CAVITATEA DE ACCES

Reguli în prepararea cavității de acces

Principii generale
Aspecte caracteristice
Succesul terapiei endodontice
 Cleaning and shaping (eliminarea țesutului
pulpar, asigurarea formei canalului
radicular)
 Dezinfecție
 Obturarea tridimensională ermetică

 CAVITATEA DE ACCES
Cavitatea de acces corect
realizată asigură:
 Îndepărtarea conținutului camerei pulpare;
 Observarea directă a planșeului și a
orificiilor canalelor radiculare;
 Facilitarea introducerii instrumentelor;
 Favorizarea accesului în 1/3 apicală;
 Suport pentru obturațiile provizorii;
 Prezența întotdeauna a 4 pereți care
delimitează camera pulpară.
Îndepărtarea pulpei coronare

 Îndepărtarea completă
a tavanului camerei
pulpare;
 Consecințe negative:
-Contaminarea spațiului
endodontic;
-Colorarea dintelui.
Resturi pulpare
Evidențierea planșeului și
orificiilor canalelor radiculare
 Formă ușor divergentă
a pereților;
 Orientare directă spre
ochiul examinatorului;
 Folosirea sondelor
pentru îndepărtarea
eventualelor obstacole
sau a unghiurilor.
Facilitarea introducerii
instrumentelor în canale
 Forma convexă a
planșeului va ghida
instrumentul în canal;

 Condiție: nealterarea
formei anatomice în
cursul deschiderii.
Asigurarea accesului direct spre
1/3 apicală
 Nu se ating pereții
camerei pulpare;
 Acțiune pe
circumferința 1/3
apicale;
 Modificarea formei
sau protecția canalelor
deja preparate.
Asigurarea accesului
direct spre 1/3 apicală
Suport suficient pentru obturația
provizorie
 Închidere ermetică;
 Păstrarea poziției și
integrității obturației;
 Divergenți coronar.
Cavitate de acces cu patru pereți

 Aplicarea corectă a
clamelor de digă;
 Păstrarea irigantului;
 Puncte de referință
 Integritatea papilei
interdentare.
Reguli în prepararea cavității
de acces
Poziția 1/3 apicale (creșterea razei de curbură);
Eliminarea completă a tavanului, acces rectiliniu;
Forme: triunghiulară, eliptică, trapezoidală, etc;
Cunoașterea formei anatomice și a variațiilor;
Folosirea digii după identificarea orificiilor;
Acces ocluzal sau oral.
Forma cavității de acces se finalizează pe
baza informațiilor oferite de examenul
radiografic și clinic
Principii generale

Deschidere
Lărgire
Finisare
Deschidere
 Freză globulară
diamantată;
 Presiune și vibrații
reduse;
 Risc de perforație!
 Mișcare eliptică;
 Formă divergentă a
cavității.
Lărgire și finisare
 Freză globulară de  Acțiune
diametru mic, piesă concomitentă în
contra-unghi; smalț și dentină;
Ultrasunete
Cavitatea de acces
 Dentină terțiară
 Canale obliterate
 Siguranță, control,
eficiență;
 Vizibilitate optimă;
 Fără perforații
Ultrasunete
 Obstrucții:
 Ace rupte, RCR,
con Ag, paste, etc;
 Fibră de sticlă cu
sistem adeziv.
Nerespectarea regulilor de
preparare a cavității de acces



