Sunteți pe pagina 1din 49

TRATAMENTUL RESTAURATOR AL LEZIUNILOR CARIOASE EXTINSE SITUATE PE DINII FRONTALI clasa IV

LEZIUNI CARIOASE EXTINSE SITUATE PE DINII FRONTALI clasa IV Scorur Clasificare Mount i ICDA S Scor 5
Sediu II (dini frontali) - mrime 3

Descriere

leziune cavitar mare, pn n 1/3 medie sau intern dentinar

Structura dentar restant are rezisten sczut, cavitatea trebuie extins astfel nct restaurarea s asigure suport i rezisten structurii dentare restante. La dinii frontali este pierdut suportul pentru unghiul incizal.

Scor 6

Sediu II (dini frontali) - mrime 4

leziune extins pn n 1/3 intern dentinar

Pierdere masiv a structurilor dentare. Pierderea unei poriuni din muchia incizal a frontalilor.

LEZIUNI NECARIOGENE EXTINSE SITUATE PE DINII FRONTALI fracturi, abrazii

ETAPELE premergatoare tratamentului:

1. Curatirea profesionala 2. Alegerea culorii in vederea restaurarii dupa cheia de culorii 3. Izolarea (preferabil cu diga)

Etape premergtoare restaurrii


Alegerea culorii

Anestezia

Igienizarea suprafeelor ce vor fi restaurate

Alegerea culorii cu dispozitivul Demetron Shade Light

Exereza completa a tesuturilor dentare alterate in conditiile conservarii maxime a tesuturilor dentare sanatoase. Se evita exercitarea de presiuni asupra zonelor de smalt subminat. Cavitatea rezultata prezinta un factor C redus. Pentru ameliorarea valorii factorului C, trebuie marita suprafata de adeziune, prin bizotari extinse Bizotarea se face circumferential, exceptand pragul gingival si zona de contact ocluzal. Vestibular se prefera bizourile plane extinse iar oral bizourile concave.

Bizou unduit

Bizou in trepte

Protectia complexului pulpo-dentinar se limiteaza strict la zona situata in imediata apropiere a camerei pulpare pentru a nu diminua marimea factorului C si a nu compromite rezultatul estetic.

Se prefera sistemele adezive cu gravare acida totala. Se prefera rasinile adezive cu fluiditate crescuta si incolore Se aplica tehnici de adeziune totala (se limiteaza zonele de protectie pulpo-dentinara, care ar putea diminua suprafata de adeziune la minimum necesar)

Indiferent de tehnica aleasa, este de preferat ca obturarea sa se faca aplicand mai multe straturi de material si dirijand culoarea dinspre cervical spre incizal.
Pentru tratamentul acestor leziuni se pot folosi doar materialele compozite asociate cu sisteme adezive amelo-dentinare, datorita:

calitilor estetice optime adeziunii maxime rezistenei mecanice suficiente

Cnd distrucia coronar este foarte important


compozitele se asociaz

cu pivoii dentinari

Conceptul natural in dirijarea de culoare

In cazul tehnicilor de restaurare estetica, stratificarea nu se refera doar la aplicarea mai multor straturi de material pentru a permite polimerizarea completa si reducerea contractiei de priza. Pentru a obtine un efect estetic optim, straturile de material pot avea culori si transluciditati diferite atat dinspre cervical spre incizal cat si in sens vestibulo-oral si mezio-distal.

conceptul traditional: pentru restaurare se utilizeaza


materialele cu o transluciditate asemanatoare dentinei sau intermediara intre smalt si dentina; doar in zona incizala se utilizeaza materiale cu transluciditate crescuta.

conceptul modern: pentru restaurare se utilizeaza nuante


cu culoare si transluciditate asemanatoare tesuturilor dentare naturale (nuante pentru dentina cu opacitate similara dentinei naturale si nuante speciale pentru smalt avand caracteristicele optice ale smaltului natural; poate include si nuante speciale extra-opace sau extra-transparente; in acest caz, culoare obtinuta este rezultatul optic al combinarii celor doua materiale pentru smalt, respectiv dentina).

