Chirurgie

Regiuni topografice
Curs1 inf.OMF Sifilis
Perioada primară:
• Ulceratie neinflamatorie a epiteliului,
rotunda cu margini reliefate, baza dura
nedureroasa
• Limfonoduli mariti in volum, mobili si
nedurerosi
Perioada secundară:
• Sifilide - pe mucoasă şi tegument
• Osteoperiostite – rar
Tratamentul sifilisului:
• Chirurgical
• Protetic
După vindecarea şi stabilizarea leziunilor
 TBC
• ULCERATII SI ADENOPATII
• Actinomicoza tegument in stropitoare
• Tratament – iod+ antibiotice sau sulfanide 25 zile+
radioterapie+ tratament chirurgical
• Tuberculoza primara:
Ulceraţie (şancru)
Adenopatie
• Tuberculoza secundară:
• Ulceraţie
• Gomă tuberculoasă
• Lupus tuberculos
 Spaţiul (Abcesul) vestibular
Clinic:
 Mucoasă congestionată, edemaţiată şi
tumefacţie discretă
• Palparea extrem de dureroasă,
evidenţiază o împăstare fără limite
precise
• DIAG.DIF- Chistul de maxilar
suprainfectat,când există şi semne
inflamatorii
• Alte tumori endoosoase, benigne sau
maligne care se pot suprainfecta
• Furunculele feţei
• TRATAM. ENDOOSOS - Trepanarea
dintelui
• Drenaj ,Antibiotice,Spălături antiseptice
 Spaţiul(Abcesul) palatinal
• Clinic:
• Dureri de parodontită apicală
acută
• Tumefacţia mucoasei care
deformează bolta palatină
• Diag. Dif. - Chistul de maxilar
suprainfectat
• Tumori de maxilar superior
• Tratament:
• Anestezie: tronculară periferică
• Incizia:
• Anterior - la nivelul maximei
bombări
• Posterior - se evită lezarea
pachetului vasculo-nervos palatin
• Drenaj: lamă de dren din cauciuc
 (Abcesul peribazilar, perimandibular extern, în
semilună)

• Difuzarea puroiului
• de la o pungă parodontală sau al unui dinte în erupţie
• de la apexul unui dinte inferior
• Clinic:
• Tegumente congestionate, lucioase
• Tumefacţia porţiunii inferioare a obrazului
• Bombarea marginii bazilare a ramului mandibular
• Mucoasa congestionată
• Trismus (dacă dintele cauzal este un molar)
 Abcesul obrazului

Limitele regiunii:
Este cuprins între arcada temporozigomatică,
marginea inferioară a orbitei, marginea
inferioară a mandibulei, şanţul nasogenian şi
marginea anterioară a muşchiului maseter.
• Cauze- se poate infecta de la molarii si
premolarii inf. si sup.
• Patrunderea de corpuri straine
• Furuncule si chisturi ale obrazului suprainfectate
• Clinic: prezinta forma difuza, extinsa
• Tumefactie voluminoasa, piele intinsa rosie,
palpare dureroasa, consistenta
dura,trismus prezent, halena fetida.
• Diag. Dif – flegmon hemifacial, tumori
maligne ale obrazului, lipoame
• Tratament – deschidere larga a abcesului
pe cale endoorala sau cutanata
• Drenaj cu lama de cauciuc
Abcesul buccinato-maxilar sau abcesul migrator al obrazului

• Apare ca o colectie neta delimitata si

fluctuienta la niv. capisonului
molarului de minte inferior inclus.
• Clinic:
• la presiune se observa scurgerea de
puroi pe sub capisonului mol. de
minte inf.
• Bolnavul prezinta trismus
• Tratament: incizie se face in dreptul
premolarilor, colectia este de regula
submucoasa
• Drenajul cu lama de cauciuc
 INFECŢIILE PRIMARE MANDIBULARE
Submandibulara
Limite:
• Superior şi median: muşchii milohioidian, hioglos şi de
mucoasa planşeului bucal
• Inferior şi lateral: fascia cervicală superficială şi tegumente
• Lateral: faţa internă a mandibulei sub linia milohioidiană
• Contine: Glanda salivară,Limfonoduli dispuşi în trei
grupe,Nervii lingual şi hipoglos,Artera şi vena facială,Ţesut
conjunctiv lax

Etiologie:
• Procese septice plecate de la molarii inferiori
• Litiaza salivară submandibulară suprainfectată
• Adenite supurate submandibulare
• Supuraţii ale lojelor vecine

Clinic: starea generală este alterată, septică, cu febră, frisoane,

curbatură
• Diag.dif -Abcesul în semilună, Abcesul de lojă sublinguală,
Abcesul de lojă submentonieră, Flegmonul de planşeu bucal,

