1.Cum este definită cavitatea de acces?

Cavitatea de acces este deschiderea realizată în dinte pentru a obține accesul către sistemul
endodontic în scopul de a curăța, lărgi și obtura canalele radiculare.
Se realizează prin trepanarea la locul de elecție, situat oral la dinții frontali și ocluzal la cei
laterali.

2. Cerințe pentru cavitatea de acces

• Să permită îndepărtarea în totalitate a conținutului camerei pulpare (contaminarea sau
infectarea spațiului endodontic, discromiile)
• Să permită vizualizarea completă și directă a podelei camerei pulpare
• Identificarea facilă a orificiilor de emergență ale canalelor radiculare
• Accesul instrumentarului de canal în linie dreaptă până la prima curbură
• Cavitatea obturată etanș temporar sau definitiv după încheierea tratamentului-refacere
obligatorie cu CIS
• Să prezinte 4 pereți (pentru a putea aplica diga, pentru a avea un punct de referință ocluzal
reproductibil-odontometrie, rezervor pentru lichidul de lavaj endodontic, medicație
endodontica fără a afecta parodonțiul marginal, previne recontaminarea spațiului endo)
3.Etapele de realizare ale cavității de acces
1. Faza de trepanare
• cu freze sferice la turație înaltă în smalț și convențională în dentină
• freze cu tija intermediară lungă
• se prefigurează forma cavității de acces
• inițiere întotdeauna pe fața ocluzală sau orală
• direcția frezei spre conul
r pulpar cel mai voluminos și canalul cel mai larg
• poziționare mai aproape de mezial la PM+M și de cuspizii activi P sau V
• senzație de cădere în gol sau nu în funcție de dimensiunea camerei pulpare, vârsta
pacientului, patologia preexistentă
• se poate realiza și prin coroana metalică dacă e bine adaptată. Dificultăți- dinți
malpoziționați,erori de odontometrie, remenența dentinei alterate
2. Faza de lărgire
• îndepărtarea în totalitate a tavanului camerei pulpare
cu freze sferice (mișcări de scoatere activă) și cilindrice (mișcări de lateralitate), conice
(lateralitate) sau Batt la turație convențională
• freze cu partea intermediară lungă pt acces și vizibilitate bune
• fără a leza podeaua
• retentivitățile se depistează cu sonda 17

3. Faza de finisare și evazare

• limita dintre cavitatea de acces și peretii camerei pulpare trebuie să fie imperceptibilă
• evazare către ocluzal (vizibilitate crescută, nu se înfundă obturația provizorie)
 • cervical pereții sunt paraleli- nu se sacrifică dentina (risc VRF)
• freze cu vârful inactiv pentru a nu leza podeaua, conice sau cilindrice la turație înaltă
• freza Batt-freze clindro-conice cu gât lung, vârf inactiv și freze Endo-Z
4.Instrumentarul cu care se realizează trepanarea în cursul realizării cavității de acces
-freze sferice la turație înaltă în smalț și apoi cu turație convențională în dentină
-freze cu tijă intermediara lunga
Trepanarea camerei pulpare la locul de elecție se realizează cu freza sferică diamantată de turbina
F801/016 (granulație verde, Dia-tessin) prin mișcări de introducere și scoatere activă.
5.Unde și pe ce direcție se poziționează freza în cursul trepanării pentru cavitatea de acces?
-inițiere întotdeauna pe fața ocluzală sau orală
-direcția frezei spre cornul pulpar cel mai voluminos și canalul mai larg
-poziționare mai aproape de Mezial(PM,M);cuspizii activi P sau V
6.Ce condiționează apariția senzației de “cădere în gol” la deschiderea camerei pulpare?
a)dimensiunea camerei pulpare(voluminoasă)
b)vârsta pacientului
c)patologia preexistentă
7. In ce constă lărgirea cavității de acces și cu ce instrumentar se realizează?
-indepartarea in totalitate a tavanului camerei pulpare
-fără a leza podeaua
-retentivitățile se depistează cu sonda 17
-freze sferice de contraunghi, cilindrice, conice sau Batt
-freze cu partea intermediară lungă(pt acces si vizib buna)
-cu turație conventională
-mișcări: a)de scoatere activa(freze sferice);
b)lateralitate(freze cilindrice sau conice)
8. Finisarea și evazarea cavității de acces – caracteristici și instrumentar
-limita între cavitatea de acces și peretii camerei pulpare trebuie sa fie imperceptibilă
-evazare către ocluzal(vizib sporita,nu se înfundă obturația provizorie)
-cervical pereții sunt paraleli-nu se sacrifica dentina la acest nivel-risc VRF
-cu freze cu vf inactiv, de preferință conice sau cilindrice la turație înaltă
-utilizare freza Batt:f reze cilindro-conice,cu gat lung si vf inactiv și freze endo Z
9. Forma cavității de acces la dinții frontali superiori

/
În centrul feței palatinale, deasupra cingulum
Incisivi centrali-forma triunghiulară/ovoidală D 0
Incisivi laterali-forma ovoidală /triunghiulară
Canin superior-forma ovoidală /triunghiulară
• forma triunghi (vârf spre cingulum, baza spre muchia incizala)-la tineri cu coarnele pulpare
voluminoase(pentru a facilita îndepărtarea conținutului camerei pulpare și a evita discromiile)
• forma ovală:
-la vârstnici(depunere de dentina secundară)
-patologie preexistentă, tratamente în antecedente(depunere de dentină terțiară)
-traumatisme în zona frontală (obliterare camera pulpară)
• punct reper-zona supracingulară (ocluzal de cingulum) e reper constant, merginea gingivală
se abrazează
• freza sferică la turație înaltă se poziționează perpendicular pe suprafața palatinală
• se schimbă direcția frezei paralel cu axul rădăcinii

10. Particularitățile cavității de acces la dinții frontali superiori

-Frecvent interesează marginea incizală
 -Ocluzie adâncă acoperită-acces mai dificil
-Îndepărtare protuberanța orală internă
-Îndepărtare punte dentină supracingular pentru a facilita inserția instrumentarului
endodontic în axul canalului radicular
11. Forma cavității de acces la premolarii maxilari
-PM 1 maxilar: ovoidală, implică foarte rar cuspizii și depinde de divergența canalelor
-PM 2 maxilar: ovoidală
• Punct de intrare: mijlocul șanțului mezio-distal (centrul feței ocluzale)
0
• Freza orientată paralel cu axul lung al rădăcinii
• Mișcări vestibulo-palatinale, ușor elicoidale pentru a crea divergența pereților
• Freza orientată paralel cu axul lung al rădăcinii
• Cav acces orientată vestibulo-palatinal
12. Particularitățile cavității de acces la premolarii maxilari
• Se prelungește către vestibular sau palatinal în funcție de numărul canalelor
• Rar sunt implicați cuspizii
• Întinderea cavității de acces este în funcție de divergența canalelor
• Furcația este în 1/3 medie sau apicală (eroare: nu se iîndepartaza tot tavanul CP
pt a evita o improbabilă perforatie)
13. Forma cavității de acces la molarii maxilari
• Triunghi (3 canale) DI #
• Patrulater cu unghiuri rotunjite (4 canale, incl MV2)
• Inițiere în fosa centrală
• Freza înclinată spre cornul pulpar cel mai voluminos(rx), frecvent cel P sau MV
• Forma cavității: latura către P este mai scurtă, urmează cea V,inclinata spre P si D,apoi latura
D și cea mai lungă,latura M
-
Tp , ,gµ

14. Particularitățile cavității de acces la molarii maxilari

• Rx preoperator esențial
• Forma influențată de numărul canalelor
• Cavitatea de acces situată mezial
-

• Nu este necesară îndepărtarea crestei transversale de smalț

• La -
molarul doi superior camera pulpară este mai aplatizată, canalele sunt mai convergente și
cu curbură mai accentuată, canalul DV este deplasat mai spre P
15. Identificarea celui de-al doilea canal radicular◦ (MV2) la molarii maxilari
• Considerăm ca toti M superiori au 4 canale(morfologie)
• Folosim Rx excentrice, lupe sau MDO
• Cautam MV2 după curățare și lărgire MV1 MV2
• Cu sonda în șanțul dintre MV1 si P
• Cu vârful ultrasonic CPR sau ProUltra
• 1% albastru de metilen
• Testul bulelor cu NaOCl 5% încălzit
• Irigare cu 17% EDTA apoi cu alcool pur, apoi uscare
16. Forma și limitele cavității de acces la incisivii mandibulari
Forma cavității de acces: ovoidală, în sens vestibulo-lingual
• Cavitate de acces: Inițiere incizal față de cingulum, freza sferica turație înaltă perpendicular pe
suprafața orală
• Se schimbă direcția frezei în axul lung al rădăcinii 0
• Cavitatea de acces se extinde de la cingulum până la marginea incizală
• 40% au 2 canale (20% populatia romaneasca cf Perlea et al.) - CA trebuie extinsă spre incizal pt
depistarea canalului lingual ( altfel avem un canal omis)
17. Particularitățile cavității de acces la incisivii mandibulari
• Camera pulpara micșorată frecvent din cauza: patologiei preexistente (parodontită marginală
cronică profundă), traumatisme, abraziune
• Diametrul incizal mult mai mare decât cel cervical;
• Problema principală: diametrul mic MD
• La dd abrazați este interesată și marginea incizală

