Prepararea de cavitati

simple de inlay clasele I si V

Bellavia Vincenzo
MD III GRUPA 3

In tratatele de specialitate mai vechi erau

numite incrustatii intracoronare sau

intratisulare, pentru a le diferentia de
incrustatii extracoronare, numite clasic
onlay (situat pe), care in prezent sunt
considerate de majoritatea autorilor, ca
facand parte din metoda acoperirii, fiind deci
coroane partiale.
Primele inlay-uri executate din aur erau
considerate adevarate bijuterii. De fapt, in
unele tratate este redata fotografia unui
craniu imens mayas avand incisivii incrustati
cu turcoaze in scop estetic.

Definitie
Inlay-urile sunt proteze fixe unidentare

realizate in laborator si cimentate ulterior in

cavitati special preparate in prealabil,
reconstituind astfel morfologia afectata de
unele leziuni ale coroanelor dentare, in special
carii, in conditii superioare obturatiilor.

Materiale
Inlay-urile sunt realizate din aliaje metalice in zonele latrale. In zona

estetica inlay-urile din ceramica, compozit si acrilat au fost inlocuite

in ultima vreme de obturatiile cu rasini compozite, care sunt mai
estetice si au aderenta net superioara inlay-urilor cimentate.
Recent s-a reluat executarea inlay-urilor fizionomice din mase
ceramice sau rasini compozite din noua generatie, dar pentru zona
molar premolara, avand in vedere cresterea exigentelor fizionomice.
Inlay-urile metalo-ceramice recente sunt reprezentate de o cupa
metalica turnata, cu pereti de 0,3 mm grosime, in care se arde
ceramica.
Sunt descrise chiar tehnici de realizare a unor inlay-uri din amalgam,
condensat deci pe model si apoi cimentat ca un inlay metalic in
cavitate. Primele inlay-uri au fost realizate din ceramica, arsa pe folie
de platina, adaptata pe peretii cavitatii.

PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE

OCLUZALE
Prepararea cavitatilor ocluzale pentru
incmstatiile metalice nu se deosebeste mult
de cele pentru obturatii plastice m ceea ce
priveste conturul marginal, forma de
rezistenta si exereza dentinei ramolite. Vor fi
ilustrate doar deosebirile: conformarea
peretilor cavitatii si a unghiului dintre pereti si
suprafata dintelui (muchia marginala).

caracteristice preparaiei unui inlay clasa a V-a

Trsturile
Forma
cavitii reniform
Pereii axiali pereferici care confer retenie i

rezisten
Pinurile ofer retenie i rezisten
Bizotarea marginal care confer integritate
marginal.

Realizarea conturului cavitii

Conturul ocluzal se realizeaz cu o frez conic din carbur de tungsten.
Freza conic ptrunde pn la nivelul jonciunii smal-dentin (adancime de 1,8 mm) i

se extinde n anul central ncorpornd n contur orice an vestibular sau oral.

Obturaiile vechi din compozit sau amalgam se ndeprteaz.
Conturul ocluzal se extinde att mezial ct i distal pn la nalimea crestei
marginale.
Prepararea casetelor proximale se realizeaz prin progresarea frezei attgingival,
vestibular i oral. Freza este meninut pe tot parcursul preparrii n axul de inserie al
preparaiei.
Se menine n timpul preparaiei o mic zon de esut ntre frez i dintele adiacent
pentru a preveni atingerea dintelui vecin.
Se realizeaz corecii gingivale, vestibulare i orale n funcie de zona de contact cu
dintele adiacent.
Obinerea unui spaiu de cel puin 0,6 mm pentru a se realiza o amprent de calitate.
Cariile existente sau leziunile carioase necesit prepararea de caviti extinse dincolo
de zonele optime.
n cazurile cnd se impune realizarea unor casete dincolo de zonele de tranziie se
impune alegerea unei coroane cu acoperire total.
Prepararea casetelor este o etap important n realizarea unui onlay.
Freza conic se menine tot timpul n axul de inserie; nclinarea frezei, ncercnd s
naintm prea repede, are drept rezultat retenii greu de corectat.
Rotunjirea unghiurilor dintre conturul ocluzal i casetele proximale.

ndeprtarea leziunilor carioasese realizeaz cu escavatorul sau cu o frez rotund, la

viteze mici. Aplicm o baz n locul esutului escavat. Urmeaz evaluarea dentinei
sntoase de pe pereii axiali n scopul furnizrii reteniei i rezistenei necesare.
nainte de a ncepeprepararea ocluzaltrebuie s ne asigurm c dintele este ntr-un
raport ocluzal optim.
Reducia ocluzal urmrete realizarea anurilor de ghidaj pe cuspizii funcionali, iar freza
se orienteaz mai mult orizontal pentru a obine un spaiu suficient. anurile au o
adncime de 1,3 mm permind astfel 0,2 mm pentru finisare.
anurile de orientare de pe cuspizii nefuncionali au o adncime de 0,8 mm; freza este
inut paralel cu nclinaia cuspidian.
Se unesc anurile ntre ele pentru a obine conturul cavitii ocluzale meninnd conturul
original al dintelui.
Pe cuspidul funcional preparm o treapt (sau un an) de 1 mm, cu o frez cilindric din
carbur de tungsten; astfel obinem o restauraie mai solid n zonele de suprasolicitare
ocluzal prevenind deformarea, fracturarea sau perforarea n timpul funciunii.
Treapta se realizeaz la 1 mm apical de contactele centrice opuse.
Dac extinderea are loc i n zona casetelor proximale, s nu fie prea departe spre apical,
deoarece se pierde rezistena i retenia casetelor.
Rotunjim toate unghiurile ascuite n special cele de la jonciunea suprafeei ocluzale cu
cea a treptei.
Evalum cantitatea de substan ocluzal redus prin folosirea unei benzi de cear moale
de ocluzie i apoi msurarea ei.

Poziionarea marginilor preparaiei. Marginile se

bizoteaz, se netezesc continuu, cu o frez subire

din carbur de tungsten sau diamantat, inut n
unghi de 45 de grade fa de axul de inserie sau
aproximativ paralel la conturul dintelui adiacent;
bizourilor vestibulare i orale trebuie s se continue
cu cele proximale.
Se bizoteaz i cuspidului funcional i nefuncional.
Daca zona marginal cere s rmn o cantitate mai
mare de substan dentar se realizeaz mai bine un
chamfer decat un bizou drept. Acesta se realizeaz
cu o frez diamantat rotund.

BIBLIOGRAFIE
1. http://www.chirurgie-orala.ro
2. http://dentaltopclinic.ro