Conceptul clasic al restaurarii cu doua straturi de material: efect


fotomimetic obtinut prin acoperirea unui miez monocromatic cu un strat de material translucid in zona incizala.
-Material pentru restaurare avand o opacitate medie intre smaltul si dentina naturale; -Nuante speciale translucide pentru incizal; Exemple: Filtek Z250, Prodigy

Conceptul clasic al restaurarii cu trei straturi de material: efect fotomimetic


obtinut prin stratificare policromatica de intensitati si transluciditati diferite. -Nuante pentru dentina cu opacitate similara dentinei naturale (poate include si nuante speciale extra-opace); -Nuante speciale pentru smalt cu opacitate medie intre smaltul si dentina naturale; -Nuante speciale translucide pentru incizal Exemple: Filtek Supreme XT, Venus, Herculite XRV

Conceptul modern al restaurarii : efect


fotomimetic obtinut prin stratificare policromatica de intensitati si transluciditati diferite. -Nuante pentru dentina cu opacitate similara dentinei naturale (poate include si nuante speciale extra-opace); -Nuante speciale pentru smalt avand caracteristicele optice ale smaltului natural. Aceste tehnici presupun o modelare foarte exacta astfel incat grosimea stratului de material cu transluciditate corespunzatoare smaltului sa fie constanta (aprox. 0,5mm). Exemple: cu doua straturi: Ceram Xduo; Amaris; cu trei straturi: Artemis, Enamel HFO, Miris

ETAPE DE RESTAURARE:
1. Aplicarea matricei si penei (in absenta unui sablon siliconic sau a unui conformator, matricea se sustine oral cu degetul pentru a forma conturul oral). Rigiditatea matricei poate determina supraconturul, infraconturul restaurarii sau punct de contact inadecvat. In tehnica centrifuga (dinspre peretele pulpar spre exterior) se recomanda aplicarea matricei doar pentru ultimul strat de compozit care va reface punctul de contact. In anumite tehnici estetice, se poate izola dintele vecin cu un gel si se poate modela materialul, fara utilizarea unei matrici sau a unui conformator. Cea mai corecta tehnica utilizeaza un sablon siliconic ( realizat direct sau indirect) in care initial se modeleaza fata proximala si orala a restaurarii.
Aplicarea compozitului in tehnici de stratificare orizontale, oblice, centripete sau centrifuge (tehnica de stratificare se alege in functie de acces, marimea distructiei coronare si materialul compozit utilizat).

2.

3.
4.

Fiecare strat de compozit se fotoactiveaza minimum 20 de sec vestibular si timp de 20 de sec oral
Indepartarea matricei

5.

Conturarea cu instrumentar manual si rotativ. In cazul tehnicii cu sablon siliconic, conturarea este minima.

Instrumente si materiale necesare obturarii

Aplicarea straturilor de compozit corespunzatoare dentinei

Refacerea punctului de contact utilizand o matrice

Indepartarea excesului de material cu instrumentar rotativ

Tehnica restaurrii cu ajutorul capelor prefabricate

TEHNICA STRATIFICRII fara matrice sau conformator

Stratul iniial de opac A3 a fost aplicat, adaptat i conturat pe suprafaa proximal ale incisivului central cu un instrument cu lam lung, proximal i finisat cu o pensula (figura A). un al doilea strat de opac A2 se aplic, pentru a forma un lobii incizali (figura B).