18. Forma cavității de acces la premolarii mandibulari

-ovalară, cu diametrul mare VL
-Rotund-ovalară, mai frecvent la PM1
01am
-Freza trepanează în centrul suprafeței ocluzale
-Freza nu se orientează în axul lung al coroanei, ci al rădăcinii (perforații
vestibulare)
19. Particularitățile cavității de acces la premolarii mandibulari
• Camera pulpară se află aproape în întregime sub cuspidul V la PM1 inferior (angulație
coroană-rădăcină)
• PM1 inferior are cuspidul V mai mare decât L similar unui canin cu cingulum
supradimensionat
• Cavitatea de acces interesează cuspidul V al PM1 inferior (sacrificiu de țesut dentar sănătos)
• PM2 inferior are cuspizii mai simetrici, cavitatea de acces fiind simetrică în sens VL
20. Forma și limitele cavității de acces la molarii mandibulari
CA-contur:
• Triunghiular (3 canale)
DID
• Trapez cu unghiuri rotunjite cu latura mare mezială (4 canale)
• Inițiere în fosa centrală, apoi ne orientăm spre cornul pulpar cel mai voluminos (rx)
• Canalul distal este frecvent situat spre mijlocul podelei CP ,astfel încât CA poate fi situată M
cu conservarea ½ distale a dintelui
21. Erori în prepararea cavității de acces
• Lipsa rx preoperatorii
• Neîndepărtarea în totalitate a tavanului CP
• Neăndepartarea pulpoliților/denticulilor
• Țesut pulpar restant
• Abord prin caria proximală
• CA subextinsă-canale ratate
• CA supraextinsă-sacrificiu inutil de țesut dentar sănătos
• Perforația furcației la dd cu camera pulpară micșorată
• Perforații la dd înclinați
• Perforații ale dd acoperiți cu microproteze
22. Cauze ale perforațiilor coronare sau ale podelei camerei pulpare
• Cunoașterea insuficientă a morfologiei dentare
• Dd in malpoziții
• Dd acoperiți cu microproteze de înveliș
• Orientarea incorectă a frezei
• Depunere de dentina secundara/terțiară (modificarea morfologiei camerei pulpare)
• Lipsa Rx preoperatorie
23. Tehnici minim invazive de preparare a cavității de acces
a) CEC (contracted endodontic cavities)
b) CEAC (Conservative Endodontic Access Cavity)
-practic cât de mică;
-scade susceptibilitatea la fractură a PM si M inf
-scade eficiența tratam endo la M inf
-Alternativă la TEC (Traditional Endodontic Cavity)
c) Ninja Access-îndepărtare minimală a tavanului CP
-
d) Truss Access-abord care necesită cel mai mic sacrificiu de țesut dentar sănătos
e) X-entry Access-abord in X prin orificii în tavanul CP pe direcția canalelor radiculare
-

f) PEAC (Point Endodontic Access Cavity)

24. Tehnici de instrumentare manuală a canalelor radiculare-enumerare
a) Tehnica standardizată (clasică convențională)
b) Tehnica telescopării regressive (step-back)
c) Tehnica telescopării progresive (step-down/crown-down)
d) Tehnica dublei telescopări (doubleflare)
e) Tehnica cilindrului apical (apicalbox)
f) Tehnica forțelor compensate (balanced force)

25. Avantajele instrumentării rotative a canalelor radiculare

• Efectul de curățire este bun (exereza foarte bună a dentinei din canalul radicular)
• Efectul de debridare si curațire bune în zona apicală
• Crown-down- nu împingem apical detritusul
• Lărgire uniformă tridimensională a canalelor cu păstrarea geometriei canalelor radiculare
• Capacitate bună de păstrare a curburii canalului (canale puternic curbate ISO 35 si 45 fără
devieri semnificative de la traseul canalului sau perforații)
• Secțiunea transversală a canalului este chiar și după perforatie aproape rotundă
• Dimensiunea acului master mare
• Volumul crescut de soluție antiseptică de la început
• Conicitate favorabilă condensării verticale
• Obturație de canal consecutivă uniformă
• Timp de lucru redus
• Tehnică simplificată
• Delegarea sarcinii către instrument
• Utile și in dezobturare
• Motoare îmbunatățite cu control al rotației și torque control foarte eficiente
26. Dezavantajele instrumentării rotative a canalelor radiculare
• Costurile ridicate ale instrumentelor
 • Micromotor
• Nu vedem cand se deformează
• Risc fractură (separare instrument)- mai greu de îndepărtat, de obicei după curbură,
înșurubat
27. Elementele componente ale sistemului de instrumentare rotativă ProTaper
Set de: -3 ace shaping (SX, S1, S2)
-3 ace finishing (F1, F2, F3)
-suplimentar: F4, F5

a) Ace de lărgit (shaping)

SX:
league
- este cel mai scurt instrument, L=19 mm
-

- prezintă diametrul la vârf de 0,19 mm

- conicitate 4% 213
- se introduce în cele două treimi coronare ale canalului radicular, realizându-se preevazarea acestuia, cu
mișcări de pensulare în retragere activă pe un perete
- nu prezintă inel de identificare
S1:
-primul ac care se folosește pe toată lungimea de lucru
-poate avea lungimea părții active de 21 mm-trismus, zona laterală, canale scurte, 25 mm sau 31 mm-
canini, rădăcini lungi
more - prezintă diametrul la vârf de 0,18 mm
- conicitate 2% în 1/3 apicală, în rest e multiplă și progresivă
- prezintă pe mâner inel de identificare de culoare mov
113
- se utilizează pentru lărgirea treimii coronare a canalului radicular prin mișcări de pensulare în retragere
-

activă pe peretele canalului radicular

S2:
- poate avea lungimea părții active de 21, 25 sau 31 mm
- prezintă diametrul la vârf de 0,20 mm
alle - conicitate 4%
- prezinta pe mâner un inel de identificare de culoare0 albă
- se utilizează pentru lărgirea treimii medii a canalului radicular prin mișcări de pensulare în retragere
113 -

activă pe peretele canalului radicular

F1
b) Ace de finisat finisale
-poate avea lungimea părții active de 21, 25 sau 31 mm
- prezintă diametrul la vârf de 0,20 mm

gallon - conicitate 7%
-prezintă la nivelul mânerului un inel de identificare de culoare galbenă
- se utilizează pentru lărgirea zonei apicale a canalului radicular prin mișcări de “ciugulire” (peacking)
-

- aceste mișcări se realizează o singură dată și pe toată lungimea de lucru, realizând stopul apical
F2
-poate avea lungimea părții active de 21, 25 sau 31 mm
- prezintă diametrul la vârf de 0,25 mm
lost
- conicitate 8%
- prezintă la nivelul mânerului un inel de identificare de culoare roșie
 - se utilizează pentru lărgirea zonei apicale acanalului radicular prin mișcări de “ciugulire”
-

peaking)
- aceste mișcări se realizează o singură dată și pe toată lungimea de lucru, realizând stopul apical
F3-diam vf=0,30
albasttu • Conicitate 9%
• Inel Albastru
F4-diam vf=0,40
• Conicitate 5%
2 night • 2 inele negre
F5-diam vf=0,50
• Conicitate 4%
2 galbene • 2 Inele Galbene
• Mișcare de ciugulire (peaking)
• Acționează în 1/3 apicală
-

28. Elementele componente ale sistemului de instrumentare rotativă ProTaper Next

Reprezintă o tehnică de tip Crown-Down rotativă
• instrumentarul prezintă conicitate variabilă
• secțiunea este rectangulară, cu centrul axului de rotație situat excentric, ceea ce îi conferă o
mișcare șerpuită asimetrică (“swagger”)- detritusul va fi transportat spre zona coronară a canalului
radicular
• set de 3 instrumente (X1, X2, X3) și două instrumente suplimentare (X4 și X5) utilizate pt
rezecția apicală
• forma acestora facilitează agitarea irigantului și transportul detritusului dentinar spre zona
coronară a canalului radicular
- aliaj de Ni-Ti -> flexibilitate, rezistență ciclică, efect de memorie (diferența față de sistemul
protaper universal, unde acele sunt mai rigide)
-ACUL X1: diametrul de 0.17 mm la varf, conicitate 4%, inel identificare galben, L=21-25 mm, turație-
-
250
rpm
-
-ACUL X2: diametrul de 0.25 mm la varf, conicitate 6%, inel roșu
-ACUL X3: diam 0.30 mm la varf, conic 7%, inel albastru
-ACUL X4: diam 0.40 mm la varf, conic 6%, doua inele negre de identificare
-ACUL X5: diam 0.50 mm la varf, conic 6%, doua inele galbene de identificare
29. Caracteristicile instrumentului Self adjusting file (SAF)

- Schelet metalic flexibil din nichel-titan, cu grosime de 120 micrometri, cu suprafața exterioară
abrazivă, având diametre de 1,5 sau 2 mm
- Prin capacitatea de comprimare se adaptează formei canalului
- Instrumentele SAF sunt concepute cu un interior gol şi o structură subţire cilindrică de Ni-Ti (de
1.5 – 2.0 mm diametru) care se adaptează la secţiunea transversală a canalului radicular.
- Sunt disponibile la dimensiuni de 21, 25 şi 31mm
- Se utilizează un singur instrument pe toată durata procedurii
- Acesta este inserat pe traseul iniţial preparat cu un ac K 20 şi operat cu o mişcare de “in and out”;
- Utile în canalele cu suprafețe de secțiune dificil de abordat cum ar fi cele largi și ovale și în formă
de C
- Irigare continuă și simultană cu instrumentarea
- Mișcarea imprimată acului nu mai este cea de rotație convențională, ci este de vibrare rapidă
(3000-5000 vibrații pe minut) cu amplitudine de 0,4 mm produsă de o piesă de mână specială
- Acul îndepărtează un strat uniform de dentină de pe pereții canalului radicular
- Asigura o adaptare tridimensională a instrumentului la pereții canalului pe toată durata procesului
de preparare
- Asigură o preparare uniformă cu aproape nici un risc de transport al canalului

30. Elementele specifice motoarelor endodontice

- turație constantă
- turație redusă 9
- torque control- forța necesară pt a asigura rotația constantă
- autoreverse
- motoarele recente cu mișcare reciprocă
- unele au apex locatoare incorporabile
- unele motoare au si pompa pt irigație
- acționate de pedală sau buton de pornire

31. Ce reprezintă endodonțiul?

- dentina și pulpa dentară formează endodonțiul
- ambele se dezvoltă din pulpa dentară, dentina se mineralizează și pulpa rămâne țesut moale
- Interdependența structurală și funcțională, formează complexul pulpo-dentinar
[celularitatea endodontiului se regaseste la nivel pulpar iar prelungirile celulare
(odontoblastice) si fibrele nervoase se termina in dentina]
- dentina peritubulara se formeaza tot timpul vietii, are rol de aparare
- dentina intertubulara este intens mineralizata
- dentina 70% material anorganic: hidroxiapatita
{ - 20% matrice organica colagen
- apa
- pulpa dentara
ago