Tratament:
• Anestezie generală/ locală prin infiltraţie
• Incizie cutanată de 5-6 cm, în treimea posterioară a
mandibulei,
• Drenaj: 2 tuburi groase de cauciuc
 Loja submentonieră
Conţinut:
• Ţesut grăsos
• Ţesut conjunctiv lax
• Limfonoduli
Etiologie:
• Focare septice de la nivelul frontalilor inferiori
• Procese supurative localizate în lojile
submandibulare sau sublinguale
• Furunculele buzei inferioare sau ale bărbiei
Diag. Dif-
• Adenitele supurate
• Piodermitele cu localizare submentonieră
Tratament:
• Anestezie: generală/ loco-regională prin
infiltraţie
• Incizie:4-5 cm, curbă, situată la mijlocul
distanţei dintre osul hioid şi bărbie, paralelă cu
marginea bazilară
• Drenaj: tub de cauciuc sau politen fixat la
tegument cu fire neresorbabile (24-48 ore)
INFECŢIILE SPAŢIILOR FASCIALE SECUNDARE – Abcesul
de spaţiu maseterin
Limite:
• Superior: arcada zigomatică
• Inferior: marginea bazilară a mandibulei
• Posterior: marginea posterioară a
mandibulei, înconjurat de glanda
parotidă
• Anterior: marginea anterioară a
muşchiului maseter
Diag. Dif:
• Parotidită supurată
• Abces maseterin
• Adenite supurate intraparotidiene
• Tumori de parotidă invadante
Tratament:
• Anestezie: generală de scurtă durată/
infiltraţie locală
• Incizie: 3-4 cm., subangulo-mandibulară
• Drenaj: lamă de cauciuc în formă de
jgheab
 ABCES DE SPAŢIU PARAFARINGIAN
Spaţiul latero-faringian • Anestezie: prin infiltraţie
Elemente anatomice • Incizie: 2-3 cm, limitată
importante: strict la mucoasă,
• Artera carotidă internă profunzime 2-4 mm
• Vena jugulară internă • Drenaj: nu este
indispensabil
• Nervii cranieni IX, X, XI, XII
Calea cutanată:
Clinic:
• Dureri la deglutiţie • Anestezie: prin infiltraţie pe
linia de incizie
• Uşoară tumefecţie
dureroasă retromandibulară • Incizia: 5-6 cm, paralelă cu
• Tumefacţie unilaterală marginea bazilară,
voluminoasă a peretelui prelungită până la marginea
faringean, anterioară a
• Trismus sternocleidomastoidianului
• Stare generală alterată • Drenaj: 2 tuburi de cauciuc
Complicaţii: cu capete rotunjite
• Hemoragii ale vaselor mari
• Propagarea infecţiei spre
endocraniu
• Edem al glotei
Tratament:
Calea endoorală:
 INFECŢII ALE SPAŢIULUI TEMPORAL PROFUND ŞI
SUPERFICIAL
• Abcesul fosei infratemporale
Limite: Clinic:
• Dureri nevralgiforme iradiate
• Extern: ramul ascendent în tot hemicraniul
mandibular şi arcada temporo-
zigomatică • Febră
• Intern: apofiza pterigoidă, • Agitaţie
constrictorul superior al
faringelui şi peretele faringean • Trismus
• Superior: baza craniului, cu • Stare septică
aripa mare a sfenoidului
intern şi osul temporal extern Terapie
• Anterior: tuberozitatea
maxilarului
• Posterior: glanda parotidă • Calea endoorală:
Elemente anatomice: • Pterigomandibulară
• Retromaxilară
• Nervii maxilari şi mandibulari
• Calea cutanată:
• Ramuri terminale ale arterei • Submandibulară
maxilare interne
• Zigomatică şi temporală
• Transsinusală
Etiologie :
• Procese septice dentare
osoase sinusale
• Supuraţii ale lojilor vecine
• Puncţie septică pentru
anestezii la tuberozitate şi
Spina Spix
• Puncţii sinusale defectuase
 Abcesul limbii
Etiologie:
• Procese septice ale lojilor învecinate
• Leziuni traumatice
• Hematom suprainfectat
• Tumoră (chist dermoid)
Clinic:
• Tumefiere în bloc a limbii
• Amprentele feţelor vestibulare ale
dinţilor
• Salivaţie abundentă
• Dureri puternice
• Masticaţie imposibilă
• Deglutiţie şi fonaţie dificile
• Jenă mecanică în respiraţie
• Stare generală alterată
Diag. Dif:
• Tumori maligne ale limbii
• Inflamaţii specifice ale limbii
• Chisturi dermoide suprainfectate
Tratament:
• Calea exoorală:
• Anestezie generală
• Incizie: 4-5 cm, între osul hioid şi menton
• Drenaj: 2 tuburi de cauciuc
• Calea endoorală:
• Anestezie locală prin infiltraţie sau
tronculară periferică la Spina Spix
• Incizie: 1,5-2 cm, longitudinală
• Drenaj: lamă de cauciuc în formă de
jgheab sau 1-2 tuburi de politen
 Abcesul orbitei
Etiologie:
• Sinuzite acute supurate,
etmoidale, frotale sau
maxilare
• Supuraţiile fosei
infratemporale
• Supuraţiile obrazul
Clinic
• Edem palpebral
• Chemozis
• Exoftalmie moderată
• Dureri în orbită
• Vederea este păstrată
• Reflexul fotomotor este
prezent
• Semnele oftalmoscopice apar
târziu
• Cefalee puternică
• Diag. Dif:
• Abces palpebral
• Celulită orbitară pasageră
• Tromboflebita sinusului
cavarnos
• Supuraţiile spaţiului retro-
maxilar
Tratament:
• Anestezie: locală prin
infiltraţie, precedată de
anestezie de bază
• Incizie: de-a lungul marginii
orbitei în funcţie de sediul
colecţiei
• Drenaj: lamă de cauciuc în
formă de jgheab cu vârful
rotunjit
 Supuraţiile difuze
Flegmonul difuz al infecţiei spre:
planşeului oral: • Craniu - meningite
Clinic: septice, tromboflebite
• Tumefacţie • Mediastin -
submandibulară mediastinite acute
masivă bilaterală • Plămân - gangrenă
• Edem în pelerină pulmonară
• Tegumente în tensiune Diag.dif:
fără semne de
inflamaţie acută • Supuraţii supra-/
• Duritate lemnoasă la submilohioidiene
palpare • Litiaze submandibulare
• Crepitaţii gazoase suprainfectate
Intraoral: • Adenopatii metastazice
• "Creasta de cocoş" submandibulare
• False membrane Tratament:
• Limbă mărită de volum • Chirurgical
• Tulburări funcţionale • Medicamentos
marcate
• Stare toxico-septică
Complicaţii - extinderea
 Flegmonul difuz hemifacial

