Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LEZIUNI CARIOASE EXTINSE SITUATE PE DINII FRONTALI clasa IV Scorur Clasificare Mount i ICDA S Scor 5
Sediu II (dini frontali) - mrime 3
Descriere
Structura dentar restant are rezisten sczut, cavitatea trebuie extins astfel nct restaurarea s asigure suport i rezisten structurii dentare restante. La dinii frontali este pierdut suportul pentru unghiul incizal.
Scor 6
Pierdere masiv a structurilor dentare. Pierderea unei poriuni din muchia incizal a frontalilor.
1. Curatirea profesionala 2. Alegerea culorii in vederea restaurarii dupa cheia de culorii 3. Izolarea (preferabil cu diga)
Anestezia
Exereza completa a tesuturilor dentare alterate in conditiile conservarii maxime a tesuturilor dentare sanatoase. Se evita exercitarea de presiuni asupra zonelor de smalt subminat. Cavitatea rezultata prezinta un factor C redus. Pentru ameliorarea valorii factorului C, trebuie marita suprafata de adeziune, prin bizotari extinse Bizotarea se face circumferential, exceptand pragul gingival si zona de contact ocluzal. Vestibular se prefera bizourile plane extinse iar oral bizourile concave.
Bizou unduit
Bizou in trepte
Protectia complexului pulpo-dentinar se limiteaza strict la zona situata in imediata apropiere a camerei pulpare pentru a nu diminua marimea factorului C si a nu compromite rezultatul estetic.
Se prefera sistemele adezive cu gravare acida totala. Se prefera rasinile adezive cu fluiditate crescuta si incolore Se aplica tehnici de adeziune totala (se limiteaza zonele de protectie pulpo-dentinara, care ar putea diminua suprafata de adeziune la minimum necesar)
Indiferent de tehnica aleasa, este de preferat ca obturarea sa se faca aplicand mai multe straturi de material si dirijand culoarea dinspre cervical spre incizal.
Pentru tratamentul acestor leziuni se pot folosi doar materialele compozite asociate cu sisteme adezive amelo-dentinare, datorita:
cu pivoii dentinari
In cazul tehnicilor de restaurare estetica, stratificarea nu se refera doar la aplicarea mai multor straturi de material pentru a permite polimerizarea completa si reducerea contractiei de priza. Pentru a obtine un efect estetic optim, straturile de material pot avea culori si transluciditati diferite atat dinspre cervical spre incizal cat si in sens vestibulo-oral si mezio-distal.
ETAPE DE RESTAURARE:
1. Aplicarea matricei si penei (in absenta unui sablon siliconic sau a unui conformator, matricea se sustine oral cu degetul pentru a forma conturul oral). Rigiditatea matricei poate determina supraconturul, infraconturul restaurarii sau punct de contact inadecvat. In tehnica centrifuga (dinspre peretele pulpar spre exterior) se recomanda aplicarea matricei doar pentru ultimul strat de compozit care va reface punctul de contact. In anumite tehnici estetice, se poate izola dintele vecin cu un gel si se poate modela materialul, fara utilizarea unei matrici sau a unui conformator. Cea mai corecta tehnica utilizeaza un sablon siliconic ( realizat direct sau indirect) in care initial se modeleaza fata proximala si orala a restaurarii.
Aplicarea compozitului in tehnici de stratificare orizontale, oblice, centripete sau centrifuge (tehnica de stratificare se alege in functie de acces, marimea distructiei coronare si materialul compozit utilizat).
2.
3.
4.
Fiecare strat de compozit se fotoactiveaza minimum 20 de sec vestibular si timp de 20 de sec oral
Indepartarea matricei
5.
Conturarea cu instrumentar manual si rotativ. In cazul tehnicii cu sablon siliconic, conturarea este minima.
Stratul iniial de opac A3 a fost aplicat, adaptat i conturat pe suprafaa proximal ale incisivului central cu un instrument cu lam lung, proximal i finisat cu o pensula (figura A). un al doilea strat de opac A2 se aplic, pentru a forma un lobii incizali (figura B).
