a efectuat şlefuire
selectivă
5/30/16 • Smalţ
 Displazii dentare/Eroziunea
dentară/abfracţia
• Displaziile dentare:
• Modificări structurale ale smalţului/dentinei
• Eroziune dentară
• prin etiologie chimică

• Miloliza/leziunea cuneiformă/abfracţia
• Leziune cu debut strict în smalţ,
• Numai pe faţa vestibulară
• Numai la colet
• Evoluţie asimptomatică
• Formă caracteristică: literă cuneiformă

5/30/16
Ciclul II

Leziuni coronare/ și radiculare

• Leziuni coronare fără pierdere
desubstanță dură dentară:
• Discromia coronară
• Dismorfism coronar(Modificări de formă)
• Microdonția/macrodonția
• Anodonție/Dinte supranumerar
• Malpozițiile dentare

Aceste leziuni pot fi identificate

la ciclulI de examinare
 Anomalii de formă, volum, culoare,
poziţie, număr
• Anomalii de formă:
• Incisivul lateral: canin, ţăruş, şurubelniţă, bob de fasole,
• Dintele Moser (molarul 1 mandibular)
• Anomalii de volum:
• Microdonţia
• Anomalii de culoare:
• După tratament endodontic
• Obturaţii cu amalgam voluminoase
• Necroza/gangrena pulpară
• Cauze generale: porfinuria, tetraciclina
• Igiena deficitară, fumatul coloraţii exogene – nu necesită
decît igienizare corectă
• Anomalii de poziţie:
• Dinţi rotaţi în ax, înclinaţi, ectopici, angrenaje inverse,etc.
în anumite limite
• Anomalii de număr:
• Prin lipsă: oligodonţie/anodonţie
5/30/16
Ciclul II
Restaurări directe
• Obturații coronare cu amalgam de
argint/compozit/CIS/alte materiale/provizorii
• Se cercetează dacă restaurarea este corespunzătoare coloristic,
relief ocluzal, contact proximal, adaptare marginală, integritate
fizică.

Restaurări indirecte:
• PFU și PPF. Se examinează integritatea fizică,
aspectul coloristic, adaptarea marginală,
materialele din care sunt realizate.
• PPM. Se evaluează similar cu cel fixe.
Controlul clinic se efectuează prin inspecție direct
și indirect, palpare cu sonda, percuție, eventuale
teste de vitalitate.
În completare examenul radiologic.
Ciclul III

•Se evaluează contactele

proximale cu ața dentară.
•Se precizează localizarea
tremelor, prezența diastemei,
absența contactelor proximale
refăcute terapeutic.
 Examinarea RMM de ocluzie
Analiza ocluzală primară

Screening al TCM
• Chestionar anamnestic
• Dialog medic-pacient
• Examinarea clinică directă- ATM și mușchi
masticatori
Examenul RMM de ocluzie
• Analiza ocluzală statică și funcțională
• Identificarea parafuncțiilor ocluzale
Analiza ocluzală detaliată

• Aprofundarea anamnezei referitoare

la semnele și simptomele TCM
• Examen fucțional al nervilor cranieni,
musculaturii cervico-dorsale și
mobilizatoare a mandibulei
• Examenul mișcărilor mandibulare
• Analiza zgomotelor ATM
• Investigații paraclinice specifice
Investigații paraclinice

•Analiza ocluzală la articulator

•Imagistica medicală: Rx ATM,
CT, RMN, artroscopie ATM,
fotografii, axiografie,
mandibulokineziografie, EKG,
cinematografie, sonografie,
tensiometrie computerizată.
Anamneza: motivul prezentării
• Durere, discomfort
• Disfuncție masticatorie, fonatorie
• Aspect inestetic necorespunzător
• Probleme sociale
• Istoricul simptomelor actuale
• Tulburări asociate cu tratamentele
stomatologice anterioare
• Frecvența ședințelor terapeutice, a
controalelor
• Chestionar cu problemele actuale
• Istoricul TCM
Chestionarul anamnestic McNeil (1997)
de screening pentru TCM:
1. Simţiti o senzaţie de „oboseală a
maxilarelor” după masă?
2. Simţiţi dureri la masticaţie sau în timpul
căscatului?
3. Simţiţi dureri atunci când deschideţi larg
gura?
4. Simţiţi zgomote în articulaţia temporo-
mandibulară?
5. Aveţi dureri de cap frecvente?
6. Aveţi dureri în zona urechilor sau în jurul
ei?
7. Aveţi dureri în zona feţei, gâtului sau în
Examenul loco-regional
• Examenul clinic ATM
• Examenul musculaturii mobilizatoare a mandibulei