32. Conținutul canaliculelor (tubulilor) dentinari

_

• contin limfa dentinara

• procese odontoblastice
• terminatii nervoase amielinice

33. Foramenul apical

• canalul radicular se sfarseste la foramenul apical
-

• pozitia sa se modifica datorita depunerii continue de cement la apex si a mineralizarii

continue
 • dimensiunea si configuratia FA se modifica odata cu maturitatea (la tineri, foramen apical e
deschis, odata cu depozitia dentinei si a cementului, FA se ingusteaza)
• adesea nu e vizibil pe radiografie
• nu se dechide la apexul anatomic, deviatia e impredictibila si variaza prin apozitie
cementara, de aceea preparatia si obturatia canalului radicular se termina la constrictia
apicala (dificulatatea, imposibilate de a obtura foramentul apical, de o maniera adecvata )
34. Joncţiunea cemento-dentinară
- este interfata cement-dentina
- nu corespunde intotdeauna cu constrictia apicala

=
_

35. Constricția apicală

– apex fiziologic, foramen fiziologic
– este cel mai mic diametru apical al dintelui
– se ingusteaza cu varsta
– este nivelul pana la care se efectueaza preparatia endodontica si obturatia de durata a
canalului radicular

36. Tipurile de constricție apicală

- punctiforma
- paralela "
;
- multiconstrictie "
- conicizata

37. Canalele laterale

• Sunt cai de comunicare a canalului principal cu spatiul periodontal
• la orice nivel, de la furcatie la apex
• mai frecvent in 1/3 apicala la dintii posteriori
-

I
• nu pot fi debridate
• pot fi obturate
• importanta discutabila
• sunt poarta de iesire ptr. iritanti in spatiul periodontal lateral
• perpendiculare/oblice (canale accesorii)
• la pluriradiculari, frecvent de la camera pulpara spre furcatie → canale pulpo-periodontale
- - - -

• probabil anomalie in timpul formarii radacinii

 r
goggggEEB3EEBBBBB
rBoBrABE-_-EEE-EagE
• interrelatia intre CL si sanatatea pulpara este controversata, nu suplimenteaza circulatia
colaterala si au rol minim in functionalitatea pulpara

38. Canale în forma literei “S”

• in forma de baioneta
• doua incurbari
• abordarea nerestrictionata a primei incurbari
- -

• incurbarea apicala este mai vulnerabila

• se poate identifica radiologic, daca incurbarile sunt cuprinse pe dimensiunea mezio distala
sau in incidenta excentrica
• abordarea formei canalului in tridimensionalitate, pentru a evita perforatia laterala la
- - -

nivelul suprafetei interne a fiecarei incurbari

-

39. Sistem canalar in forma literei “C”

• durere reziduala
• sangerare intermitenta
• lumenuri intercomunicante
• prevalenta mai mica, adesea neidentificate pe radiografia obisnuita, ci doar cu ocazia
crearii accesului – radacini fuzionate apropiate, in forma de panglica
- -

• capacitate volumetrica mare a sistemului endodontic , anastomoze transversale, forma de

- -

potcoava, interconexiuni canalare, -

ampalasare impredictibila a orificiilor canalelor
- -

radiculare
• e indicata pilirea circumferentiala, la periferia “c”-ului

40. Caractere histotopografice ale pulpei dentare

1.Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi:
-pereti duri (care acopera pulpa)
• impermeabili la agentii patogeni daca sunt integri
• impiedica investigarea starii pulpei

2. Foramenul apical
-calea principala de comunicare cu exteriorul

3. Sistemul arterial pulpar de tip terminal

4.Sistemul nervos - bine reprezentat

41. Funcțiile pulpei dentare

1. F. FORMATIVA / DENTINOGENETICA
 - produce dentina primara, secundata, tertiara
- dentina primara = formata inainte eruptiei dintelui este tubulara, cu aspect regulat
-

- dentina secundara – se formeaza peste dentina primara in zone supuse unor linii de forta si are mai
putine canaliculi (pe- podeaua camerei pulpare si de-a lungul peretilor- depunere de dentina
secundara)
- dentina tertiara– consecutiv unor stimuli patogeni, canaliculele dentinare sunt in numar mic sau
absente si cu traiect neregulat
- dentina scleroasa – depunere calcica pericanalicular- pana la obturarea completa a tuturor
canaliculelor
2. F. NUTRITIVA
3. F. SENZITIVA
4. F. REGRESIVA
- atrofie, scleroza, distrofie calcica
5. pH-UL ALCALIN AL PULPEI
- rol in neutralizarea aciditatii datorita inflamatiei

42. Etiopatogenia inflamaţiei pulpare

Agenti patogeni:
• Externi
- Fizici: termici, traumatici
- Chimici: acizi, baze, substante oxidante, metale grele
- Bacterii, ciuperci, virusi
- Toxici: medicamentosi
• Interni
aructamimaze, bolide sisteron, intoxicate endcegene
43. Secvențele inflamației pulpare
• Reactie biochimica (formarea mediatorilor chimici: histamina, leucotoxina, exudina)
• Reactie vasculara (hiperemie, staza, cresterea permeabilitatii)
• Reactie metabolica celulara (diminuarea functiilor – oprirea activitatii celulare)
• Formarea infiltratului seros (plasmexodie)
• Formarea infiltratului supurat

44. Clasificarea pulpitelor

-REVERSIBILE reproductibilitate clinica a sensibilitatii termice localizate, tranzitorii
(HIPEREMIA PREINFLAMATORIE, PULPITA AC SEROASA PARTIALA)
-daca se inlatura cauza (carii, restauratii defectuoase si se previne extinderea- sigilari) pulpa
poate sa isi recapete starea de sanatate
-IREVERSIBILE (TOATE CELELATE FORME DE PULPITA) reproductibilitate clinica a
dureri intense, pulpa nu isi recapata starea de sanatate, indiferent de eforturile operatorului

o HIPEREMIA PREINFLAMATORIE
 o PULPITE ACUTE
o0
SEROASE

o PARTIALE (CORONARE)
o TOTALE (CORONO-RADICULARE)

=
o PURULENTE
o PARTIALE (CORONARE)
o TOTALE (CORONO-RADICULARE)
o PULPITE CRONICE
o INCHISE
o PROPRIU-ZISA
o HIPERPLAZICA (GRANULOM INTERN PALAZZI)
o0
DESCHISE
o ULCEROASE
o GRANULOMATOASE (POLIPOASE)

45. Hiperemia preinflamatorie – simptomatologie

■ durere
• provocata de agenti termici (rece) si chimici (dulce)
- -

• localizata
• intensitate moderata
• dureaza minute

- poate apărea în urma anumitor manopere clinice: pregatirea cavităților, șlefuirea bonturilor,
obturații de amalgam aplicate direct, fără obturații de bază

46. Diagnosticul pozitiv în hiperemia preinflamatorie

- caracterele durerii
- tratament recent restaulatue

47. Diagnosticul diferențial al hiperemiei preinflamatorii

- hipersensibilitatea și hiperestezia dentinară (durerea inceteaza odata cu actiunea excitantului)

48. Hiperemia preinflamatorie – tratament

- coafaj indirect
- coafajul direct în situația deschiderii accidentale a camerei pulpare
- amputația vitală la dinții permanenți în curs de dezvoltare în situația deschiderii accidentale a
camerei pulpare
- extirparea vitală

49. Pulpita acută seroasă PARŢIALĂ – simptomatologie

Durere:

±
• vie
• provocata
• localizata
• cedeaza la antialgice
• dureaza minute-ore

50. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasă PARȚIALĂ

DIAGNOSTIC +

-caracterele durerii

-teste de vitalitate +

- teste de vitalitate pozitive – în special la rece și testare electrică

- proces carios profund, fără deschiderea camerei pulpare, cu hipersensibilitate la atingerea pereților
pulpar și/sau parapulpar ai procesului carios

51.Pulpita acută seroasă parţială - diagnostic diferenţial

- hiperemia preinflamatorie
- pulpita acută seroasă totală
- pulpita purulenta

52.Posibilități de tratament ale pulpitei acute seroase parțiale

- coafaj direct dacă este deschisă camera pulpară
- ampuțatie vitală
- extirparea vitală

53.Pulpita acuta seroasă totală – simptomatologie

■ durere

= • provocata
• violenta
 • insuportabila

É=
• lancinanta
• continua
• “turbarea dintilor”
• Iradiaza la dinti vecini, antagonisti, reg. temp., orbit., submand., occipit., pe
- - -

traiect nv trigemen
• nu depasesete linia mediana
• nu se calmeaza la antialgice

54.Diagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasă totală

-cracterele durerii

55.Diagnosticul diferențial al pulpitei acute seroase totale

- pulpita acută seroasă parțială
- pulpita purulentă
- parodontita apicală acută seroasă: senzatia de egresiune a dintelui, congestia mucoasei
vestibulare la nivelul apexului, starea generala uneori alterata, probe de vitalitate negative;

56.Pulpita acută purulentă parţială – simptomatologie

■ durere
-

• crize spontane (mai ales noaptea)

• dureaza ore
• violenta
• caracter pulsatil
• exacerbata de cresterea fluxului sangvin (caldura locala)
-

57.Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă parțială

- caracter pulsatil
- exacerbată la cald, diminuată la rece
- posibila prezență a unei picături de puroi la deschiderea camerei pulpare

58.Diagnostic diferential al pulpitei acute purulente partiale:

• Pulpita seroasa partiala
• Pulpita purulenta totala

59.Pulpita acuta purulenta totala-simptomatologie:

 ■ durere
• continua
• iradiata
• caracter pulsatil
• sensibilitate la cald (lichide reci pentru calmarea durerii)
• nu cedeaza la analgetice

60.Diagnostic pozitiv in pulpita acuta purulenta totala:

• caracter pulsatil
• percutie axială pozitivă
• eventuala apariție a picăturii de puroi la deschiderea camerei pulpare

61.Diagnostic diferential al pulpitei acuta purulente totale:

• pulpita acută seroasă totală
• pulpita acuta purulentă parțială
• parodontita apicală acută

62.Pulpita cronica deschisa ulceroasa-simptomatologie:

• Simptomatologie
– Subiectiv
• nedureroasa
•=jena la masticatie
• pacientul evita masticatia pe partea respectiva