• Interesează toate lojele fiecare lojă

superficiale şi profunde • Tratament general
ale feţei susţinut
• Maxilarul şi mandibula
sunt deperiostate
• Stare toxico-septică
Diagnostic diferenţial:
• Supuraţii de obraz
• Tumori jugale
Tratamente:
• Anestezie generală
• Incizii: submandibulară,
suprazigomatică,
temporală, periorbitale,
endoorale
• Drenaj: 2 tuburi pentru
 Chisturi ale partilor moi cervicofaciale
Chist mucoid
• Formatiune chistica la nivelul mucoase
orale data de perforarea canalului de
secretie salivare
• Nu prezinta membrana
• Localizat la nivelul mucoasei, labiale inf.
Paramediane
• Formatiune rotund-ovalara cu mucoasa
acoperitoare nemodificata, cu
transparenta continutului salivar-tenta
albastruie
• Consistenta fluctuienta, nedureroasa la
palpare
 Ranula

Ranula sublinguala
• se prezinta clinic ca o formatiune chistica, cu
dimensiuni variabile, localizata paramedian in
planseul bucal.
Diangosticul diferential a ranulei sublinguale:
• dilatatiile chistice ale canalului Wharton- apar
prin obstruetia canalului datorata unui corp strain
sau unui calcul salivar, tumefactia fiind legata de
orarul meselor
• Tratamentul este chirurgical si consta in
extirparea ranulei, inclusiv a membranei chistice,
impreuna cu glanda sublinguala implicata, pentru
a preveni aparitia recidivelor.
Curs4. chisturi de parti moi Chistul demoid
Localizarea tipica
• a chistului dermoid este in planseul bucal, pe linia
mediana; totusi poate fi si paramedian.
Formatiunea chistica
• are crestere lenta,asimptomatica, destinde
mucoasa acoperitoare nemodificata si etaleaza
frenul lingual, lasand sa se vada prin transparenta
continutul chistic galbui. Chistul dermoid are o
consistenta ferm-elastica.
Tratament:
• chistului dermoid este strict chirurgical si consta
in extirparea in totalitate a acestuia, prin abord
oral sau cutanat, in functie de localizare.
• extirparea este de multe ori dificila, din cauza
extinderii formatiunii chistice mai ales catre baza
limbii.
• recidivele dupa extirparea completa sunt extrem
de rare.
 Sialochistul
Sialochistul:
• prezinta o membrana constituita din epiteliu
atrofic si continut lichidian sau mucos. Uneori
apar modificari metaplazice oncocitice ale
epiteliului, cu prezenta de proeminente papilare,
oarecum asemanatoare celor din tumora
Warthin.
Tratament:
• Sialochistul glandei parotide necesita extirpare
chirurgicala.
 Chist sebaceu
Chistul sebaceu: isi are originea la nivelul foliculului pilos
si include glande sebacee secretoare de sebum care
umple cavitatea chistica.
Diag.dif:
• aden ita acuta congestiva sau supurata;
• tumori benigne parotidiene – pentru localizarile la
nivelul tegumentelor regiunii parotidiene;
• chistul branhial suprainfectat – pentru localizarile la
nivelul tegumentelor regiunii cervicale lateraIe.
Anatomie patologica
• Prezinta un perete chistic format din epiteliu
pavimentos stratificat, cu un aspect similar
epidermului, precum si un strat de celule granulare
bine reprezentat.
Tratament:
• Extirparea completa a chistului epidermoid/ sebaceu
este obligatorie, in caz contrar aparand recidivele.
Avand In vedere aderentele tegumentare frecvente
datorate unor suprainfectari repetate, este necesara si
extirparea portiunii tegumentare care adera de chist,
printr-o excizie In "felie de portocala".