Examenul clinic al ATM

• Inspecţie:
• simetrie/cicatrici/modificări inflamatorii sau tumorale
• Auscultaţie: directă/stetoscopul
• Clicuri/cracmente/crepitaţii
• Palpare: bilateral simultan
• →excursia condililor: simetrică şi sincronă
• Examen indirect (examenul mişcărilor
mandibulare)
• Dacă sunt posibile/amplitudine/direcţie/simptome
asociate
 Direcţie

Rectilinie Deviaţie “în S” Deviaţie “în S”Laterodeviaţie Deviaţie

la deschidere la închidere neregulată

Normal I: DD – fază Subluxaţie cu III: Blocaj la Disc / Af.

incipientă blocaj la închidere artic.
deschidere degenerativă/
Capsulită
U.M.F. Carol Davila Bucureşti – Facultatea de Stomatologie – Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –2004 ap
 Zgomote articulare

clic reciproc sau numai clic la numai clic la crepitaţii “fine” crepitaţii
cracment deschidere închidere “aspre”
audibil

I -II: Faze incipiente IV: Fază tardivă a deplasărilor discale – dacă V: Fază tardivă a
ale deplasărilor este asociată cu modificări pe imaginea CT deplasărilor discale
discale

U.M.F. Carol Davila Bucureşti – Facultatea de Stomatologie – Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –2004 ap
 Examenul muşchilor
mobilizatori ai mandibulei
• Inspecţie:
• Hipertrofie maseterină bilaterală/unilaterală
• Contracţie maseterină diurnă→parafuncţie
• Palpare:
• Comparativă dreapta cu stânga
• Volum/consistenţă/sensibilitate/
• M.temporali: exobucal-originea endobucal-inserţia
• M. Maseteri: exo-endobucal
• M. Pterigoidieni laterali: endobucal
• M. Pterigoidieni mediali: exo-endobucal
• M. SCM şi trapez
• Examen funcţional pentru pterigoidieni:
• Propulsie cu opunere de rezistenţă
• Strângerea dinţilor, inclusiv pe separator
• Deschiderea gurii
 Examenul ocluziei dentare
• Examenul ocluzal static
• Examenul ocluzal dinamic

ANALIZA OCLUZALĂ STATICĂ

1. Există poziţie de IM? Este stabilă?
2. DVO
3. Curburile planului de ocluzie
4. Raporturile interarcadice în IM
5. Contacte ocluzale în IM
6. Determinarea şi înregistrarea RC
7. Analiza raportului RC – IM
8. Identificarea parafuncţiilor ocluzale

Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie ap

 Examenul ocluzal static

•Rapoarte interarcadice în IM
•Contacte ocluzale în IM-
poziţia de IM
• Mişcare fermă, repetabilă,precisă
• Sunet unic monotonal
• Ocluzia dublă
• Ocluzia deschisă
•RC şi raportul RC-IM
• RC: contacte simultane bilaterale
• Distanţa RC-IM maxim 2mm
• Absenţa deplasărilor laterale pe traseul RC-
Determinarea clinică a
poziţiei de RC
• Relaxarea musculară este
obligatorie!!
• Atmosferă de calm, linişte în cabinet
• Comenzi blânde ale operatorului
• Oboseală indusă prin
kinetoterapie/miomonitor/lere/rulouri de
vată/
• Metoda Lucia-deprogramator
• Gutieră ocluzală purtată continuu 48 ore
(stop engrama mastic.)
• Platou retroinicizal
• Medicaţie miorelaxantă
• Pacientul este atenționat să
sesizeze primul contact ocluzal
Determinarea clinică a poziţiei de
RC și a raportului RC_IM

•Descrierea tehnicii:
• Medicul imprimă mandibulei mişcări
repetate de deschidere/închidere a gurii pe
distanță limitată la 20-25mm, fără contact
dento-dentar, până se obține poziționarea
mandibulei în RC (uneori se percepe saltul
articular spre posterior al mandibulei)
• După poziționare, se continuă mișcările
până la obținerea primului contact dento-
dentar.
• Pacientul este invitat să strângă dinții(să
facă IM), medicul urmărind traseul
mandibulei din RC spre IM.
• Se repetă manevrele şi se consideră corectă
poziţionarea dacă se obţin mereu aceleaşi
Poziţionarea în RC cu
separatorul
Determinarea clinică a poziţiei
de RC
Metoda Ramfjord
unimanuală Metoda Dawson bimanuală
 Metoda bimanuală Dawson