EE
• cavitate obliterata cu resturi alimentare – reacutizare (durere de intensitate
scazuta – nr mai mic de fb nervoase)
• durere in antecedente
– Obiectiv
– Suprafata ulcerata, cu tendinta scazuta la vindecare
• cavitate carioasa profunda
• dentina alterata
• deschiderea larga a camerei pulpare
• pulpa dentara rosie, cu depozite de fibrina, ulceratii superficiale

63.Diagnostic pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa:

– lipsa durerii
– carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
– sangerare la inteparea pulpei cu sonda
– teste de vitalitate + la intensitati mari
-

–= percutia in ax –

64.Diagnostic diferential al pulpitei cronice deschise ulceroase:

• pulpita cronică deschisă polipoasă: polip prezent
• necroza si gangrena pulpară: lipsa sensibilitate, lipsa sangerare
 65.Pulpita cronica deschisa granulomatoasa(polipoasa)-simptomatologie
• Simptomatologie
– Subiectiv
• carie
• sangerare
• jena dureroasa la masticatie
– Obiectiv
• cavitate voluminoasa cu deschiderea camerei pulpare, ocupata de polip roz,
cu suprafata neteda, lucioasa (polip epitelizat) sau polip rosu, hemoragic,
cu depozite de fibrina (polip neepitelizat)
• polip depresibil, elastic
• inteparea nedureroasa (doar in profunzime), cu sangerare abundenta
• percutie in ax -
66.Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa granulomatoasa (polipoasa):
• Diagnostic pozitiv
– carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
– polip in continuarea pulpei dentare (cu sangerare si durere la inteparea in
profunzime)
– suprafata polipului recent nu e epitelizata
– de obicei - muchie ascutita la nivelul deschideri camerei pulpare, care reprezinta
-

stimulul pentru cresterea polipului pulpar

67.Diagnostic diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoase(polipoase):

• polipul gingival
-

• necroza pulpară: nu sensibilitate, nu sangerare

• pulpita cronică deschisă ulceroasă: nu polip

68.Pulpita cronica inchisa propriu-zisa: simptomatologie si diagnostic pozitiv

• Simptomatologie
-lipsa durerii la dintele in cauza

I
– ex. obiectiv
• cavitate carioasa pe fundul careia dentina este usor colorata
• obturatie mare, cu adaptare incorecta (carie secundara)
 • recidiva de carie sub obturatie
=
• teste de vitalitate + la intensitati foarte mari
•=
deschiderea camerei pulpare si inteparea cu sonda - sangerare abundenta
-
(vase de neoformatie)
• Diagnostic pozitiv
• sangerare abundenta in caz de dechidere a camerei pulpare
• insensibilitate
69.Pulpita cronică închisă hiperplazică (granulomul intern Palazzi) - diagnostic pozitiv
• Diagnostic pozitiv – radiologic:
– modificare contur camera pulpara
– aspect de contur modificat segmentar al canalului, de aspect simetric

70. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice închise hiperplazice (granulomul intern

Palazzi):
• pulpita cronică închisă propriu-zisă
• necroza pulpară
• resorbtii radiculare externe-aspect asimetric al zonei resorbite

71. Denticulii și calcificările lamelare:

• nu sunt responsabile de simptomatologia dureroarasa, indiferent de dimensiunea acestora,
sunt rar bariera la intrumentare,
• denticulii sunt centre de mineralizare, masa calcificata in pulpa, pot fi liberi, aderenti si
-

interstitiali sau localizati in peretele camerei pulapre, la tineri, varstnici, la dinti neerupti
- -

• foarte rar, in timpul cresterii si dezvoltarii, interfera cu fibrele nervoase, instalindu-se

-

manifestari nevritice moderate

calcificarile lamelare nu blocheaza in totalitate orificiile canalelor radiculare cat si canalul

radicular, de regula dispuse de-a lungul fibrelor nervoase si vaselor din pulpa radiculara
- - -

• obliterari: totale, partiale (dinti luxati dupa circa 10-20 de ani, pe Rx 65% - obliterari)

72. Modificările regresive și degenerative pulpare:

-atrofie: micsorarea camerei pulpare
• scaderea numar de vase sangvine si fibre nervoase
• scaderea numarului de fascicule de fibre de colagen
- modificari degenerative: tulburari trofice pulpare si traumatice, degenerare hialina si amiloida;
-

73. Pansamentul calmant:

• fenol
• mentol
• xilina
• citotoxic dupa aplicarea pansamentului calmant se impune extirparea pulpara, in sedinta urmatoare
de tratament
• pe cat posibil, evitata utilizarea acestui preparat (Dentocalmin)

74. În ce situații clinice se utilizează coafajul direct?

1.Pacienti pana la 30 ani, pacienti clinic sanatosi, posibilitatea de a reveni la controale
repetate;
2.Dintii care ofera accesibilitate si au valoare masticatorie
3.Cariile ocluzale, mai putin la cariile aproximale cu evolutie subgingivala, deoarece nu
se poate obtine o buna izolare
4.Posibilitatea de a obtine o buna izolare
5.Volumul cavitatii suficient pentru a se putea aplica straturile de coafaj
6.Deschiderea camerei pulpare de maxim 1-1.5mm
7.Deschiderea accidentala a camerei pulpare, hiperemie preinflamatorie si pulpita acuta
seroasa partiala a carui debut nu a depasit 24h
8.La pulpa indemna sau pulpa inflamata (pulpita reversibila)

75. Ce reprezintă extirparea vitală?

• indepartarea chirurgicala a pulpei coronare si radiculare– dupa insensibilizarea acesteia prin
anestezie

76. Indicațiile extirpării vitale:

• pulpite acute, cronice
• deschideri accidentale ale camerei pulpare, ce nu beneficiaza de coafaj direct
• abraziune patologica
• pulpite retrograde
• luxatii dentare
• dinti aflati in vecinatatea unor formatiuni patologice (chisturi maxilare, osteite, osteomielite)
• dinti situati in focare de fractura

77.Contraindicațiile extirpării vitale:

• afectiuni generale CI anestezic/ vasoconstrictor
• stari fiziologice: trimestrul I si III de sarcina
• afectiuni locoregionale care impiedica injectarea anestezicului in zona de electie
corespunzatoare dintelui respectiv
• cooperare deficitara

78. Timpii operatori ai extirpării vitale:

– anestezie
– izolare
 – deschiderea camerei pulpare: trepanarea la locul de electie
– reperarea orificiilor canalelor radiculare
– extirparea pulpei radiculare
– masurarea lungimii canalului radicular
– tratamentul mecano-chimic
– obturatia de durata a canalului radicular

79. Cauzele hemoragiei în cursul tratamentului endodontic:

• cauze generale
• diateze hemoragipare
• hemofilie
• afectiuni hepatice grave
• stari fiziologice

• cauze locale
• lezarea parodontiului marginal
• perforarea podelei camerei pulpare
• cai false
• extirpare incompleta
• suprainstrumentare

80. Insensibilizarea chimică a pulpei dentare:

➢ trioxid de arsen (cristale, pasta, fibre, granule) – NU SE MAI UTILIZEAZA – datorita efectului
distructiv, necrozant asupra parodontiului si osului alveolar – valoare istorica – a nu se utiliza
preparate arsenicale, eventual substituenti – PARAFORMALDEHIDA

➢ Paraformaldehida:
• in pansament endodontic pentru 10-14 zile
• nu este necesara utilizarea ulterioara a TCF datorita faptului ca paraformaldehida mumifica pulpa
• Denumiri comerciale, exemple:
• Toxavit
• Caustinerf (Septodont)
• Depulpin

➢ Indicatii relative:
• boli generale ce contraindica anestezia
• alergie la anestezice locale
• pansamentul cu paraformaldehida pe cat posibil evitata
81.Factorii etiopatogenici ai necrozei pulpare:
Reprezintă mortificarea aseptică a pulpei (cu camera pulpara inchisa)

• FACTORI
– GENERALI
• spasme vasculare prelungite
• ischemie
in cadrul patologiei generale
– LOCALI
• mecanici
• termici
• chimici
• FLORA MICROBIANA ANAEROBA

82. Elementele de diagnostic pozitiv în necroza pulpară

• carie profunda camera pulpara inchisa(in necroza pulpara)
• modificare de culoare
• lipsa sensibilitatii la palpare in camera pulpara si canale radic.
=
• teste de vitalitate negative
• Rx : fara modificari ale parodontiului apical
• ex.bacteriologic:
• negativ in necroza (sub rezerva)

83. Tipuri de clasificare ale parodontitelor apicale acute:

-parodontita apicala hiperemica
-parodontita apicala seroasa
-parodontita apicala purulenta
84. Parodontita apicală acută hiperemică – etiologie
1) microtraumatisme (aparate ortodontice, lucrari protetice defectuoase, bruxism, supra-
instrumentare)
2) agenti chimici (substante medicamentoase iritante- formol, tricrezol, arsenic, chelatori;
medicamente din pungi parodontale- solutia Chlumsky)
3) agentimicrobieni
 85. Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută hiperemică
-sensibilitate la percutie in ax
- congestia mucoasei in dreptul apexului
- simptomatologia de pulpita- totala
pe Rx: ace rupte, obturatie de canal cu depasire sau, in cazul parodontitei cronice acutizate
-
apare radiotransparenta periapicala

86. Diagnosticul diferențial al parodontitei apicale acute hiperemice

-pulpita acută seroasă totală
=
- pulpita acută purulentă totală
- parodontita apicală acută seroasă

87. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive obturaţiei de canal

cu depăşire
• antiinflamatoare, antialgice
• radiatii infrarosii 3-4 zile, sedinte de 15 min sau ultrascurte
- - -
• infiltratii plexale

88. Parodontita apicală acută seroasă - semne clinice subiective şi obiective

Subiectiv:
- durerea are un mers ascendent, în decursul a 24-48 de ore trecând de la jenă la dureri
insuportabile
- alteori, poate debuta brutal, violent, cu iradiere in regiunile dentare învecinate, spre orbită,
regiunea temporală, auriculară, mandibulară, cervicală
- durerea este lancinanta, permanenta, exacerbată de creșterea fluxului sanguin spre extremitatea
cefalică (căldura pernei, aplecatul capului înainte), nu este calmata de antialgice