Refacerea dentinei
Refacerea SMALULUI
Finisarea
1. 2. Indepartarea excesului si refacerea conturului incizal cu ajutorul discurilor. Finisarea fetei vestibularea cu ajutorul pietrelor diamantate sau din carbura de tugsten efilate. 3. Indepartarea excesului si refacerea conturului fetei orale cu ajutorul unei pietre diamantate in forma de minge de fotbal sau de flacara. 4. Indepartarea excesului gingival si refacerea formei ambrazurii cu un instrument de mana taios (bisturiu sau instrument chirurgical) 5. Evaluarea excesului marginal si a contururilor vestibular oral si incizal . Modificarea acestora pentru obtinerea unor margini si contururi corecte cu pietre diamantate si discuri. 6. Finisarea si lustruirea contactului aproximal si ambrazurii cu ajutorul stripsurilor abrazive de granulatie descrescatoare 7. Lustruirea si finalizarea contururilor pe fata vestibulara si incizala cu ajutorul discurilor de granulatie medie 8. Lustruirea vestibulara si incizala cu ajutorul unor discuri fine si foarte fine .Lustruirea si finasarea pe fata linguala cu ajutorul gumelor 9. Indepartarea sistemului diga 10. Verificarea ocluziei centrice si in miscari de lateralitate cu ajutorul hartiei de articulatie , si restabilirea ocluziei
Finisarea
Texturarea suprafetei
Reproducerea perikimatei
Prin folosirea unei stratificari anatomice cu diferite straturi de dentina , smalt si compozit incizal vom putea obtine culori mai realistice si suprafete percepute optic mai aproape de cea naturala
Ghid de culori
Tehnica compozitului mock-up Explicarea procedeului clinic si a Cheia de culori ne va ajuta la alegerea Cheia de culori ajuta la o realizare a unui dinte culorii si la refacerea anatomica a rezultatului final estetic morfologiei dintelui.rosu reprezinta aproape de culoarea smalt artificial (T-1 hybrid) albastru naturala
reprezinta dentina artificiala (XL hybrid) si alb reprezinta nuantele de alb si de transparent si rosu reprezinta lobii dentinari B 1 hybrid
A .2 mm bizou pe toata suprafata marginii B. 0,5 mm pentru a intrerupe linia dreapta a bizoului si a reduce potentialul de micropercolare C . indepartarea a fost minimala in realizarea desing-ului cavitatii clasa a IVa
Preparatia a fost mordansata cu acid ortofosforic 37.5% (GePl-EtchantR, Kerr/Sybron)spalatpentru 5 sec si uscat pentru 5 sec
Un strat foarte subtire de glicerina a fost aplicat pe suprafata aproximala a incisivului central maxilar stang ca mijloc de separare a fost folosita o ata dentara neimpregnata
Primul strat de miez dentinar artificial din rasina compozit hibrid B1 a fost aplicat conturat cu o spatula
A primul strat de compozit hibrid B-1- a fost pus pentru refacerea lobului dentinar.
Pentru a accentua linia unghiului incizal se aplica o cantitate redusa de compozit XL1cu o spatula.
A si B, Finisarea unghiurilor proximale vestibular si incizal s-a realizat cu ajutorulunui disc aluminiu oxid si stripsuri de finisat
Pentru crearae aspectului de perikimata s-a utilizat guma in forma de palarie chinezeasca a fost aplicata intermitent.
Instructiuni post operative pentru pacient a. Iigiena prin periaj si folosirea atei dentare b. Evitarea alimentelor colorate in primele 24 de ore dupa obturare c. Evitarea inciziei alimentelor dure. d. Informarea privind posibilele modificari de culoare survenite ca urmare a modificarii transluciditatii secundare adsorbtiei de apa. Informarea privind posibilitatea corectiilor ulterioare