• Hiperplazia fibroasa inflamatorie
localizata la nivelul fundului de
sant vestibular, pe fondul iritatiei
cronice a mucoasei de la acest
nivel, datorata instabilitatii unei
proteze dentare mobile se mai
numeste epulis fissuratum.
Diag.dif:
• Principala problema de diagnostic
diferential este cea a epulis
fissuratum, prin aspectul extrem
de asemanator cu o forma de
debut ulcerativa a unei tumori
maligne a gingivomucoasei crestei
alveolare, mai ales in contextul in •
care leziunea prezinta o zona
ulcerativa, diagnosticul de
certitudine putand fi stabilit numai
pe baza examenului histopatologic.
Tratament:
• Epulis fissuratum va ridica
Epulis
intotdeauna suspiciunea unei
forme de debut ulcerative a unei
tumori maligne. Se va recomanda
pacientului sa renunte la purtarea
protezei timp de 10-14 zile urmand
ca pacientul sa revina la control
dupa acest interval.
• Daca leziunea nu se remite,
pacientul va fi trimis intr-o sectie
de chirurgie oro-maxilofaciala,
unde se va practica interventia
chirurgicala.
• Se recomanda mentinerea
periostului subiacent.
Este obligatoriu examenul
histopatologic al piesei de
extirpare, avand Tnvedere aspectul
clinic extrem de asemanator cu o
forma de debut ulcerativa
 Granulomul piogen
• Granulomul piogen este o
hiperplazie reactiva a mucoasei •
cavitatii orale, formata din
tesut granulativ, ca raspuns la
un factor iritativ local.
• Evolutia granulomului piogen •
este la inceput rapida, dupa
care stationeaza.
Diag.dif- al granulomului piogen •
gingival (epulis granulomatos) se
face cu:
• tibromul ositiant periteric
(epulis fibros) - consistenta mai
ferma, culoare roz deschis,
• granulomul periteric cu celule
gigante (epulis cu celule
gigante) - culoare mai
albastruie; diagnosticul de
certitudine se stabileste numai
histopatologic;
• tumori maligne ale mucoasei
crestei alveolare.
Diag.dif.-al granulomului piogen
cu alte localizari orale se face :
papilomul mucoasei orale - nu
sangereaza spontan sau la mici
traumatisme; diag. de
certitudine fiind histopatologic;
tibromul mucoasei orale -
consistenta mai ferma, culoare
roz deschis;
torme de debut ale tumorilor Granulom gingival
maligne ale mucoasei orale.
Tratamentul granul.piogen
gingival (epulis granulomatos)
consta in extirparea
chirurgicala cu margini de
siguranta de aproximativ 2
- mm, cu Indepartarea
periostului subiacent, pana la
nivelul osului alveolar.
a. Gr.jugal; b.gr. lingual
 Fibromul osifiant periferic
• Localizare la nivelul crestei alveolare dentate, fiind
intotdeauna in legatura cu prezenta unui dinte cauzal.
• Are dimensiuni mici, de pana la 2 cm, culoare roz sau
rosie, putand fi uneori ulcerata, iar la palpare are o
consistenta ferma.
• Evolutia este relativ lenta.
Diag. Dif-al fibromului osifiant periferic (epulis fibros) se
face cu:
• granulomul piogen gingival (epulis granulomatos) -
consistenta mai redusa, culoare rosie, sangereaza la mici
traumatisme;
• granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule
gigante) – culoare mai albastruie; diagnosticul de
certitudine se stabileste numai histopatologic;
• tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare In
perioada de debut.
Tratamentul este chirurgical si consta in extirparea
completa a formatiunii tumorale impreuna cu structurile
parodontale din care deriva.
 Granulomul periferic cu celule
gigante
• Granulomul periferic cu celule gigante (epulisul cu
celule gigante) este o leziune hiperplazica cu aspect
pseudotumoral,localizata la nivelul crestei alveolare.
• Apare la orice varsta, ceva mai frecvent la persoanele
peste 50 de ani.
Diag. Dif -al granulomului periferic cu celule gigante
(epulis cu celule gigante) se face cu:
• granulomul piogen gingival (epulis granulomatos) -
consistenta mai redusa, culoare roz-rosie, sangereaza
la mici traumatisme; diagnosticul de certitudine se
stabileste numai histopatologic;
• • fibromul osifiant periferic (epulis [ibros)
• consistenta mai ferma, culoare roz deschis, se
stabileste numai histopatologic;
• tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare in
faza de debut.
Tratamentul este chirurgical si consta in extirparea in
totalitate a formatiunii cu margini libere plasate in tesut
sanatos (aproximativ 2 mm), impreuna cu periostul
subjacent, pana la nivelul osului alveolar.
 Granulomul congenital