Pacientul este culcat cu

mentonul ridicat față de
vertex
Când este necesară poziţionarea
mandibulei în RC?
• La examenul pacientului
• Când IM este instabilă
• La pacientul edentat total
• La pacientul edentat parţial fără contacte
dento-dentare
• Când modelele se montează în articulator
• Echilibrare ocluzală preprotetică
• Tratamentul TCM
• Adaptarea ocluzală a restaurărilor.
Inregistrarea și interpretarea
contactelor ocluzale

Contacte ocluzale în IM
•Cu hârtie de articulație:
• IM încet și repede
• Contact puternic, excesiv: hârtie perforată sau
marcaj cu halou.
• Contact normal: marcaj plin
• Contact absent: inocluzie
•Oscilometrie- sonoocluzogramă
•Ocluzia duală(IM multiplă) dual bite
Contacte ocluzale în RC
ORC. Ocluzie în relație centrică
• Contacte bilaterale simultan (de obicei prezente
la dinți laterali)
• Contact prematur în RC
Contact prematur în RC
• Contact unilateral care produce deraparea
mandibulei spre IM, anterior(MUDL) sau lateral,
de aceeași parte cu contactul (BULL) sau spre
partea opusă(LUBL).
• Clinic (inspecție, percuție, palpare)se
determină:
• direcția de derapare a mandibulei din RC spre IM
• Vitalitatea, mobilitatea(inclusiv fremitus) și prezența pungilor
parodontale la dinții aflați în conflictul ocluzal.
• Se înregistrează cu hârtie de articulație
 Determinarea DVR şi DVO

• DVR→ dimensiunea verticală de repaus

• Se măsoară cu rigla distanţa SN-Gn
• are valoare practică pentru deducerea DVO

•DVO→dimensiune verticală de
ocluzie
corespunde poziţiei de IM
Se măsoară cu rigla distanţa Sn-Gn
DVO=DVR-SIF - formulă de calcul în
absenţa IM
 Examenul ocluzal dinamic
• Deschiderea gurii
• Mişcarea este posibilă
• Amplitudinea maximă (DM)
• Direcţia
• Poziţii intermediare dureroase
• Zgomote articulare
• Propulsia mandibulei cu contacte dento-
dentare:
• Mişcarea este posibilă
• Direcţie rectilinie în plan sagital
• Poziţii intermediare dureroase
• Ghidajul anterior
• Obstacole ocluzale lucrătoare şi nelucrătoare
• Lateralitatea mandibulei cu contacte
dento-dentare:
• Mişcarea este posibilă pe ambele părţi
• Traiectoria lină uniformă
• Poziţii intermediare dureroase
• Ghidajul dentar
• Obstacole ocluzale lucrătoare şi nelucrătoare
• Mişcări combinate antero-laterale:
Deschiderea gurii

• Examenul clinic al mişcării de

deschidere/închidere a gurii face
parte din examenul clinic al
pacientului →diagnostic ocluzal
• Elemente de diagnostic:
• Amplitudinea maximă(DM)→40-60
mm/limitată-exagerată
• Direcţia mişcării: rectilinie/deviată
• Caracterul mişcării: continuu/sacadat/cu
blocaje
• Dureri musculare/articulare în timpul
Deschiderea gurii

Determinarea amplitudinii maxime

(DM)
• Se măsoară cu rigla (în mm) distanța
dintre marginile libere ale incisivilor
maxilari și mandibulari la deschiderea
maximă a gurii (DI)
• Se măsoară overbite-ul, acoperirea în
plan vertical a incisivilor (OB)
DM = DI +OB
 Direcţia mişcării-patologia articulară

Rectilinie Deviaţie “în S” Deviaţie “în S”Laterodeviaţie Deviaţie

la deschidere la închidere neregulată

Normal I: DD – fază Subluxaţie cu III: Blocaj la Disc / Af.

incipientă blocaj la închidere artic.
deschidere degenerativă/
Capsulită
U.M.F. Carol Davila Bucureşti – Facultatea de Stomatologie – Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –2004 ap
 Deschiderea gurii-Zgomote articulare

clic reciproc sau numai clic la numai clic la crepitaţii “fine” crepitaţii
cracment deschidere închidere “aspre”
audibil

I -II: Faze incipiente IV: Fază tardivă a deplasărilor discale – dacăV: Fază tardivă a
ale deplasărilor este asociată cu modificări pe imaginea CT deplasărilor discale
discale