Obiectiv:
- congestia mucoasei în dreptul rădăcinii
--adenopatie regională
- tumefactie

Frontali superiori: edem buza superioara

Canini superiori: aripa nasului si regiunea palpebrala
Premolari si molari superiori: regiunea geniana
Frontalii inferiori: buza inferioara si regiunea mentoniera
Premolari si molari inferiori: regiunea mandibulara si- submandibulara

89. Parodontita apicală acută seroasă - diagnostic pozitiv

- caracterele durerii
- durere la percuția axială a dintelui (percutia in ax +)

=
- tumefierea mucoasei și a tegumentelor
- stare generală alterată (febră, frisoane)
-

90. Parodontita apicală acută seroasă - diagnostic diferenţial

 - pulpite acute: teste de vitalitate +
- parodontita apicală acută purulenta: durerea pulsatila, tumefactia circumscrisă și conturata
- nevralgia de trigemen: durere in crize, persistenta dupa tratamentul corect al patologiei odontale
- foliculita dinti inclusi

91. Parodontita apicală acută seroasă - evoluţie şi complicaţii

Evolutie:
-parodontita apicală acută purulentă
- parodontita apicala cronica aailasdaaseinsaculapululenlaoclanica
Complicatii:
- adenopatie loco-regională

=
- supurațiile lojilor cervico-faciale
- sinuzita maxilară

92. Stadiile parodontitei acute purulente

Este un proces supurat al tesutului periapical, acompaniat de formarea exudatului purulent
• cauza frecventa – microorganismele din canalul radicular, acutizarea parodontitei apicale
cronice
• poate sa fie neinsotit de semne radiologice evidente.
• cu sau fara tumefactie.

-
1. Stadiul endoosos:
-bogat infiltrat leucocitar PMN, in centrul leziunii apare liza osoasa determinata de exotoxinele
bacteriene si hidrolazele lizozomale ale leucocitelor distruse
dulde -apare puroiul in jurul apexului, se extinde la nivelul trabeculelor osoase si urmeaza calea de
rezistenta minima a osului perforand corticala si colectia supurata ajunge la suprafata osului; este
ihadeala perforata corticala mai subtire (V pentru frontali max si radacinile V ale molarilor si premolarilor
max, P pentru radacinile palatinale ale molarilor max si uneori incisivii laterali max)
-poate evolua spre sinusul maxilar (molari si premolari superiori), spatiile perimandibulare

÷
-

(molari inferiori), tegument cu producerea de fistule geniene, mentoniere, in jurul unghiului

-

mandibular (dinti inferiori)

delete 2. Stadiul subperiostal: colectia supurata se acumuleaza sub periost, din cauza aderentei crescute
located =
a acestuia extinderea este in suprafata si apar dureri foarte mari; bombeaza colectia supurata la
.
- -
nivelul mucoasei

delete 3. Stadiul submucos: apare dupa distrugerea periostului, poate evolua spre fistulizare spontana
-

sau necroza osului cu osteomielita; tumefiere, infiltrare a mucoasei si edem de vecinatate.

scadetumefacfea , Neste nwoleilitateadiutelui

93. Simptomatologia în parodontita apicală acută purulentă

• examenul clinic
– sensibilitate la percutie si palpare
 – tumefactie
• stadiul submucos = scade tumefactia si creste mobilitatea dintelui
– durere
• la percutie si presiune axiala
• intensa la cea mai mica atingere
• caracter pulsatil
• tine gura intredeschisa
• facies rigid
• se exacerbeaza noaptea
• in stadiul*endoosos = iradiata

* subperiostal = localizata

* submucos scade

– senzatia de dinte elongat

– semne si simptome sistemice: febra si leucocitoza, durere severa.

94. Evoluția și complicațiile parodontitei apicale acute purulente

Evolutie:
• daca infectia bacteriana persista si daca mecanismul de aparare este deficitar, exudatul
poate sa invadeze tesutul invecinat cu tumefactie, drenaj spontan sau osteomielita
-
• patrunderea iritantilor bacterieni in tesutul periapical → abces apical, osteita acuta si
celulita.
• in functie de: concentratia si toxicitatea iritantilor, asocierea si proliferarea germenilor in
biofilm, cat si virulentei acestora
• cand procesul supurativ fistulizeaza
• ↓ durerea

=
• ↓ temperatura
• ↓ tumefactia
Complicatii:
• tumefactia poate fi localizata sau difuza (celulita)
• intinderea tumefactiei
- supurația lojilor și spațiilor cervico-faciale
-osteomielita
 95. Tratamentul parodontitei apicale acute purulente

• prioritate = evacuare exudat purulent

• daca drenjul endodontic este posibil, incizia nu este necesara
• uneori foramenul apical nu comunica cu colectia purulenta

– faza endoosoasa:

É
• drenaj endodontic
• drenaj transosos asociat cu tratament antibiotic general, antialgice sau sedative (indicat cand
drenajul endodontic nu este suficient si starea generala a pacientului este alterata)
• daca drenajul nu este posibil sau daca dintele nu are valoare masticatorie si protetica se
realizeaza extractia dintelui si antibioterapie generala

– faza subperiostala:
• drenaj endodontic
• incizie mucoperiostala + lama dren pentru 24 h asociata cu antialgice

– faza submucoasa:
• drenaj endodontic
• incizia mucoasei + lama dren

Extractia dintelui se realizeaza cand nu se poate obtine un tratament corect endodontic

din cauze locale, generale (stare alterata, boli grave, imposibilitatea de a continua tratamentul).

96. Drenajul endodontic

- se realizeaza prin permeabilizarea apexului
- dupa D.E. a nu se lasa dintele deschis, pe cat posibil

• drenaj endod. asistat: diga, evacuare exudat, lavaje cu NaOCl

dupa evacuarea exudatului, dupa un interval de cca 30’
- debridare
- instrumentare
- pansament medicamentos Ca(OH)2
- inchidere etansa a cavitatii de acces
-- de obicei, aceasta procedura nu da complicatii
Închiderea cavitatii de acces dupa D.E. nu se poate efectua datorita:
• stare generala alterata (cu tumefactie difuza)
• timpului insuficient
• sensibilitatii dureroase marcate
• exudatului in cantitate mare
 97. Clasificarea parodontitelor apicale cronice
PAC cu imaginea Rx conturata

EE
• PAC fibroasa
• granulomul simplu conjunctuv
• granulomul epitelial
• granulom chistic
• PAC cu hipercementoza
• abces cronic apical
• Osteita paradentara (MELCHIOR)
• PAC specifica (lues, TBC, actinomicoza)

PAC cu imagine Rx neconturata

• PAC difuza progresiva (Partsch)
• PAC condensanta (5%)

98. Parodontita apicală cronică fibroasă - diagnostic pozitiv şi diferenţial

Diagnostic pozitiv – ex. radiologic
- lărgirea spațiului periapical sub forma unei calote
,

Diagnostic diferențial:
- gangrena simpla neclata
-
complicated
-pulpita cronica

99. Granulomul simplu conjunctiv și granulomul epitelial - aspectul radiologic

Granulom simplu conjunctiv
-zona radiotransparenta ce inconjoara apexul, contur rotund ce se continua cu spatiul periodontal

Granulom epitelial
-asemanatoare cu imaginea granulomului simplu conjunctiv, in centru radiotransparenta mai
-
intensa -
(lichid)

100. Granulomul chistic - aspect radiologic, evoluţie şi complicaţii

Rx – radiotransparenta poate fi mai accentuata in centru

Evolutie si complicatii- suprainfectare si fractura spontana a osului (in chisturi
voluminoase de maxilar)
 101. Parodontita apicală cronică difuză progresivă (Partsch)

• Se caracterizează prin distrugerea țesutului osos periapical și înlocuirea sa cu țesut de

granulație
• fistula

Simptomatologie
- în faza de dezvoltare endoosoasă, semnele clinice sunt absente
- într-un stadiu mai avansat de evoluție spre corticala externă apare o ușoară hiperemie a
mucoasei
- dacă țesutul de granulație, a depășit corticala externă, se poate exterioriza sub forma unui nodul
care deformează suprafata mucoasei
- semnele premergătoare apariției fistulei se manifestă prin schimbarea culorii mucoasei în roșu-
violaceu și subțierea acesteia
-după exteriorizare, prin orificiul fistulos poate să apară țesutul de granulație de culoare roșie vie,
care sângerează cu ușurință, sau o picatură de puroi
- cu timpul fistula se poate închide, rezultând o cicatrice
- țesutul de granulație se organizeaăa sub forma unui nodul cu aspect papilomatos
- în aceste stadii, pacientul acuză o oarecare sensibilitate la presiunea masticatorie pe dintele în
cauză, transformată ulterior în jenă dureroasă
- palparea mucoasei, în dreptul dintelui respectiv, devine și ea dureroasă
- percutia axială e dureroasă
- teste de vitalitate negative
- apare adenopatie regională cu ganglioni indurați, măriti de volum, dar nedurereroși la palpare

Radiologic
- osteita periapicala cu contur difuz
- spații intertrabeculare mărite de volum
Diagnostic pozitiv:
- prezența fistulei la nivelul mucozal sau tegumentar
- prezența= nodulilor conjunctivi pe suprafața mucozală sau tegumentară
- teste de vitalitate negative
-=imagine radiologică caracteristică
Diagnostic diferențial
- granulom chistic
- osteomielita
- actinomicoza
Evoluție si complicații
- supurații ale lojilor feței
c.
- osteomielita

102. Parodontita apicală cronică condensantă - aspect radiologic

Rx: os periapical cu aspect radioopac (hipermineralizare), spatiul periodontal periapical desfintat
de zona hipermineralizata, ingustarea spatiului periapical.
103. Efectele lavajului endodontic
- DEBRIDARE
- SOLUBILIZAREA MATERIALULUI ORGANIC
- DEZINFECTIE
- LUBRIFIERE