• Granulomul congenital (epulisul congenital) este o

leziune extrem de rara care apare la nou-nascut,
avand o histogeneza incerta.
• In cazul formatiunilor de dimensiuni mari, pot
aparea tulburari respiratorii sau chiar fenomene de
subnutritie, fapt care impune extirparea chirurgicala
precoce.
Diag.dif -se poate face cu chistul gingival al nou-
nascutului (leziuni multiple de mici dimensiuni, cu
caracter chistic).
Anatomie patologica: Epulisul congenital este
caracterizat de prezenta unor celule rotunde, mari, cu
citoplasma eozinofila, granulara.
Tratamentul este chirurgical si consta in extirparea
leziunii, care nu are niciodata caracter recidivant, chiar
dupa extirpari incomplete.
 Tumori benigne epiteliale
Papilomul
• Papilomul este o proliferare tumorala benigna a stratului spinos
al epiteliului, avand drept cauza probabila infeqia cu virusul
papiloma uman (HPV).
• Localizarile papiloamelor sunt tipice, cu predilectie la nivelul
mucoasei linguale, jugale, la nivelul rosului de buza, dar pot avea si
alte localizari, la nivelul mucoasei palatului dur, valului palatin.
Diag.dif - Papilomul oral trebuie diferentiat de:
• granulomul piogen ("botriomicomul'') - sangereaza spontan sau la
mici traumatisme; diagnosticul de certitudine fiind histopatologic;
• fibromul mucoasei orale – suprafata neteda, mucoasa
acoperitoare normala;
• forme de debut ale tumorilor maligne de tip carcinom verucos;
• forme de debut vegetante ale tumorilor maligne de tip carcinom
spinocelular;
Tratament
• Papilomul oral necesita un tratamentul chirurgical care consta in
extirparea intotalitate a formatiunii impreuna cu baza de
implantare.
• Recidivele dupa extirparea completa sunt rare.
 Fibromul
• Fibromul reprezinta cea mai frecventa formatiune
tumorala benigna intalnita la nivelul mucoasei (cavitatii
orale). Literatura de specialitate mentioneaza faptul ca
fibromul nu ar fi o tumora benigna propriu-zisa.
• Localizarea este variata la nivelul cavitatii orale, fibromul
putand fi situat pe mucoasa linguala, jugala, cat si la
nivelul buzelor, palatului.
• Anat. Patologica fibromul este o masa nodulara,
constituita predominant din tesut conjunctiv, format din
numeroase fibre de colagen.
• Se poate asocia cu alt tip de tumora benigna a tesutului
conjunctiv, rezultand astfel forme histopatologice
compuse, cum ar fi: fibrolipom, fibromixom, neurofibrom.
• Tratamentul este exclusiv chirurgical si consta in
extirparea in totalitate a formatiunii tumorale, fapt ce
Tmpiedica aparitia recidivelor.
• Se extirpa impreuna cu baza de implantare, printr-o incizie
eliptica plasata in tesut normal, la aproximativ 2 mm de
marginile clinice ale formatiunii tumorale.
 Fibromatoza gingivală
• Fibromatoza gingivala are caracter dens. difuz, putând fi
neteda sau nodulara. Gingivomucoasa acoperitoare
este normala sau palida, fiind nedureroasa şi
nesângerânda.
Diag.dif -al fibromatozei gingivale ereditare se face cu:
• hiperplazia gingivală me dicamentoasă data de
administrarea cronica de antiepileptice
• hiperplazia gingivală din leucemii acute - adeseori este
primul semn clinic al leucemiei acute, având
caracteristic faptul ca gingia sângereaza spontan.
Tratament:
• chirurgical şi consta in excizia ţesutului gingival in exces,
din considerente funcţionale şi fizionomice
• Are caracter recidivant, practic refacându-se la 1-2 ani
de la intervenţie.
 Lipomul
• Lipomul este o tumora benigna a ţesutului adipos,
fiind cea mai frecventa transformare tumorala
mezenchimala
• În localizarile de la nivelul cavitaţii orale, lipomul
apare mai ales la nivelul regiunii jugale, in vestibulul
bucal, la nivelul limbii, planşeu lui bucal, sau in
grosimea buzei.
Diag.dif:
• Lipoamele orale trebuie diferentiate de chisturi,
tumori benigne sau maligne cu debut nodular ale
glandelor salivare.
Tratament:
• Consta in extirpare chirurgicala. De cele mai multe
lipomul nu este incapsulat. In contextul In care
lipomul este bine delimitat, Incapsulat (fibrolipom), se
practica enucleerea formatiunii.
• Tratamentul chirurgical allipomatozei cervico·faciale
din sindromul Madelung este dificil, datorita
caracterului difuz al acesteia.
Fibrolipom genian
 NEUROFIBROM
• Neurofibromul este cea mai frecventa tumora a
nervilor periferici. Isi are originea In structuri
variate, incluzand celule Schwann si fibroblasti
din perinerv.
Diag. Dif:
• Avand in vedere grupa de varsta la care apare,
localizarea si consistenta, neurofibromul
trebuie diferentiat mai ales de lipom,
hemangiom, limfangiom si rabdomiom si de
asemenea, de formele de debut nodular ale
tumori/or maligne.
Anat.patologica:
• alcatuit In principal din celule Schwann
• este o leziune care nu prezinta capsula
Tratamentul este chirurgical si consta in extirparea
formatiunii impreuna cu o portiune de tesut
adiacent.
 Tumori vasculare
Clasificarea actuala a leziunilor vasculare benigne
este urmatoarea:
• Hemangioame;
• Malformatii vasculare;
• Malformatii limfatice (limfangioame).
• Termenul de hemangiom a fost folosit multa
vreme pentru a descrie o mare varietate de
anomalii vasculare de dezvoltare.
• Malformatiile vasculare sunt anomalii
structurale vasculare fara pro liferare endoteliala.
Tratamentul hemangioamelor depinde de multi
factori, printre care se numara varsta copilului,
dimensiunea si localizarea leziunii si stadiul in care se
afla.
• Tratamentul chirurgical are indicatii limitate,
pentru situatiile in care hemangiomul este de
mici dimensiuni si cu crestere relativ lenta.
• Tratamentul cu laser CO2 constituie un adjuvant
in timpul exciziei, pentru o buna hemostaza si
limitarea cicatricilor.
 Limfangiomul
Aspeete clinice
• Se descriu trei tipuri de limfangiom:
• Limfangiomul simplu (limfangiomul capilar), format din capilare
limfatice;
• Limfangiomul cavern os, format din dilatatii ale vaselor limfatice
mai mari;
• Limfangiomul chistic (higromul chistic), format din spatii chistice
cu continut limfatic.
• Limfangiomul are ca localizare predilecta teritoriul oro-maxilo-
facial.
• Limfangioamele cervico-faciale apar mai frecvent in regiunea
geniana si parotideo- maseterina
Anatom.patol:
• sunt formate din vase Iinfatice care prezinta dilatatii mai mari sau
mai mici.
Tratament
• In general se evita tratam.chirurgical
• daca se opteaza pentru aceasta varianta, tratamentul chirurgical
va consta in extirparea formatiunii, pa investigarea imagistica,
prin ecografie si RMN.
 CHISTURI INFLAMATORII
• Keratochistulodontogen primordial se
dezvolta in locl unui dinte si deriva din
celulele bazale ale epiteliului oral.
• Keratochistul odontogen dentiger se
dezvolta in
• jurulunui dinte si deriva din epiteliul
adamantin.
Clinic: keratochistul odontogen se poate
prezenta intr-o multitudine de variante si
dimensiuni.
• se extinde mai mult in plan mezio-distal
si mai putin vestibulo-lingual
Radiologic: apar sub forma unor leziuni
osoase radiotransparente, cu limite nete.
Diag.dif:
a) Keratochistul odontogen dentiger :
• chistul folicular;
• chistul/tumora odontogen
b) Keratochistul odontogen primordial
• unilocular trebuie diferentiat de:
• chistul parodontal lateral;
• chistul rezidual;
• cavitatea osoasa idiopatica;
• chistul/tumora odontogena
c) Keratochistul odontogen primordial
multilocular:
• ameloblastomul;
• tumor a centrala cu celule gigante
Tratament : este chirurgical si consta de
cele mai multe ori in chistectomie.
• rezectie osoasa daca recidiveaza
Curs 3. TRAUMATISME OMF
PLĂGILE OMF
-Intrerup continuitatea tegumentului
-Pot fi superficiale sau profunde si pot interesa elemente
anatomice subiacente(vase,nervi)