U.M.F. Carol Davila Bucureşti – Facultatea de Stomatologie – Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –2004 ap
Examenul clinic al propulsiei
mandibulei cu contacte
dento-dentare
• Mișcarea este posibilă
• Mișcarea se execută din IM până în CCP.
• Se urmărește dacă se păstrează raportul
liniilor interincisive din IM și în CCP.
• Medicul se opune propulsiei efectuate de pacient dacă
această mișcare se face cu deviere de la planul
mediosagital.
• Se evaluează prezența durerii la mișcare
• Se palpează dinții cu suspiciune de traumă
ocluzală pentru decelarea fremitusului.
Propulsia mandibulei cu contacte
dento-dentare
Determinare clinică, înregistrare și interpretare
• Se observă prin inspecție direcția mișcării și dinții de
ghidaj (de obicei incisivii)
• Se înregistrează cu hârtie de articulație ghidajul
dentar pe distanța IM-CCP.
• Ghidaj anterior ideal sau funcțional
• ILL
• Se cercetează clinic prin inspecție/ bandă de
celuloid și se întreabă pacientul dacă simte contacte
ocluzale în zona nelucrătoare (dinții laterali)
• Se înregistrează cu hârtie de articulație contactele
ocluzale nelucrătoare (INLP)
Propulsia mandibulei cu contacte
dento-dentare

•Ghidajul anterior este parte

componentă a determinantului
anterior
• Ideal: toţi incisivii (partea lucrătoare)
• Funcţional: minim 2 incisivi maxilari cu
antagoniştii
• Patologic:
• 1 incisiv maxilar cu antagoniştii conduce
mişcarea→interferenţă lucrătoare în propulsie (ILP)
• 1 incisiv maxilar cu antagoniştii susţine poziţia
CCP→contact prematur lucrător în propulsie
Propulsia mandibulei cu contacte
dento-dentare

•Cine poate modifica ghidajul

anterior ?
•Rapoartele ocluzale la nivelul
dinţilor frontali
• Ocluzia labiodontă
• Ocluzia inversă
• Inocluzia sagitală
• Inocluzia verticală
•Obstacole ocluzale în regiunea
Lateralitatea mandibulei cu
contacte dento-dentare
• Se studiază pe diagrama frontală
• Conducerea dentară:
• Ghidaj canin
• Ghidaj de grup frontal(antero-lateral) →IL şi C sau IC IL
C
• Ghidaj de grup lateral (toţi dinţii laterali)
• Ghidaj de grup complet( C şi toţi dinţii laterali)
• Ghidaj de grup incomplet( C şi 2, 3 dinţi laterali
succesivi: ex. C PM1 PM2, C PM1 PM2 M1
• Situaţii patologice:
• Orice altă combinaţie care nu corespunde cu situaţiile de mai
sus
• Contactele de pe partea lucrătoare→ILL sau contacte premature
lucrătoare
• Contactele de pe partea nelucrătoare →INLL sau contacte
premature nelucrătoare
Examenul clinic al mișcării de
lateralitate mandibulară cu contacte
dento-dentare
• Ideal, se studiază mișcarea de lateralitate
din RC până în CCL.
• Medicul conduce mandibula în lateralitate,
efectuând o ușoară presiune pe menton
pentru a împiedica devierea anterioară a
mandibulei.
• Clinic se cercetează:
• Dacă mișcarea este posibilă
• Prezența durerii
• Dinții de ghidaj
• Prezența obstacolelor ocluzale: ILL, INLL, contacte premature în
CCL,
Inregistrarea și interpretarea
examinării mișcării de lateralitate cu
contacte dento-dentare
• Ghidaj ideal- canin fără ILL și INL, fără
contacte premature în CCL
• Ghidaje funcționale:
• De grup frontal. Participarea IL în ghidaj poate fi
funcțională sau patologică= ILL (fremitus, retracție
gingivală, etc)
• De grup lateral (toți dinții laterali, minim premolarii și M1)
• De grup complet (canin + toți dinții laterali)
• De grup incomplet (canin + dinți laterali succesivi).
Ghidajul C+ P1 trebuie evaluat pentru a stabili dacă
participarea P1 este funcțională sau patologică(ILL) identic
cu situația discutată la IL.
Inregistrarea și interpretarea
examinării mișcării de lateralitate cu
contacte dento-dentare

Obstacole ocluzale în lateralitate

• ILL - orice contact patologic aflat pe
partea lucrătoare (de la IC-M3).
• INLL-orice contact patologic aflat pe
partea nelucrătoare (opusă
mișcării)
• Contacte premature lucrătoare sau
nelucrătoare în CCL.
Concluzii la examenul ocluzal
dinamic
•Identificarea obstacolelor
ocluzale:
• Fremitus
• Hârtie de articulaţie
• Vizual direct
•Identificarea ghidajelor
dentare
Evaluarea pacientului cu TCM