104. Soluția de hipoclorit de sodiu: concentrații, efecte, modalități de utilizare

Sol. NaOCl 0.5-2.5-5% este solutia iriganta de electie

2 E 5 i zq b l B @ q z B O o. l
iritanta in conc. de peste 6%

• debridare
• solubilizarea tesutului organic – detritus proteic
• actiune bactericida
• zone inaccesibile instrumentarii
Þ NaOCl = solutie de electie
• activat US laser / scenic
• in alternanta cu EDTA – efect complementar
in trat. US
• dizolvant tisular cu efect antimicrobian, toxicitate clinica scazuta
• concentratia, activarea ultrasonica sau cu laser, reinoirea solutiei, frecventa si temperatura
tensiunea superficiala, efect asupra penetrarii in canaliculele dentinare si canale accesorii

105. Rolul jucat de lubrifianți și chelatori în cursul tratamentului endodontic

-evita formarea de bariere de colagen
-previne: blocarea, ruperea, uzura acelor
-faciliteaza instrumentarea

106. EDTA – efecte

-efect antibacterian slab, nu este dizolvant tisular

⇐
-remanenta – lavaje de indepartare
-eroziuni dentinare dupa contact prelungit
-posibila dezagregare a biofilmului, determina difuzia substantelor antimicrobiene in biofilm
-are efect sinergic cu NaOCl si cu antibiotice

107. Clorhexidina – efecte

-efect antibacterian depot, citotoxic, nu este dizolvant tisular
-lavaje clorhexidina – NaOCl in alternanta, colorare bruna -PARACLORANILINA (PCA)
-lavaj de indepartare a solutiei NaOCl inaintea obturatiei cu materiale adezive
-foarte eficient pe forme planctonice
-inhiba osteoblastele si sinteza de colagen, rezultate contradictorii

108. Soluţia pentru lavaj endodontic

- lavajul endodontic se realizeaza in special cu NaOCl in asociere cu EDTA
-

* soluție de concentrație adecvată –MEET

5,2%
-5,2-5-1 .
• volum – 10-20 ml/canal
• temperatura – 45°- 60°
• lavaj cu presiune apicală negativă – sisteme de irigare de tip EndoVac
• soluţia de lavaj prezentă în canalele radiculare pe tot timpul instrumentării, frecvent
împrospătată
• activarea soluției – sonic, ultrasonic, laser
- - -

NaOCl este mediu standard de irigatie al canalului in timpul preparatiei

=
EDTA indeparteaza detritusul dentinar
Clorhexidina are efect antibacterian moderat
"

109. Metode de lavaj endodontic - enumerare

-Lavaj conventional
-Lavaj ultrasonic
-Lavaj activat sonic (EndoActivator)

=
-Lavaj activat cu laser
-Irigatie cu Presiune negative (sistem EndoVac)

110. Biofilmul bacterian

- agregare celulara bacteriana in matrice polimerica (formata din proteine, aminoacizi, ADN
extracelular si polizaharide)
- bacteriile adera la suprafete si intre ele
o au virulenta crescuta
o situate pe suprafata dentinara pana la sau chiar dincolo de foramenul apical
_

111. Penetrarea bacteriană în pulpă

• leziuni carioase profunde
• expunerea canaliculelor dentinare
• expunerea pulpei (fractura corono-radiculara)
• expunerea canalelor accesorii
• anacoreza

112. Reacția de apărare a gazdei

Raspuns nespecific
• vasodilatatie
• exudat
• PMN leucocite + macrofage
• activarea chininei si complementului
•=vezicule extracelulare implicate in hemoliza, adeziune bacteriana
Raspuns specific
• imunitate celulara si umorala (sunt implicate limfocitele T, B, limfokine, plasmocite si Ig)

113. Dinamica bacteriană în canalul radicular

-bacteriile sunt cantonate in sistemul radicular la dintii devitali
.

-PMN si macrofage previn patrunderea bacteriei in tesutul periapical

- _
 -asocierea bacteriei depinde de conditiile de mediu
- combinatie – sinergism - microorganismele pot metaboliza produsi metabolici de la alte

=
bacterii, ca nutrienti si Bacteriocinele pot inhiba cresterea altor bacteii
- simbioza bacteriana
-flora abcesului periapical este polimicrobiana (bact. gram neg, peptostreptococi, bacterii
pigmentate)
-peptococi, peptostreptococi, Eubacteria, Porphyromonas, Prevotella sunt asociate cu durerea,
- -

exudatul si tumefactia
- -

114. Beneficii și riscuri ale aplicării substanțelor medicamentoase în canalul

radicular
• utilizarea medicamentelor este optionala
• nu s-a demonstrat efect benefic in ceea ce priveste medicatia traditionala
• Ca(OH)2 - agent antimicrobian, actualmente nu exista suficienta evidenta clinica si stiintifica
de suport pentru utilizarea de rutina
• agentii antimicrobieni trebuie sa fie activi dpdv chimic in perioadele dintre sedintele de trat
(fenolii disperseaza si isi pierd efectul in 24h, Ca(OH)2 activitate antimicrobiana pe perioade

=
-

lungi de timp)
• nu notiunea de sterilizare a canalului ci dezinfectie

115. Indicațiile aplicării pansamentului medicamentos intracanalar

• dezinfectie (canal infectat, reluarea tratamentului endodontic)
• neutralizarea endotoxinelor din dentina
• material de obturatie temporara a canalului (temporizarea obt. de durata: timp insuficient, dinti
permanenti imaturi, in formare, pentru a realiza apexificare/apexogeneza)
• combaterea rezorbtiei rradiculare post-traumatice
• intre sedinte- complexitatea cazului

E-
• timp insuficient pentru finalizarea TE intr-o sedinta
• canal cu exudat
• inducerea mineralizarii (apexogeneza, apexificare)
INDICA,TÑ Colomb
116. Efectele hidroxidului de calciu
• actiune antibacteriana (nu se exercita asupra intregului spectru bacterian)
-

apeucficaee

RRapeicabiextelna-cambateeeainfe.eltei.mil#--
• combaterea exudatului
-

• controlul rezorbtiei radiculare

• poate induce formarea de tesut calcificat, endodontic
• poate contribui la vindecarea leziunilor periapicale -

replanted

117. Indicaţiile hidroxidului de calciu

1. apexificare: necesita schimbarea pastei la 3 luni - continuarea formarii radacinii, cat si prin
constituirea la nivelul foramenului apical a unei bariere de osteodentina.
 2. rezorbtia radiculara apicala externa - neutralizeaza acidul lactic elaborat de osteoclaste,
stimuland simultan procesele de remineralizare locala prin activarea fosfatazei alcaline.
3. combaterea infectiei sistemului endodontic – nu actioneaza asupra intregului spectru bacterian
din canalul radicular
4. replantare dupa avulsie traumatica

118.Tehnici de aplicare ale hidroxidului de calciu

• ac Lentullo;
• plugger;
• injectarea cu seringa;
• injectarea cu seringa de presiune (Pastinject, Messing gun)
• pile activate ultrasonic

=
• propulsarea: ac Kerr tip burghiu
• condensata cat mai dens posibil, evitand extruzia prin FA
• compactarea este influentata de: incurbarea canalului, diametrul preparatiei, capacitatea de uscare a
- -

canalului

119. Dezavantajele utilizării hidroxidului de calciu

1. efectul antimicrobian nu se exercita asupra tuturor speciilor bacteriene din sistemul endodontic

=
2. multiple etape de tratament necesare;
3. rezultate impredictibile ale formarii unei bariere apicale;
4. variabilitatea duratei tratamentului;
5. dificultati in monitorizarea pacientului;
6. tehnica anevoioasa de aplicare si indepartare;
7. microinfiltratie bacteriana – in caz de obturatie provizorie neetansa.
8. in caz de utilizare pe termen lung, influenta negativa asupra- proprietatilor fizice ale dentinei
-

(predisp. fractura)

120. Efectele hidroxidului de calciu rezidual și neutralizarea acestora

• compromite adeziunea
• accelereaza priza sigilantului pe baza de eugenat de zinc
• se recomanda: EDTA pentru neutralizarea Ca(OH)2 rezidual
largirea canalului cu un nr aditional al instrumentului la LL

121. Efectele clorhexidinei

-efect remanent
-efect antibacterian moderat, nu are efect de dizolvant tisular

122. Indicaţiile MTA

• obturatii retrograde

=
• tratamentul expunerii pulpare accidentale, datorita calitatii de formare a puntilor de
dentina, biocompatibilitatii, pH-ului alcalin si=
_
reactiei inflamatorii reduse
 • perforatii ale radacinilor sau ale furcatiei

I
• coafaj direct
• apexificare
• resorbtie radiculara interna si externa

123. Avantajele MTA

-biocompatibil ph 12,5
-hidrofil: priza mediu umed
-etanseitate
-util in apexificare
-multe studii cu rezultate pozitive

124. Dezavantajele MTA

1. dificultatea prepararii, manevrarii si introducerii materialului in canalul radicular;
2. riscul unei obturatii cu depasire, materialul neavand caracter resorbabil;
-

3. costul ridicat al materialului

Dificil de aplicat

125. Efectele ozonoterapiei

• efect distructiv asupra microorganismelor, fara a dezvolta rezistenta

=
• rezultate inconsistente
• potentialul antibacterian - efect pe formele planctonice
-

126. Dezinfecția canalului radicular asistată laser

• efect de alterare a peretelui celular, grade de distructie cel.
• agenti patogeni din biofilm sunt dificil de eradicat, chiar cu expunere directa la laser
• interactiunea laserului cu irigantul: vaporizare, formarea de bule, in prezenta efectului de
- -

cavitatie
• nu s-a semnalat eliminarea completa a biofilmului
• supliment si nu o alternativa la protocolul actual de dezinfectie

=
127. Fenomenul de cavitație ultrasonică
- efect mecanic foarte mult discutat în mediile biologice
- reprezintă fenomenul de rupere a unui lichid şi refacerea imediată a acestuia sub acţiunea unor
tensiuni interne foarte mari apărute datorită propagării undelor ultrasonice prin mediul lichid
respectiv
- are loc o implozie a bulei cavitaționale cu apariția unei unde de șoc a cărei inntensitate crește cu
creșterea presiunii ultrasonice

128. Metode de producere a undelor ultrasonice 25 -40kHz

vibratiile din endodontie frecventa de 25-40 kHz
doua metode de producere: magnetostrictoare (uz pt detartraj) si piezoelectrica
 magnetostrictive- energia -
electromagnetica in energie mecanica
_

efectul piezoelectric inversat: expunerea unui cristal la un camp magnetic determina modificarea
dimensionala a acestuia, alungirea sau scurtarea sa-- utilizat in producerea undelor ultrasonice in
endodontie