PRINCIPII DE TRATAMENT :
1. DECONTAMINAREA
2. DEBRIDAREA
3. SUTURA PRIMARĂ IMEDIATĂ
4. SUTURA PRIMARĂ TARDIVĂ
5. SUTURA SECUNDARĂ
 TRAUMATISME DENTO-PARODONTALE
LEZIUNI DENTARE Tratament:
• - fisura coronară (fără -fisura- testarea vitalitatii
pierdere de substanţă) pulpare;
• - fractura coronară fără -fractura coronara fara
expunerea pulpei dentare expunerea pulpei-
• - fractura coronară cu tratament de urgenta;
expunerea pulpei dentare dependent de extinderea
• - fractura radiculară pierderii de substanta;
-fractura coronara cu
expunerea pulpei- coafaj
direct, amputatie vitala,
extirpare vitala;
-fractura radiculara- extractia,
tratament endodontic,
rezectie apicala, imobilizarea
dintelui,
 TRAUMATISMELE TESUTURILOR
PARODONTALE
1. CONTUZIA PARODONTALA este un
traumatism la nivelul structurilor de sprijin
fara deplasari sau mobilitate anormala a
dinfilor,
2. SUBLUXATIA (MOBILIZAREA) este un
traumatism al structurilor de sprijin în care
apare mobilitate dentara anormaia, dar fara
prezen{a deplasarii dentare.
3. LUXATIA CU INTRUZIE reprezinta
deplasarea dintelui în osul alveolar, cu
zdrobirea sau fracturarea alveolei dentare.
4. LUXATIA CU EXTRUZIE (dislocare
periferica, avulsie parţială) consta în
deplasarea parţială a dintelui în afara
alveolei sale.
5. LUXATIA LATERALĂ este reprezentata de
deplasarea dintelui în orice direcţie, cu
excepţia celei axiale, deplasare care este
însoţita de zdrobirea sau fracturarea
alveolei dentare.
6. AVULSIA COMPLETĂ constă în
deplasarea dintelui în totalitate în afara
alveolei dentare
Tratamentul:
• Contuziei- urmarirea periodica a
vitalitatii dentare;
• Subluxatiei- dieta moale; scoaterea
dintelui din ocluzie(slefuiri selective);
fixarea rigida de dintii vecini;
• Luxatiei cu intruzie- repozitionarea
imediata, chirurgicala, cu fixarea de
dintii vecini; extractia( daca se
produce infectia gingivo-mucoasei);
• Luxatia cu extruzie- repozitionare in
alveola, in relatie ocluzala corecta;
fixarea cu sarma; extractie( dinti
temporari);
• Luxatia laterala- readucere manuala
in pozitie; fixare la dintii vecini; sutura
plagilor gingivale;
• Avulsia completa- replantarea
dintelui; fixarea cu atela semirigida;
Tehnici de imobilizare:
• Gutiere acrilice- fixare rigida, nefizionomice, etapa de
laborator;
• Sine linguale- imobilizarea fracturilor de proces
alveolar, necesita etapa de laborator,
• Imobilizarea cu sarma cu 8( ligatura hipocratica)-
imobilizare buna, dificultati in igienizare, aluneca lent
apical determinand extractie lenta a dintelui;
• Gutiera din rasini compozite cu gravare acida- fixare a
dintilor, fizionomie buna, permite mentinerea igienei
orale, nu apar iritatii gingivale;
• Imobilizarea semirigida- permite miscari fiziologice ale
dintilor in actele functionale.
 FRACTURILE DE MANDIBULĂ

