 Discromia dentară reprezintă o modificare a

culorii fiziologice a structurilor dentare.

 Discromia dentară poate afecta întreaga arcadă
temporară sau definitivă, un grup de dinți sau un
singur dinte.
 Cauza coloratiilor dentare , precum si
mecanismul de patrundere si de fixare al
substantelor cu proprietati de colorare (agent
cromofor ) constituie principalele criterii de
clasificare a discromiilor dentare
 Discromii dentare extrinseci

 Discromii dentare intrinseci

 Discromii dentare internalizate

 Discromiile dentare intrinseci - pot fi generate
de factori ce actioneaza preeruptiv in perioada
de formare si mineralizare a mugurilor dentari
sau de factori cu actiune posteruptiva.
 Substanta cromofora este fixata in intimitatea
structurilor dure dentare , generand o
modificare de transmitere a luminii.
 Modificarile de culoare pot afecta un singur
dinte , grupuri dentare sau intreaga
arcadatemporara sau permanenta
 Discromiile extrinseci – coloratii generate de
depozite de pigmentare care se fixeaza la
nivelul peliculei muco-protetice de la suprafata
dintelui
 Frecvent produse de coloranti alimentri
naturali sau sintetici , dar si de medicamente
( cele pe baza de fier ) si solutii de clatire orala
 Discromia internalizata- generate de coloranti
ce provin din mediul oral , care au difuzat in
profunzimea smaltului si dentinei si s-au fixat
prin legaturi chimice de hidroxiapatita de
structura smaltului sau de colagenul dentinar.
 Tratament : - este necesar stabilirea
etiologiei , a formei clinice a discromiei(
extrinseca , internalizata, intrinseca) ,
intensitatea si nuanta coloratiei, localizarea
acesteia la unul sau mai multi dinti din cadrul
arcadei , tratamente odontale si calitatea
acestora .
 Planul de tratament poate cuprinde urmatoarele
etape:
 Masuri de igienizare profesionala si
microabraziune
 Utilizarea de catre pacient a unor mijloace
suplimentare de igienizare ce au rol de ameliorare
a culorii dentare
 Metode de tratament chimic al discromiilor- geluri
de albire si gutiere la domiciliul pacientului
 Metode in cabinet – albirea specifica pentru dinti
vitali
 Metode de tratament prin restaurari directe ,
(fatetare directa) sau indirecte (fatetare indirecta ,
coroane de invelis)
 Fac parte din categoria discromiilor intrinseci
de cauza locala