129. Aplicații actuale ale ultrasunetelor în endodonție – enumerare

:
-facilitarea accesului la nivelul orificiilor de emergenta a canalelor radiculare (indeparteaza zona
-

=
calcificata de deasupra orificiilor)
-activarea ultrasonica a solutiilor de irigare a canalelor radiculare si cresterea eficientei acestora
_

-indepartarea obstacolelor de la nivelul canalelor radiculare: pulpoliti, instrumente fracturate,

pivoturi endodontice
4 -distribuirea uniforma a sigilantului apical, a hidroxidului de calciu si a MTA la nivelul peretilor
parietali ai canalelor radiculare
-realizarea obturatiei de canal prin condensare verticala
% -facilitarea manoperelor de dezobturare in cursul reluarii tratamentului endodontic
+ -chirurgia endodontica

-potentarea efectului gelului utilizat in tratamentul de - albire al dintilor prin cresterea

permeabilitatii dentinare

130. Tipuri de anse ultrasonice utilizate în endodonție

-exista in prezent anse endosonice realizate din mai multe aliaje si cu suprafete ale partii active
acoperite cu diferite materiale printre care nitrura de zirconiu si cristale de diamant
-desi studiile au demonstrat eficienta superioara a anselor diamantate, acestea sufera un proces de
uzura mai rapida
-anse prezentand micro proeminente cu dimensiuni cuprinse intre 50-100miu, care se angajeaza
precis si eficient in dentina, si au o longevitate deosebita a caracterului lor activ
-cele mai recente dezvoltari- anse endosonice din aliaj de titaniu-niobiu

131. Problemele privind eficacitatea irigării endodontice

La nivelul apical al canalului radicular există:
-

• - o “pungă de aer” care împiedică pătrunderea soluției de lavaj

• - amestec de amoniac și bioxid de carbon provenit prin hidroliza determinată de interacțiunea
NaOCl cu substanțele organice
• rezulta “vapor lock”

!!!!Există două probleme privind eficacitatea irigării:

-daca solutia de irigare ajunge la nivelul intregului sistem endodontic-in special in treimea
.

apicala

=
-daca irigantul poate avea o actiune de debridare la nivelul zonelor neatinse de instrumentare-
canale laterale, istmuri
_
-
ogBBBBBBBs⑤f⑤A
-la nivelul apical al canalului radicular exista: "vapor lock"(o punga de aer care impiedica
patrunderea solutiei de lavaj; amestec de amoniac si bioxid de carbon provenit prin hidroliza
determinata de interactiunea NaOCl cu substantele organice)

132. Care sunt fenomenele pe care se bazează irigarea endodontică activată

ultrasonic?
-se bazeaza pe producerea fenomenelor de cavitatie si de streaming
-cavitatie= procesul de nucleere, crestere si colaps al bulelor de gaz intr-un fluid, cu aparitia de
-
cavitati-> se manifesta in special la varful ansei ultrasonice
-streaming acustic= miscare rapida a unui fluid sub forma circulara sau de vartej de a lungul unui
instrument (microstreaming)

133. Efectul de “vapor lock” apărut în cursul lavajului endodontic

• la nivelul apical al canalului radicular există:
- o “pungă de aer” care împiedică pătrunderea soluției de lavaj
- amestec de amoniac și dioxid de carbon provenit prin hidroliza determinată de interacțiunea
NaOCl cu substanțele organice

134. Avantajele utilizării ultrasunetelor în endodonție

-suprafata parietala a canalului radicular prezinta microneregularitati uniforme

-indepartarea eficienta a= =
-o mai mare eficienta la debridare si la indepartarea dentinei afectate din canal
bacteriilor si endotoxinelor
-durata prepararii canalului este mult mai mica

=
-posibilitatea prepararii unor canale curbe
=
-inlaturarea pivoturilor se face cu o pierdere minima de structura dura dentara
-

135. Calitățile unui material de obturaţie de canal ideal

-capacitate de adaptare la peretii canalului radicular instrumentat

ÉÉ
-capacitate de sigilare apicala si laterala
-aderent la peretii canalului radicular
-non resorbabil
-insolubilitate
-stabilitate dimensionala
-radioopacitate
-biocompatibilitate
-caracter antimicrobian
-usor de manevrat si de aplicat
-non colorant al tesuturilor dentare
-posibil de a fi indepartat cu usurinta, partial sau total, in situatia reluarii tratamentului

136. Cum trebuie să fie canalul radicular pregătit pentru obturația de canal
• permeabil la lungimea de lucru
• decontaminat (izolare corectă, cu diga, irigare)
• fără detritusuri (smear-layer)
• uscat
 • fără resturi material obturație canal în situația reluării tratamentului endo

137. Factorii ce intervin în alegerea momentului realizării obturației de canal

• statusul pulpar/periapical apreciat clinic și diagnostic
• simptomatologia pacientului
• dificultatea cazului
• starea general (febră, frisoane)
• disponibilitatea medicului/pacientului

138. Situațiile în care se poate realiza obturația de canal în aceeași ședință

• dinte vital fără patologie pulpară
• dinte vital cu patologie pulpară
• dinte devital asimptomatic

139. Situațiile în care se recomandă temporizarea obturației de canal

-dintele este simptomatic (prezinta edem si sensibilitate) in conditiile existentei unei parodontite
- -

apicale acute sau a unui abces periapical acut acuta

-imposibilitatea uscarii canalelor radiculare datorita unei secretii persistente (exudat) sau
_
hemoragie din spatiul periapical ce nu poate fi controlata

E-
-insuficient timp la dispozitie pentru a finaliza tratamentul in conditii optime

140. Calităţile unui material de obturaţie de canal ideal -idem 135

141. Caracteristicile gutapercii de uz endodontic
GUTAPERCA de uz endodontic
-ciocompatibila
b si neresorbabila
'

-gutaperca
irritant
-oxid de zinc → redacted
-sulfati metalici cu rol radioopacifiant
-ceruri si rasini cu rol de plastifiere
-urma de coloranti organici

doua forme cristaline

gutaperca tip alfa ✗

-aranjament molecular ordonat
-vascozitate mai mica
-tendinta de curgere
cuhgele
-prin incalzire-> caracter aderent la substrat, caracter specific curgerii
-utilizata in tehnicile termoplastice

gutaperca tip beta B

-vascozitate mai mare
condensate
-permite condensarea
-din ea se fac conurile de gutaperca
 142. Formele de prezentare ale gutapercii
forme de prezentare
-non si standardizate utilizate in diferite tehnici
-

-termoplastica in tehnicile de temroinjectare si sisteme de obturatoare

-alfa, beta
-capsule de gutaperca fluida la rece, gutaperca pulverizata combinata cu sealer rasinic

forme modificate de gutaperca- scopul obtinerii unui caracter adeziv la sealer si la peretii
dentinari sau in scop antimicrobian
-modificarea conurilor: suprafata externa inpregnata cu glassionomeri, rasini, -
bioceramica sau
prin adaos de substante cu caracter antimicrobian: chx, hidroxid de calciu sau imbogatirea cu
nanoparticule

143. Avantajele gutapercii

-material plastic, maleabil, elastic, usor de manipulat-> poate fi deformat sub actiunea
spreaderului in tehnicile de obturare la rece
-termoplastifiabila
-proprietati izoltoare termice
-stabilitate dimensionala, non resorbabila
-material inert, bine tolerat de tesuturile periapicale
-insolubila in apa si alcool, dar solubila in cloroform, eucaliptol, eter
-usor de dezinfectat prin imersie in NaOCl 5,25% 60 secunde

144. Dezavantajele gutapercii

-nu se poate realiza o adeziune chimica la sealer sau la peretii canalului radicular, duce la absenta
unei sigulari complete a spatiului endodontic, risc aparitie microinfiltratie
-

-continut crescut de oxid de zinc-> caracter iritant

145. Rolul jucat de către sigilanții apicali (sealeri)

-actioneaza sinergic cu materialele de obturatie de canal cu scopul de a realiza o obturatie de
canal etansa
-rol

¥
prevenirea sau minimizarea microinfiltratiilor
blocarea microorganismelor reziduale la nivelul canaliculelor dentinare
rol antimicrobian
completarea microspatiilor existente intre materialul de obturatie de canal propriu-zis si peretii
parietali ai canalelor radiculare
. rol lubrifiant, faciliteaza introducerea conurilor de gutaperca

146. Calitățile unui sigilant apical (sealer) ideal

-usor de aplicat

=
-timp de priza suficient de lung
-aderent la peretii parietali ai canalelor radiculare
-biocompatibil
-priza lipsita de contractie, prezinta minima expansiune
-inert
-nonresorbabil
-insolubil in lichide tisulare
-radioopac
-bacteriostatic/bactericid
-lipsit de capacitate discromica asupra dentinei
-nonimunogen, nonmutagen, noncarcinogenetic
-usor de indepartat in situatia necesitatii reluarii tratamentului endodontic

147. Tipuri de sigilanți apicali (sealeri)

zoe
caoh2
rasini epoxidice
rasini=metacrilice
materiale siliconice
sigilanti bioceramici

148. Metode actuale de obturaţie de canal – enumerare

Tehnici bazate pe gutaperca
-

-condensarea laterala la rece

-tehnica de obturare monocon
-condensarea verticala a gutapercii incalzite-downpack
-tehnica valului continuu de caldura
-condensarea laterala/verticala a gutapercii (backfilling)
-tehnica utilizarii sistemului de obturatoare
-tehnica de compactare termomecanica

I
-injectarea gutapercii fluide la rece

Endodontia adeziva
-conuri de obturatie de rasina si sealer bazat pe rasina (+- primer demineralizant)

Materiale bioceramice

149. Introducerea sigilantului în canalul radicular

• La nivelul CA și a pereților parietali ai canalului

7-
• Ac Kerr tip burghiu de calibru cu un nr inferior celui mai mare ac utilizat în lărgirea segm
apical/ con hârtie/ ac Lentullo
• Se depune o cantitate min de ciment, cu vf acului, în imediata vecinătate a CA
antiorară rapidă→
• Depunerea cimentului pe pereții canalului printr-o rotație_ a acului Kerr/ orară
a acului Lentullo
• Aplicarea în continuare a cimentului în 1/3 medie și coronară
150. Componentele obturației de canal realizate prin metoda condensării laterale la rece
 • Ciment sigilare + con principal (master) + conuri accesorii
-