MECANISME de PRODUCERE:
• De flexie
• Presiune
• Tasare
• Forfecare
• Smulgere

1. DEPLASĂRI PRIMARE

2. DEPLASĂRI SECUNDARE
• musculatură
• localizare
• direcţie
• statusul dentar
 Semne clinice comune
• Deformari osoase ale etajului
inferior al fetei
• Edem al partilor moi,
echimoze, hematoame,
escoriatii, plagi
• Trismus
• Tulburari de ocluzie
• Discontinuitate osoasa
• Decalaje intre fragmente
• Mobilitate intre fragmente
• Crepitatii
• Durere spontana sau
provocata
• Luxatii/ fracturi dentare,
hemoragii si plagi ale
mucoasei fixe si mbile orale.
Fractura mediana:
-plaga liniara la nivelul fibromucoasei gingivale intre cei doi Ic;
-echimoze perifocale in fundul de sac vestibular
-ocluzie in armonica
Fracturi paramediane:
-fara deplasare: simptomatologie redusa, plaga gingivo-mucoasa, spatiere
interdentara, mobilitate osoasa anormala;
-cu deplasare: tulburari de ocluzie, contacte premature, inocluzie verticala si
sagitala
Fracturi laterale:
-deplasari secundare importante- apare elongatia, sectionarea traumatica a
pachetului vasculo-nervos alveolar inferior, semnul Vincent D’Alger
-tulburari de ocluzie accentuate
Fracturi de unghi mandibular:
-fracturi in plina masa musculara
-aproape intotdeauna fara deplasare
-tablou clinic discret( tumefactia
regiunii, trismus)
-prezenta M3 inclus/erupt limiteaza
deplasarile secundare
Fracturile verticale ale ramului
mandibular:
-rare
-simptomatologie saraca- edem
posttraumatic, trismus discret,
dureri la presiune
Fracturile orizontale si oblice ale
ramului vertical:
-linia de fractura trece sub Spina Spix
-ocluzie in 2 timpi, scurtarea ramului
vertical, devierea mandibulei pe
partea fracturata
-deplasari prin contractia musch.
inserati pe fragmentele osoase
fracturate
Fracturile subcondiliene joase:
-fara deplasare
-ocluzie in 2 timpi
-bilaterale- ocluzie deschisa anterior
prin contact prematur la nivelul M,
devierea mentonului pe partea
afectata
Fracturi subcondiliene inalte:
-deplasare secundara frecventa si de
amploare
-simpromatologie clinica
asemanatoare
Fracturile capului condilian:
-intereseaza portiunea intraarticulara
a condilului
-fracturi cominutive
-leziuni ale meniscului articular si
fracturi ale cav. Glenoide
-otoragie
-tuburari de ocluzie reduse/absente
Tratamentul fracturilor de mandibula
Obiective:
-refacerea formei anatomice si fizionomice a etajului inferior al
fetei
-refacerea unei ocluzii normale
Tratamentul de urgenta:
-restabilirea miscarilor in ATM
-reducerea fracturii(repozitionare
manuala a fragmentelor deplasate)
-imobilizarea provizorie
Tratamentul definitiv:
-metode ortopedice( anestezie, detartraj,
tratamentul provizoriu al cariilor,
extractia resturilor radiculare,
aplicarea atelelor, imobilizare elastica
24-48h, imobilizare rigida, igiena orala
riguroasa, medicatie antiinflamatoare,
antibiotice, antalgice)
FRACTURILE DE MAXILAR
Intereseaza:
-oasele maxilare
-oasele zigomatice
-oasele proprii ale nasului
-oasele lacrimale
-oasele palatinale
-vomerul
-etmoidul
-aprofizele pterigoide
-sfenoidul
Etiopatogenie:
-accidente rutiere, de munca, de sport
-agresiuni umane
-caderi de la inaltime
-e produc prin mecanism direct
Fracturi partiale:
Fractura crestei alveolare:
- Delimiteaza un fragment de
proces alveolar, partial desprins
si mobil in bloc cu grupul dentar
respectiv
- Echimoze sau plagi in vestibulul
bucal sau mucoasa palatina
- Dintii prezinta luxatii, fracturi
coronare sau corono-radiculare
Fracturile tuberozitatii maxilare:
-prin mecanism direct
-accident al extractiei dentare
-fractura cu deplasare- comunicare
oro-sinusala
Perforatiile boltii palatine:
-copii
-plaga mucoasa palatina ce
comunica cu fosa nazala
-epistaxis, refluarea lichidelor pe
nas, voce nazonata
Fracturi totale:
Fracturi verticale:
Fractura medio-sagitala:
-mecanism indirect
-echimoze in vestibulul bucal,
palat, val palatin
-mobilitate in plan orizontal-
ocluzie in acordeon
-traiesct vertical prin sutura
medio-palatina.
Fractura parasagitala:
-traiect vertical prin procesul
alveolar in sus catre
orbita/planseul
nazal/tuberozitate/sinus
maxilar.
Fracturile orizontale:
Fractura Le Fort I:
-apertura piriforma, deasupra
apexurilor dintilor, fosa
canina, creasta zigomato-
laveolara, tuberozitatea
maxilara, 1/3 inf a aprofizei
pterigoide.
-Clinic: echimoze in potcoava
in fundul de sant vestibular
superior
-durere la palpare
-mobilitate anormala a
platoului alveolo-palatin
-tulburari de ocluzie( contacte
premature la nivelul M
bilateral/ ocluzie
incrucisata)
Fractura Le Fort II:
-oasele nazale, os lacrimal,
apofiza ascendenta a
maxilarului, rebordul orbitar
inferior, peretele antero-
lateral al sinusului, 1/3
mijlocie a apofizei
pterigoide, peretele lateral
al fosei nazale, vomerul,
septul nazal cartilaginos.
Clinic: edem facial important
-retrudarea etajului mijlociu al
fetei
-echimoze periorbitare
-epistaxis bilateral
-mobilitate anormala a
intregului masiv facial in
bloc cu piramida nazala si
podeaua orbitei
-tulburari de ocluzie
Fractura Le Fort III:
-oasele nazale 1/3
superioara, osul lacrimal,
apofiza ascendenta a
maxilarului, etmoidul,
peretele intern si extern al
orbitei, apofiza pterigoida
in 1/3 superioara, arcada
temporo-zigomatica,
vomerul
Clinic: mobilitate anormala
a intregului etaj mijlociu al
fetei
-tulburari oculare(
exoftalmie, enoftalmie,
diplopie)
-tulburari respiratorii prin
obstructia cailor aeriene
superioare
Fracturile mixte:
-asciaza traiectul vertical si
orizontal
Fractura Huet: 2 linii verticale
paramediene intre Ic si C
care se unesc si detaseaza
premaxila
Fractura Richet: linie de
fractura orizontala LeFort
I/II+ fractura verticala
medio-sagitala
Fractura Bassereau: Linie
LeFort I/II+ 2 linii paralele in
dreptul P
Fractura Whalther: linie LeFort
I/II + 3 linii verticale
Tratamentul de urgenta: Tratament definitiv:
-Tractiune manuala directa Reducere
-Tractune cu sarme
-Imobilizare provizorie Imobilizare
-Ligatura hipocratica -Metode ortopedice
-Ligaturi de sarma “in punte”
-Atela monomaxilara -Metode chirurgicale
-Imobilizare intermaxilara elastica/rigida
-Suspendari scheletice tip
Adams (fixeaza maxilarul
la baza osoasa craniana
cu fire de sarma trecute
prin partile moi la puncte
scheletice situate
deasupra liniei de
fractura)
-Osteosinteza( fir de
sarma, mini placute)
Fracturile complexului zigomatic
-Intereseaza: Fracturi partiale: limitate la:
Osul malar
Arcada temporo-zigomatica -rebordul orbitar inferior,
Marginea inferioara a orbitei planseul orbitei, peretele
Planseul si peretele lateral a orbitei antero-lateral al sinusului
Apofiza piramidala a maxilarului
maxilar
Peretele anterior al sinusului maxilar
Fracturi posterioare:
Fracturi anterioare:intereseaza:
-rebordul orbitar inferior, apofiza
-unice
ascendenta a maxilarului, sutura -duble, triple
zigomatico-temporala, sutura
zigomatico-frontala,peretele anterior -cominutive
al sinusului maxilar
Fracturi totale: -Fractura disjuncta de
malar
-Fractura cominutiva a
malarului
Clinic:
-edem, echimoze, epistaxis unilateral
-puncte osoase dureroase
-asimetrie faciala, exoftalmie/
endoftalmie
-tulburari functionale
-limitarea miscarilor mandibulare
-infundarea reliefului osos si
discontinuitate osoasa
Tratament:
Fracturile fara deplasare:- nu necesita
tratament chirurgical
Fracturile cu deplasare:- tartament
chirurgical instituit precoce
-consolidare manuala
-reducere chirurgicala pe cale temporala
-reducere chirurgicala pe cale rinologica
-osteosinteza( fire de sarma/ placute)
 Curs 7. LEZIUNI PRECANCEROASE
Nevul "în dom“
• are aspectul unei cupole puternic
bombate
• consistenţă fermă
• suprafaţă netedă fără pilozitate
• culoare negricioasă ca antracitul
Nevul pigmentar gigant
• observat încă de la naştere
• placard infiltrat, întins, pigmentat
• suprafaţa neregulată şi acoperită în
marea majoritate cu fire de păr
Lentigo
• poate avea sediul oriunde
• izolat sau ca elemente grupate Tratament
• pată de culoare maro închis până la Nevii simpli epidermali sau dermali nu necesită
negru tratament
• netedă, plană sau uşor denivelată, Extirpare profilactică cu margine de siguranţă
• câţiva mm diametru în ţesut sănătos.
• bine delimitată Nevii giganţi pot beneficia de exereze
Nevii în dom, lentigo şi nevii giganţi dau un chirurgicale urmate de plastii sau grefe
procent relativ ridicat de malignizări.
MELANOZA DUBREUILLE