•protocolul general de
examen – analiza ocluzală
primară
•dacă apar semne / simptome
ale unor TCM se recomandă
analiza ocluzală detaliată
Medii de marcare

•Hârtia de articulaţie
•Ceara de ocluzie
•Spray de ocluzie
•Banda Joffe
Permit înregistrarea RMM fără
tranfer.
Hârtia de articulaţie

• Mediul de marcare este fixat pe suport

textil,plastic sau hârtie
• Grosimi diferite: 65µ- 0,1-0,2mm
• Flexibilă şi antistatică
• Suprafeţele dentare bine uscate
• Pigmenţi de culoare:roşu albastru
• Bicoloră/ cu transfer progresiv de culoare
• Benzi, role, de hemiarcadă/arcadă
• Pensa Miller de manipulare
Ceara de ocluzie

• Se utilizează în asociere cu creionul

de ocluzie.
• Grosime redusă( 0,3mm)
• 2 feţe: una lucioasă şi una lipicioasă
• Bucoplastică(se deformează dar nu
se topeşte)
• Metoda de înregistrare precisă dar
costisitoare.
• Echilibrare ocluzală finală
Spray de ocluzie

•Marcaje precise (prin

ştergere)
•Frecvent utilizată în
laborator,pe model şi
macheta din ceară a
protezelor conjuncte.
Banda Joffe

• Colorant impregnat pe suport de

cauciuc subţire
• Suport de manipulare
• Echilibrări ocluzale finale
Poziţionarea manuală a modelelor
se poate face doar în IM

• RC coincide cu IM
• IM stabilă
• Absenţa obstacolelor ocluzale
• Modele complete exacte
 Examene paraclinice
uzuale
•Radiografia panoramică (OPG)
•Radiografia retroalveolară
 Examene paraclinice uzuale
• Radiografia panoramică (OPG)
• Radiografia retroalveolară

Ortopantomograma
• Orientarea medicului dentist în stabilirea
diagnosticului complet, corect
• Alegerea soluţiei de tratament
preprotetic şi final protetic
• Informaţii despre dinţii prezenți pe arcadă
• Informații despre osul crestei edentate
• Pregătirea psihică a pacientului
• Document medicolegal
• Conceperea planului de tratament
preprotetic și protetic.
Informaţii despre dinţii restanţi

• Gradul de înclinare al fiecărui dinte la

dinţii basculaţi
• Pungile false/ adevărate
• Atrofia osului alveolar
• Aspectul spongios/compact al osului
alveolar
• Raportul coroană Rx-rădăcină Rx
/implantarea osoasă
 Informaţii despre dinţii restanţi
• Rizaliza verticală/ laterală
• Hipercementoza apicală
• Relaţia dinţilor restanţi cu sinusul maxilar,
canalul mandibular, gaura mentonieră,
• Dinţii incluşi şi relaţia lor cu dinţii restanţi
• Resturi radiculare situate sub nivelul
marginii libere a osului alveolar
• Resturi radiculare incluse în osul crestei
edentate
Informaţii despre dinţii restanţi

• Gradul de afectare a furcaţiei radiculare

• Lărgirea spaţiului periodontal
• Complicaţii ale gangrenei pulpare
• Formaţiuni tumorale în relaţie cu dinţii
restanţi
• Eşec după rezecţie apicală (scurtarea
exagerată a rădăcinii Rx sau refacerea
procesului periapical)
Informaţii despre dinţii restanţi

• Aprecierea iniţială a prezenţei şi

corectitudinii tratamentelor
endodontice

• Prezenţa şi tipul pivoturilor

intraradiculare
Informaţii despre osul crestei
edentate
• Aspect spongios/ dens
• Dinţi / resturi radiculare în incluzie osoasă
• Fragmente de implant fracturate
• Remanenţa granulomului periapical
postextracţional
• Tumori endoosoase (chist- osteosarcom)
• Ciocuri osoase care susţin un relief
neregulat al mucoasei crestei edentate
Avantajele OPG

•Document medical unic ce

informaţii numeroase, globale
despre statusul dento-
parodontal, statusul osos şi alte
formaţiuni anatomice.
•Iradierea este mult redusă
Limitele OPG
• Informaţii relative despre detalii dento-
parodontale:
• poziţia dinţilor
• lungimea radiculară
• Integritatea ţesuturilor dure corono-
radiculare
• Înălţimea osului din breşa edentată datorită
suprapunerii marginilor vestibulară ţi
linguală sau a crestei zigomato-malare la
dinţii laterali
• Implantarea osoasă a dinţilor vecini cu
cavităţi anatomice( suprapunerea
sinusurilor maxilare, a foselor nazale)