Cavitate de acces cu localizare
incorectă
Îndepărtarea excesivă de
țesut dentar dur
Legile anatomiei camerei
pulpare
Krasner și Rankov (2004)
Law of centrality
 1. camera pulpară se
găsește în centru
dintelui la nivelul
joncțiunii S-C
(law of centrality)
Law of concentricity
 2.pereții camerei
pulpare sunt
concentrici față de
conturul exterior al
dintelui la nivelul
joncțiunii S-C
(law of concentricity)
Law of color change
 Culoarea planșeului
camerei pulpare este
întotdeauna mai
închisă decât a
pereților de dentină
din jur
1st Law of symmetry
 Cu excepția molarilor superiori, orificiile canalelor
sunt situate echidistant față de o linie M-D care
trece prin centrul planșeului camerei pulpare
2nd Law of symmetry
 Except from the maxillary molars, the
orifices of the canals lie on a perpendicular
to a line drawn in a M-D direction through
the center of the pulp chamber floor.
1st Law of orifice location
 Orificiile canalelor
radiculare se află la
joncțiunea dintre
pereții laterali și
planșeul camerei
pulpare
2nd Law of orifice location
 The orifices of the root
canals are located at
the vertices of the
floor-wall junction
Aspecte caracteristice în
funcție de grupa de dinți
Clasificarea Weine 1969, 1982
Clasificarea Vertucci 1974
Ahmed și colab. 2016
 Vertucci tipul VIII
 Descrierea nr de
rădăcini;
 Descrierea
configurației canalelor
radiculare;
Incisivul central superior
Incisivul central superior
 1 rădăcină, 1 canal
 L= 23 mm
 Trepanare- cingulum
(marginea
incizală/gingie)
 V-P constricție
 M-D canal îngust
 Cavitate de acces
triunghiulară (2 coarne
pulpare, M și D).
Incisivul central superior
 Fractura 1/3 medie a
coroanei
 Acces direct în canalul
radicular
Incisiv central 2 rădăcini/2 canale
Incisivul lateral superior
 Formă ovală (1 sau 2
coarne pulpare);
 1/3 apicală spre D/P;
 Bifurcarea canalului în
1/3 apicală;
 Implicarea marginii
incizale în
conturarea cavității
de acces.
Incisiv lateral – 2 rădăcini
 Geminație = joined crown, double crown,
single root
 Fuziune = bifid crown, single and larger
crown
Restorative dentistry & Endodontics, Moon-Hwan et al 2013)
Caninul superior
 Ovală, la mijlocul
suprafeței orale;
 Canal drept (39%);
 Poate avea curburi în
orice direcție D(32%),
P (7%), V(13%);
 Canale laterale;
 Excepțional 2 canale
(2-3%).
J Conservative Dentistry,
Bolla & Kavuri 2011
(Vertucci Type II)
Primul premolar superior
 ½ șanțului central,
 În axul dintelui
 Direcție V-P fără
afectarea cuspizilor
 Formă ovală;
 60% - 2 canale, 2 R
 35% - 2canale,1 R
 5% - 3 canale, 3 R.
Cazuri clinice
Al doilea premolar superior
 60% - 1 canal
 Poziție excentrică!
 Configurații diferite;
1% - 3 canale;
 Curbură ”în baionetă”
Primul molar superior
 3 R/ 3 Canale
 Mai rar 2R/2 Canale;
 P- rotundă, curbată V;
 MV- turtită MD;
 DV- rotundă, curbată
M sau D;
 2%- P-2 canale
Primul molar superior
Cazuri speciale
(Dr. C. Ruddle)
Al doilea molar superior
 Mai mic, turtit M-D
 3 R fuzionate
 2 canale (V și P)
 1 canal larg
 Frecvență mai mică de
MB2
Al doilea molar superior
Molarul 3 superior
Incisivul central inferior
 Dificil de tratat  Cavitate de acces
 Rădăcină turtită MD incorectă – acces doar
 Curbură D sau L
în canalul V
 Extindere cingulum-
 Considerat cu 2 canale
marginea incizală
 Perforații laterale!
 De obicei are 1
 ½ rădăcinii – concav!
foramen apical
 Pericol de stripping
Incisivii centrali inferiori
Incisivul lateral inferior

 Mai lung decât IC;

 Poate avea 1 sau 2
canale/rădăcină
(simetric).
3 canale
Acces vestibular
Caninul inferior
Caninul inferior
 87% - 1R/ 1C
 10% - 2 C-se unesc
 3%- 2 C separate
 Rar – 2R
Caninul inferior
Primul premolar inferior
 Anatomie variată;
 1 canal (70%) sau 1
canal care la apex se
bifurcă(24%);
 3 canale/ formă ”C”
 Forma coroanei face
trecerea între C-pM2;
 90% din cavitatea de
acces – cuspid V.
 Freza // ax = perforat!
Al doilea premolar inferior
 97,5% -1 canal
 2,5% bi sau tri-
furcație;
 Rareori - 2 canale
separate sau cu apex
comun, 3 canale;
 Canale laterale
frecvente.
Primul molar inferior
 M (90%) 2 canale
 D (35%) 2 canale
 Cavitate trapezoidală
 Curbura rădăcinilor M
Primul molar inferior
Al doilea molar inferior
 Variabilitate
anatomică mare;
 ”C-shaped canal”
Al doilea molar inferior
Molarul 3 inferior
 Aspectul obișnuit al
coroanei poate
ascunde o anatomie
internă variată;
 Datorită înclinării
distale uneori accesul
este relativ ușor.
Erori în prepararea cavității
de acces

Deschidere (abordare) incorectă

Sacrificiu mare de țesut dentar dur
Dinți cu formă modificată