 Se considera ca pot fi induse fie e o serie de

modificari patologice aparute la nivelul
tesuturilor dentare , fie de consecintele unui
tratament endodontic
 Hemoragia intrapulpara
 Gangrena pulpara
 Resorbtiile radiculare
 Resturi pulpare ramase consecutiv
tratamentului endodontic si neindepartate
 Materiale de obturatie de canal
 Materiale de obturatie coronara
 Hemoragia intrapulpara poate fi provocata de
un traumatism la nivel coronar suficient de
puternic pentru a putea provoca spargerea
unor vase pulpare
 Infiltrare in canaliculele dentinare → discromie
localizata la nivelul dentinei din imediata
vecinatate si apoi in timp colorarea temporara a
unei portiuni coronare sau chiar a intregii
coroane
 In cazul gangrenei dentare produsii rezultati in
urma proceselor fermentative si de putrefactie
ce au loc la nivelul tesutului pulpar afectat pot
penetra la nivelul canaliculelor dentinare →
discromie cu grad de intensitate direct
proportional cu durata de timp scurs de la
instalarea proceselor chimice respective
 Resorbtia radiculara poate evidentia aparitia
unei zone roz la nivelul jonctiunii amelo-
cementare
 Resturile pulpare ramase consecutiv
tratamentului endodontic si neindepartate pot
determina discromii prin aceleasi mecanisme
care se petrec consecutiv hemoragiei pulpare
 Existenta resturilor pulpare este favorizata de
realizarea unei cavitati de acces incorecte
 Resturile de ciment de sigilare , de materiale de
obturatie de canal ramase la nivelul camerei
pulpare se afla in contact permanent cu peretii
dentinari care delimiteaza camera pulpara.
 Impregnarea progresiva a dentinei poate
determina pe termen lung instalarea unei
discromii evidentiate la nivelul intregii coroane
dentare
 Microinfiltratiile marginale aparute in jurul
obturatiilor vechi permit aparitia unei
discromii de interfata initial localizata in aceste
zone , care cu timpul se poate extinde
progresiv la nivelul tesuturilor dure coronare .
 Amintim amalgamul de Ag, cenusiu inchis,
procesele oxidative , cu eliberare de ioni
metalici.
 Sisteme vitroase ( silicatii)- ceramica feldspatica
 Sisteme vitroase ( silicatii ) cu diferite
umpluturi ( leucit , litium- desilicat ) ceramica
presata
 Sisteme cristaline cu umplutura de sticla (
alumina)In- Ceram ( Spinell, Alumina,
Zirconia)
 Solide policristaline ( alumina si zirconia)
 Pot reda nuantele dorite de culoare care sunt
stabile in timp
 Nu sunt placofile si sunt foarte bine tolerate de
parodontiul marginal
 Ceramica dentara este ru conductoare de
caldura , oferind protectie pulpei fata de
agentii termici
 Este foarte rezistenta la presiune - de 4 ori mai
putin deformabila decat otelul inoxidabil si de
3 ori decat dentina
 Nu rezista la flexiune si tractiune
 Materialul ceramic este foarte dur – dificultate in
adaptarea ocluzala
 Duritati comparative – ceramica 418 unit .Brinnel
 - smaltul 260 ″ ″
 - dentina 55 ″ ″
 - aur 833% 130 ″ ″
 Tehnologia de realizare este complicata cu adaugari
succesive de noi straturi, pentru a compensa contractia
 Necesita mari sacrificii amelo-dentinare pentru a
obtine o coroana cu grosime aproape uniforma de 1
mm
 Nu pot fi retentori pentru punti , ci doar coroane
unidentare
 Obiectivul final – bont de 2/3 din lungimea
coroanei dentare naturale , cu reducerea ~ 1
mm din toate fetele