151. Caracteristicile conurilor de gutapercă principale (conuri master)

• Standardizate ISO
• De conicități diferite
152. Caracteristicile conurilor de gutapercă accesorii
• Nu sunt standardizate ISO
• Calibru extra fin, fin, mediu
153. Când se utilizează conurile de gutapercă speciale?
Obturatia de canal realizată în urma instrumentării cu anumite sisteme rotative specifice
154. Ce reprezintă fenomenul de “tug back”?
Rezistența întâmpinată la retragerea din canal a conului introdus pe toată LL. Se verifică fixarea conului în
1/3 apicală, la 3-4 mm de CA. Șanse mari eroare canale cu secțiune apicală ovală/aplatizată
155. Hand spreaderele
• Partea activă l=30 mm
• Se folosește pt condensarea laterală a conurilor accesorii
156. Finger spreaderele
• Set de instrumente de calibre diferite
• Dimensiuni reduse fata de hand spreadere
157. Avantajele oferite de către finger spreadere în raport cu hand spreaderele
• Sensibilitate tactilă mai bună
• Permit rotirea mai ușoară în ambele sensuri
• Îndepărtarea lor din canal e ușoară, nu riscăm dislocarea gutapercii
158. Modalitatea de utilizare a spreaderelor
• timpi operatori- izolare, toaleta canalului radicular, uscarea, alegerea și proba spreaderului
• trebuie să ajungă de-a lungul conului master până a 1-2 mm de CA
-

• poate fi necesară reluarea lărgirii segm apical al canalului

• preferabilă utilizarea finger spreaderelor de către începători
• laterală la rece- introducerea spreaderului în canal și condensarea conului master/conurilor
accesorii prin mișcări de împingere ușoară laterală și vertical. Conul va fi ușor deformat și
se va mula pe perete. Această mișcare combinată de presiune vertical și laterală se menține
15-30 sec pt a învinge elasticitatea conului.
• Verticală la cald- secționarea conului cu un spreader încălzit
159. Avantajele metodei de obturație de canal prin condensare laterală la rece
• Superioară metodei care utilizează un singur con
• Proba timpului
160. Dezavantajele metodei de obturație de canal prin condensare laterală la rece
– Obturație neomogenă (mănunchi de conuri condensate în prezența anumitei cantități de

===
sigilant)
– Nu permite o sigilare apicală optima, condensarea conurilor accesorii fiind greu de realizat în
porțiunea apicală
– Obturarea canalelor accesorii și laterale nu se obturează, decât eventual doar cu sealer
-

161. Avantajele și dezavantajele tehnicii de obturație monocon

Avantaje- respectă LL, tehnică rapidă
Dezavantaje- nu sunt suficente studii care să ateste rezultatele obținute, un con unic nu corespunde
neregularităților c rad, compensate de sealer în cantitate mare
 162. Indicaţiile tehnicii de condensare laterală la cald a gutapercii

=
.

• Ameliorarea obt de canal realizate prin tehnica condensării laterale la rece cu densitate
insuficientă în cele 2/3 coronare
• Ameliorarea obt realizate prin tehnica condensării lat la rece ce prezintă spații vide
_

163. Etapele tehnicii moderne de obturație de canal prin condensarea verticală la cald a
gutapercii (downpack)
• Introducerea unei minime cantități de sigilant în porțiunea apicală a canalului radicular
• Propulsarea conului master coafat cu sigilant și blocarea sa la 2-3 mm de CA
• Secționarea conului cu un instrument încălzit
• Fularea extremității ramolite a conului cu un plugger rece de calibru corespunzător 1/3
-
coronare a canalului
• Ramolirea masei de gutapercă cu un spreader încălzit și fularea gutapercii cu un plugger
neîncălzit
• Repetarea manevrelor de ramolire și condensare până la realizarea unei obturații compacte în
1/3 apicală, utilizându-se exclusiv conul master
• Restul canalului radicular se obtureaza prin adaugarea de segmente de con de gutaperca de
cate 2-4 mm, avand calibrul corespunzator respectivei zone a canalului
• Ramolirea fiecarui segment de con se face in canal, cu spreaderul incalzit, acesta patrunzand
si in masa de gutaperca deja condensata-> se asigura continuitatea obturatiei
• Condensarea verticala se face cu pluggere neincalzite de calibre din ce in ce mai mari, pe
masura ce obturarea canalului se apropie de portiunea coronara
164. Avantajele și dezavantajele tehnicii de condensare verticală la cald (downpack)
Avantaj- obturație omogenă
Dezavantaje- tehnică laborioasă, consumă mult timp, necesită o lărgire apreciabilă a canalului
radicular
165. Pluggerele - descriere, utilizare
Hand-pluggere- mâner aprox. Sondă parodontală
Finger-pluggere- asemănătoare spreaderelor dar cu vârf bont
-
Ni-Ti-ofleud.nl
Condensare verticală la cald (downpack)/laterală
Parte activă din oțel-canal rectiliniu sau din Ni-Ti dacă e canalul curb
166. În ce constă tehnica valului continuu de căldură?
Variantă a condensării la cald, utilizând System B ce permite utilizarea pluggerelor încălzite electronic, de
- -
conicitate identică cu cea rezultată în urma instrumentării. Tehnica operatorie- selecție și probă, introd ac
master cu sigilant, introd plugger încălzit 1-2 sec pe o L=L-5 mm, dezactivare încălzire și menținere
presiune -5-10 secunde, activarea încălzire= 1 sec, apoi=
îndepărtare și condensare imediată.
_
167. Avantajele și dezavantajele tehnicii valului continuu de căldură
Avantaje- F hidraulice rezultate din compactarea conului master în sens apical prin încălzire și

=
condensare simultană det. o obt 3D, completă, densă, omogenă, obt canale accesorii, tehnică rapidă
și predictibilă
Dezavantaje-risc depășire, echipament costisitor
168. În ce constă tehnica termoinjectării gutapercii (backfilling)?
-constituie in prezent o metoda tot mai frecventa, asociata cu tehnica obturatiei de canal prin condensare
verticala la cald aplicata in treimea apicala
52200°C ; eiyincanalñustale lancelets
-

incalalegutapelca-p-nafalacanaluluib.es
-113 mediesltscolonali
169. Avantajele și dezavantajele tehnicii termoinjectării gutapercii (backfilling)
-
Avantaje
-fluiditatea gutapercii permite ocuparea intregului sistem endodontic
 wind eeista
-permite tridimensionalitate obturate
RR interne
-gutaperca este introdusa si in canalele radiculare laterale (accesorii)
Dezavantaje

÷
-curba de invatare a tehnincii
-dificil de a asigura un debit uniform de gutaperca in canal
-gutaperca se contracta prin racire
raise de depeiskle daeé muse atocioiha we altatehnica in 113 apieala
170. Componentele sistemelor de obturatoare (”carrier-based gutta-percha”)
– Tipul initial-tijă (carrier) din oțel acoperită cu gutapercă, ulterior tija din material plastic
.

– Cele mai recente sisteme: tija consta dintr un elastomer al gutapercii cu legaturi incrucisate +
poliisopren, EPDM (cauciuc), particule de siliciu, fibre, tungsten/oxid de bismut (pentru
Ro); stratul extern este realizat din gutaperca de tip alfa

w w.ng a. amgm wa?-#=-obt-3D

– Dispozitiv cuptor în care partea activă a obturatorului e încălzită la o valoare predeterminată
– Instrument de verificare (verifier), sigilant, cuptor, obturator, freză specială pt secționarea
obturatorului

171. În ce constă condensarea termomecanică a gutapercii (tehnica McSpadden)?

-se bazeaza pe ramolirea gutapercii in canalul radicular si condensarea acesteia in sens apical
-utilizeaza un instrument rotativ- compactor- la turatia de 8000-10000 rotatii/min
-ramolirea gutapercii este determinata de transformarea fortei de frecare in caldura
-condensarea gutapercii este posibila datorita formei partii active a compactorului
ay , µ , , a.

172. Instrumentele utilizate în cadrul condensării termomecanice a gutapercii (tehnica

McSpadden)
con gutapercă
compactor de același calibru cu acul Kerr cel mai gros cu care s-a lărgit canalul
sigilant
compactor
piesă contraunghi
plugger
173. Avantajele și dezavantajele metodei de condensare termomecanică a gutapercii (tehnica
McSpadden)
Avantaje

I.
-tehnica rapida
-obturatie densa si omogena
canale lateral
-obtureaza cea mai mare parte a intregului spatiu endodontic (+
-asociind sigilant-> etanseitate apicala superioara condensarii laterale la rece
Dezavantaje
-in realitate tehnica este mai laborioasa
-necesita o exersare indelungata
-risc ridicat de fractura a compactoarelor → canale curlee
-faciliteaza depasirea apexului
-posibilitatea unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere (incalzirea suprafetei radiculare
laterale cu 15-20 de grade celsius
174. Conceptul de monobloc în obturația de canal adezivă
Sealerii bioceramici actuali participă la condensarea hidraulică sincronizată care implică apariția
unei adeziuni reale între dentina parietală și conul de gutapercă impregnate și acoperit cu materiale
-

bioceramice. Rezultă monobloc între dentina perietală și obturatia de canal în cond unei
 instrumentări minim invazive a canalelor radiculare. Astfel, interfața sealer-dentină e maximă.
Concept de sincronicitate.

E- =
175. Calitățile materialelor bioceramice prezente la nivelul obturației de canal
– biocompatibilitate
– stimularea diferențierii celulelor pulpare
– activitate antibacteriană
– calități fizico-chimice excelente- pH alcalin, eliberare ioni Ca, R mecanică,
radioopacitate, solubilitate redusă
– se hidratează cu molecule de apă prezente la nivelul canaliculelor dentinare. Apar
reacții de hidratare și de precipitare
– sealerii biomecanici actuali participă la condensarea hidraulică sincronizată-
concept monobloc