Refacerea dentinei

Refacerea SMALULUI

Restaurarea cu sablon siliconic

Finisarea
1. 2. Indepartarea excesului si refacerea conturului incizal cu ajutorul discurilor. Finisarea fetei vestibularea cu ajutorul pietrelor diamantate sau din carbura de tugsten efilate. 3. Indepartarea excesului si refacerea conturului fetei orale cu ajutorul unei pietre diamantate in forma de minge de fotbal sau de flacara. 4. Indepartarea excesului gingival si refacerea formei ambrazurii cu un instrument de mana taios (bisturiu sau instrument chirurgical) 5. Evaluarea excesului marginal si a contururilor vestibular oral si incizal . Modificarea acestora pentru obtinerea unor margini si contururi corecte cu pietre diamantate si discuri. 6. Finisarea si lustruirea contactului aproximal si ambrazurii cu ajutorul stripsurilor abrazive de granulatie descrescatoare 7. Lustruirea si finalizarea contururilor pe fata vestibulara si incizala cu ajutorul discurilor de granulatie medie 8. Lustruirea vestibulara si incizala cu ajutorul unor discuri fine si foarte fine .Lustruirea si finasarea pe fata linguala cu ajutorul gumelor 9. Indepartarea sistemului diga 10. Verificarea ocluziei centrice si in miscari de lateralitate cu ajutorul hartiei de articulatie , si restabilirea ocluziei

Instrumente si materiale necesare finisarii

Santurile verticale de dezvoltare

Finisarea

Creste marginale Ambrazuri incizale

Texturarea suprafetei

Reproducerea perikimatei

Filturi cu pasta de lustruit

Occlubrush (Kerr) Sof-Lex polishing brush (3M)

Paste de lustrui cu granulatii de diverse dimensiuni (diamant si oxid de aluminiu)

Resturare biomimetic in cazul cavitatilor de cl.IV de etiologe traumatica

Prin folosirea unei stratificari anatomice cu diferite straturi de dentina , smalt si compozit incizal vom putea obtine culori mai realistice si suprafete percepute optic mai aproape de cea naturala

Ghid de culori

Tehnica compozitului mock-up Explicarea procedeului clinic si a Cheia de culori ne va ajuta la alegerea Cheia de culori ajuta la o realizare a unui dinte culorii si la refacerea anatomica a rezultatului final estetic morfologiei dintelui.rosu reprezinta aproape de culoarea smalt artificial (T-1 hybrid) albastru naturala
reprezinta dentina artificiala (XL hybrid) si alb reprezinta nuantele de alb si de transparent si rosu reprezinta lobii dentinari B 1 hybrid

A .2 mm bizou pe toata suprafata marginii B. 0,5 mm pentru a intrerupe linia dreapta a bizoului si a reduce potentialul de micropercolare C . indepartarea a fost minimala in realizarea desing-ului cavitatii clasa a IVa

Preparatia a fost mordansata cu acid ortofosforic 37.5% (GePl-EtchantR, Kerr/Sybron)spalatpentru 5 sec si uscat pentru 5 sec

Aplicarea sistemului adeziv

Un strat foarte subtire de glicerina a fost aplicat pe suprafata aproximala a incisivului central maxilar stang ca mijloc de separare a fost folosita o ata dentara neimpregnata

Primul strat de miez dentinar artificial din rasina compozit hibrid B1 a fost aplicat conturat cu o spatula

A primul strat de compozit hibrid B-1- a fost pus pentru refacerea lobului dentinar.

Pe linia de fractura se aplica un opac fluid pentru a disimula limita restaurarii

Pentru a accentua linia unghiului incizal se aplica o cantitate redusa de compozit XL1cu o spatula.

Incizal se aplica nuanta transparenta a compozitului.

Fata vestibulara se contureaza cu o freza conica de finisat din carbura de tungsten

Lingual se contureaza cu freza de finisat in forma de ou (flacara rotunjita la varf).

A si B, Finisarea unghiurilor proximale vestibular si incizal s-a realizat cu ajutorulunui disc aluminiu oxid si stripsuri de finisat

Pentru crearae aspectului de perikimata s-a utilizat guma in forma de palarie chinezeasca a fost aplicata intermitent.

Obturatia a fost lustruita cu perii si paste.

Luciul final a fost obtinut cu un filt uscat, actionat intermitent.

Instructiuni post operative pentru pacient a. Iigiena prin periaj si folosirea atei dentare b. Evitarea alimentelor colorate in primele 24 de ore dupa obturare c. Evitarea inciziei alimentelor dure. d. Informarea privind posibilele modificari de culoare survenite ca urmare a modificarii transluciditatii secundare adsorbtiei de apa. Informarea privind posibilitatea corectiilor ulterioare