 - bont cu muchii rotunjite dar
nu desfiintate
 - cu prag orizontal usor
rotunjit
 Prepararea clasica – marginea incizala , fetele
proximale ( separarea ) , fata vestibulara , orala,
rotunjirea muchiilor , definitivarea pragului si
finisarea
 Modern - santuri de ghidaj pe marginea
incizala , fata vestibulara si orala
 Incizal – 2-3 mm in functie de marimea
dintelui
 Oblic 45 grade spre oral IC si spre vestibular IC
inferior
 Daca marginea incizala este prea subtire se
poate fractura impreuna cu coroana de
ceramica
 Bont prea scurt - nu sustine marginea incizala
a coroanei si se poate fractura
 Proximal – desfiintarea punctului de contact
 - 0.5 mm de papila
 - schitam prag mezial si distal de 0.5 mm
latime
 - convergenta spre incizal 2-5 grade ,
dupa alti autori 6-10 grade
 Cu cat convergenta este mai mica , cu atat dintii
vor fi mai scurti
 Prepararea din fetele vestibulare depinde de
indicele M-D( diferenta in mm intre diametrul
Mdla nivel incizal si cel cervical
 Vestibular si oral- se incepe cu schitarea pragului
paralel cu gingia la 0.5mm de ea vestibular si 1-
.1.5mm oral
 Fata vestibulara usor convexa , atat mezio-distal
cat si gingivo-incizal si ne vom ghida dupa dintii
adiacenti
 Fata orala conform morfologiei data de prezenta
cingulumului
 Definirea pragului – subgingival vestibular 0.3-0.5
mm
 supragingival oral 1-1.5 mm
 Proximal – juxtagingival – latimea va fi 0.4- 0.5 mm
 In concluzie, putem afirma că restaurările
unidentare integral ceramice reprezintă soluţii
deosebit de valoroase din punct de vedere
estetic, cu condiţia respectării indicaţiilor şi a
tuturor etapelor de realizare a pieselor
protetice (atât clinice, cât şi de laborator).
 Au ca miez interior o capa realizata prin
sistemul de frezare compiuterizata CAD/CAM
 2 structuri ceramice de mare rezistenta care pot
fi frezate compiuterizat – pe baza de oxid de
zirconiu si altele pe baza de oxid de aluminiu
 Zirconiul are o rezistenta flexurata mult mai
mare ca aluminei
 Realizarea tehnica presupune obtinerea unui
model care va fi scanat optic
 Macheta se realizeaza cu ajutorul computerului
si informatia este transmisa centrului de frezare
 Se va realiza frezarea computerizata dintr-un
bloc de zirconiu
 Indicatiile acestui sistem sunt multiple putand fi
folosit pentru coroane unitare pe orice dinte frontal
pana la punti de mare intindere
 Conectorul puntii trebuie sa fie de 6-9 mm²
 Se poate folosi si pentru dinti extrem de colorati si
cu pivoti de metal deoarece zirconiul are opacitate
 Aceste sisteme nu pot fi demineralizate
 Cimentarea adeziva este indoielnica cu toate ca se
lucreaza la producerea unor retete de bonding
pentru zirconiu
 Cimentarea se sugereaza a fi conventionala
 Coroana mixtă metalo-ceramică combină
calităţile estetice ale coroanei jacket ceramice cu
rezistenţa suportului metalic turnat;
 aspectul natural se poate obţine prin
individualizarea restaurării cu ajutorul
pigmenţilor.
 In cadrul tehnologiei metalo-ceramice, având
în vedere proprietăţile fizice ale masei ceramice
pe bază de feldspat, aceasta trebuie susţinută
corespunzător de componenta metalică
 Aspectul estetic al coroanelor metalo-ceramice
depinde de:
 morfologia bontului, conformarea şi extinderea
scheletului metalic (proximo-vestibular) şi
grosimea placajului ceramic.

Prezenţa infrastructurii metalice (cu rol în
asigurarea rezistenţei mecanice), acoperită de
stratul de ceramică opacă, nu permite trecerea
luminii, ceea ce imprimă un aspect artificial
restaurării,
 mai evident în zonele proximale ale coroanelor
metalo- ceramice; prin diminuarea extinderii
proximale a scheletului metalic, este favorizată
transmiterea luminii incidente prin spaţiul
interdentar
 Şlefuirea marginii incizale, respectiv, a suprafeţei
ocluzale - urmăreşte obţinerea unui spaţiu
suficient, atât pentru componenta metalică, cât
şi pentru placajul ceramic;
 reducerea se va face într-un plan paralel cu
conturul natural al dinţilor
 la nivel incizal, va fi de minim 2 mm, pentru a
asigura spaţiul necesar conformării unei
margini incizale suple, la nivelul căreia,
tehnicianul să poată realiza, cu ajutorul
pigmenţilor, efecte de transluciditate
 La nivel ocluzal, în cazul placării cu ceramică,
adâncimea preparaţiei va fi de 2 mm;
reducerea trebuie să reproducă morfologia
ocluzală generală a dintelui, cu specificaţia că,
la nivelul cuspidului de sprijin, este necesară
realizarea unui bizou a cărui angulaţie trebuie
fie în concordanţă cu înclinarea cuspizilor
antagonişti
 Şlefuirea suprafeţelor vestibulare - se face în
două planuri (ocluzo-vestibular - la o
adâncime de 1,2 mm şi ocluzo-cervical - la o
adâncime de 1,5 mm), urmărind relieful natural
al dintelui
 planul cervical va determina axa de inserţie a
restaurării finale,
 planul ocluzal (incizal) asigură spaţiul necesar
pentru ceramică.
 Şefuirea suprafeţelor proximale - urmăreşte
obţinerea unor suprafeţe cu o convergenţă spre
ocluzal de 6°, la o adâncime de minim 1 mm
(măsurată la nivelul coletului);
 astfel, se asigură un spaţiu mai mare în zona
contactului interdentar, necesar aplicării masei
ceramice translucide, cu efect estetic
 Şlefuirea suprafeţelor orale - este determinată de
conformarea scheletului metalic şi
particularităţile raporturilor ocluzale
 dacă suprafaţa orală va fi metalică, este
suficientă o adâncime de 0,5 mm;
 dacă suprafaţa orală va fi placată în întregime
cu ceramică, se indică o adâncime de 1-2 mm.
 Indiferent de calitatea estetică, sau inestetică a
suprafeţei orale a coroanelor, terminaţia
preparaţiei va fi în chanfrein, ca la orice
coroană turnată; acesta se va prelungi până la
jumătatea orală a feţei proximale.
 . Poziţia şi conformarea pragului gingival
 Pretenţiile estetice ale pacienţilor impun, de
cele mai multe ori, plasarea marginii
vestibulare ale coroanelor metalo-ceramice de
pe dinţii vizibili în timpul surâsului,
subgingival;
 în rest, poziţia marginilor coroanelor mixte se
va situa supra- sau juxtagingival.
 Preparaţia cervicală se va realiza întotdeauna
cu prag circular, a cărui adâncime şi profil nu
sunt însă uniforme
 In zona vestibulară, pragul gingival poate fi
conformat în patru feluri:
 Pragul cu bizou asigură cea mai bună închidere
marginală
 Pragul înclinat urmăreşte suprimarea coleretei
metalice
 Pragul drept de 90° obţinerea unei joncţiuni „cap
la cap" între ceramică şi suprafaţa dintelui (la
nivelul pragului), marginea metalică întinzându-se
până la prag
 Chanfrein-ul este indicat la dinţii cu coroane
clinice lungi şi la nivelul furcaţiilor
 Consta in fixarea cu tehnici adezive , pe fatetele
vestibulare preparate , a unor fatete
fizionomice realizate de medicul dentist sau de
catre tehnicianul dentar
 Estetice, reabiliteaza fizionomia
 Biologice , mai conservative , mai putin
invazive , datorita prepararii mai reduse si
contactului mai redus cu paradontiul
 Pericol mai mic pentru pulpa
 Functional :nu modifica ghidajul anterior
 Mecanic: pericol mai mic de a reduce rezistenta
dintelui
 Ergonomic :timp redus de lucru
 Economic :mai ieftin pentru pacient
 Cer o buna manualitate (modelare , imbinarea
culorilor )
 Finisarea imperfecta
 Deteriorarea posibila : alterarea culorii
 Desprinderea
 Vizibilitatea jonctiunii dento- protetice
 Pot produce gingivite
 Majoritatea dezavantajelor sunt insa proprii
metodei directe de realizare a fatetarii( prima
aparuta , inspirata din tehnica obturatiilor
compozite ), care este din ce in ce mai mult
inlocuita cu metoda indirecta , mult superioara.
 Discromii – dupa tratamente cu tetraciclina
 Fluoroza- prin cauze alimentare
 Varsta
 Dinti depulpati
 Fisuri in smalt
 Eroziuni dentare
 Malpozitii (oropozitii, dinti rotati)
 Corectarea diastemei
 Refacerea morfologiei incisivilor nanici ( de
obicei incisivii laterali superiori)
 Dinti hipoplazici sau decalcifiati

 Amelogeneza imperfecta
 Igiena bucala precara

 Vestibulo pozitii : ele necesita o preparare

accentuata pana la dentina
 Respiratie bucala, care favorizeaza depunerea
de “saliva uscata “ pe coletul dintilor ,
producand si intretinand gingivite
 Dentina libera pe o suprafata mare (adezivitate
redusa , toxicitatea gravarii si fixarii , daca nu
este corect protejata)
 Ocluzii nefavorabile( cap la cap, adanca)

 clasaII/2 Angle
 Leziuni coronare extinse , medii ( prin carii,
fracturi , eroziuni )
 bruxism
 Se imparte fata vestibulara in trei sectoare :
 Cervical
 Mijlociu
 Incizal
 Se deseneaza pe fisa latimea fiecarui sector ,
deoarece fie ca nu au aceeasi latime , fie ca nu
sunt plasate la acelasi nivel pe toti dintii
 Vestibular : in medie 0.5 mm
 Mai redus spre cervical 0.3 mm
 Mai accentuata spre incizal 0.75 mm
 Ratiunea acestei prepari este :
 Smalt subtire spre colet
 Gingival se aplica culori mai inchise
 Incizal culori mai deschise( fateta trebuie sa
aiba grosime mai mare in cazul discromiilor
accentuate pentru a le putea masca )
 Proximal – cu atentie pentru a nu afecta dintii
adiacenti
 Pana la punctul de contact – in vederea
mascarii jonctiunii dinte fateta
 Separatia nu se face cu disc , nu cu freze , se
efectueaza cu benzi abrazive fine .
 Incizal – trei posibilitati :
1. 0.75 mm – preparatie a fetei vestibulare in
fereastra , in care corect executata se va incastra
fateta ceramica.
- se indica la dintii cu margini incizale mai
groase
- riscurile deteriorarii produse de marginile
incizale ale dintilor inferiori in incizie ( cap la
cap) sunt nule
2. Preparatia se extinde pana la marginea incizala
Se recomanda la incisivii cu margini incizale
subtiri , inguste
Exista riscuri
3. Fateta va acoperi si marginea incizala,
preparatia terminandu-se net (prag).
Indicata la pacienti cu ocluzie deschisa , caz in
care se pot repara sifracturi mici ale
unghiurilor sau marginii incizale
 Colet – prag oblic sau excavat (chamfren) lat de
aproximativ 0.3 mm juxtagingival
 Plasarea subgingivala nu permite o buna
izolare( cu diga) uscare , adaptare si prelucrare
finala
 Prelucrarea este necesara pentru prevenirea
placofiliei si gingivitelor
 Supragingival fateta -dinte ar fi vizibila
inestetica
 Amprentare precisa si exacta – cu materiale
siliconate
 Protectia preparatiei fatete provizorii- fatetare
directa cu compozit fara agent de cuplare sau
gravare acida – rezista 5-10 zile
 Verificare extraorala – pe model
 se verifica conturarea vestibulara,
adaptarea marginala , integritatea
 Fata interna gravata cu acid hidrofluoric 7% in
vederea creearii de retentii pentru fixarea
adeziva
 Verificarea intraorala – atentie a nu se scapa
pe jos
 Umectare cu apa pe fata interna , se aplica pe
dinte de care adera prin pelicula de apa
 Control – adaptare marginala , culoare
 Gravare acida a smaltului dintelui
 Aplicare compozit pe fata interna a fatetei
 Se preseaza fateta pe fata vestibulara cu pulpa
degetului cu vibratii usoare
 Fotopolimerizare 10 sec
 Indepartare surplus de material
 Fotopolimerizare completa 60 sec sau de 3 ori
cate 40 sec in cele 3 zone , gingival , mijlocie ,
incizal
 Necesara pentr a preveni interferentele cu cele
adiacente ce urmeaza a se fixa
 Interdentar cu benzi abrazive fine
 Gingival cu freze efilate diamantate cu
granulatie foarte fina .
 Incizal
 Lustruirea suprafetelor cu discuri de hartie sau
cu varfuri de guma moale
 Cu sonde fine , proximal cu fire de matase ,
care trebuie sa alunece , sa nu agate
 Nisa parodontala sa fie libera , punctul de
contact cvasinormal
 Consta in realizarea sau aplicarea fatetelor
imediat dupa prepararea dintelui
 Poate fi o “furniruire” a materialelor compozite
sau prin adaptarea si fixarea (tehnici adezive )
a unor fatete prefabricate
 Cu rasini compozite – de tipul celor folosite la
obturatiile fizionomice moderne
 Se utilizeaza cele fotopolimerizabile – ofera
precizie in modelare si ajustare .
 Sanse maxime de reusita- se recomanda diga –
izoland dintele atat de secretiile gingivale
(saliva , sange ,lichid sulcular ) cat si de aerul
expirat ce polueaza suprafata gravata acid ,
reducand calitatea fixarii
 Gravarea acida –microretentii in smalt ,care se
adauga la retentiile ( asperitatile ) realizate prin
preparare
 Atacul acid – numai in smalt
 Zonele de dentina descoperite trebuie acoperite cu
agent de cuplare dentinar , inaintea gravarii sau cu
CIS fotopolimerizabil
 Folosim acid fosforic 37%- 60-90 sec- spalare 30 sec
 Opacifiant cand este necesar in strat subtire – 60
sec foto
 Prelucrarea sub jet de apa se produc modificari
nedorite a culorii
 Se realizeaza intr-o singura sedinta
 Culoarea poate fi realizata gradat
 Suprafata neteda si se mai netezeste prin
utilizare
 Se poate repara usor
 Cost redus
 Aspectul estetic nu este intotdeauna redat
corect ( forma , culoare , luciu )
 Deteriorari mai frecvente
 Nu a dat rezultate bune in timp
 Fatete de forme , marimi si culori diferite din
polimetacrilat de metil , pe cale industriala
 Alegerea fatetei dupa morfologie ( lungime ,
latime ) culoare adecvata
 Adaptare pe dinte prin preparare din fata
interna , si prin incalzire si presare
 Se fixeaza pe dintele preparat prin tehnica
adeziva
 24 de ore sa nu consume alcool
 Sa nu faca dusuri bucale
 Sa evite pastele de dinti si solutiile
suprafluorurate ( care ar dauna luciului
glazurii)
 Sa evite incizia alimentelor dure
 Sa elimine obiceiurile vicioase ( obiecte dure
intre dinti )