• Afecţiune benignă la debut,

dar cu un mare procent de
malignizare
• Leziune pigmentată brună,
relativ frecventă, care
afectează adultul
• Sexul feminin este mai rar
afectat
Tratament
• exereza largă
• plastie reconstructivă
CONCEPTUL DE TUMORI MALIGNE PRIMARE MULTIFOCALE
(MULTIPLE)
Criteriile stabilire de Warren şi Gates:
• să fie clar maligne
• fiecare tumoră să fie topografic
distinctă de
cealaltă - separate de un ţesut
sănătos
• să fie exclusă posibilitatea ca una
dintre
tumori să reprezinte metastaza
celeilalte
 DIAGNOSTICUL PRECOCE AL CANCERULUI ORO-FACIAL
-pete roşii plane sau uşor denivelate
-pete albe cu suprafaţa neregulată
Metode de diagnostic precoce:
Leziunile - se pot
combina între ele astfel: -examenul clinic
 leziuni albe şi roşii (fisuri sau plaje
-coloraţia intravitală cu albastru de
mamelonate) toluidină(Modul de utilizare
constă în clătirea gurii timp de 10
 hiperkeratoze combinate cu
sec. până la un minut cu o soluţie
eroziuni sau ulceraţii apoasă de albastru de toluidină
Semne subiective 1%.Testul este considerat pozitiv
• paresteziile sau anesteziile atunci când apare o plajă albastru
• pareza sau paraliziile închis )
• otalgia -examenul citologic
• glosodinia -examenul biopsie
• odontalgia şi mobilitatea dentară -examenul limfonodulilor
• disfagia -alte examinări complementare
• sângerări spontane din sinusuri sau
provocate de masticaţie
• limitarea mişcărilor limbii
• trismusul
Curs.2 AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR
AFECŢIUNI DE ORIGINE DENTARĂ ALE
SINUSULUI
MAXILAR
Sinuzita maxilara de cauza dentara reprezinta o afectiune
relativ frecventa în patologia oro-maxilo-faciala.
Se considera ca impactul simptomatologiei rino-sinuzale
asupra calitatii vietii, sinuzita maxilara, este comparabil
cu al anginelor pectorale sou at bolilor pulmonare
cronice obstructive.
De asemenea, aceasta încă mai reprezinta o afectiune în
care pacientii îsi autoadministreaza frecvent antibiotice.
• Vol1 pag276
Curs 9. BOLILE ATM
EXAMENUL ATM :
• INSPECŢIE STATICĂ Şi DINAMICĂ
• PALPAREA STATICĂ Şi DINAMICĂ
• ASCULTAŢIA
• SENSIBILITATEA
• AMPLITUDINEA DESCHIDERII
GURII
Examene paraclinice:
• Ortopantomografia
• Tomografia ATM
• Artrografia-Apreciază conţinutul
articular şi ţesuturile moi, cu
substante radioopace introduse
între cele două cavitaţi meniscale
• Tomografiile computerizate
Disfuncţia temporo-mandibulară
Clinic:
• Mobilitate dentară prin traumă ocluzală
• Abrazie dentară
• Mialgii,Miospasme, Miozite
• Contracturi musculare
• Dureri articulare
• Zgomote intraarticulare
• Salturi condiliene
• Hipo-/hipermobilitate a mandibulei
TRATAMENT:
• metode paliative:
-Analgezice, Tranchilizante, anestezice locale, substanţe antiinflamatorii nesteroidiene
,relaxante musculare
-termoterapia, care foloseşte căldura emisă de
o sursă de raze infraroşii sau de laser cu CO2
-terapia prin refrigeraţie - kelenul
-masajul ţesuturilor din zona dureroasă
-stimularea electrică neurală transcutană
-terapia de relaxare a muşchilor
-reducerea hiperactivităţii musculare
• metode definitive :
-nu se recurge la terapia chirurgicală decât după epuizarea metodelor terapeutice
neinvazive sau când tulburările clinice severe
 AFECŢIUNILE INFLAMATORII ŞI DEGENERATIVE ALE
ARTICULAŢIEI TEMPORO-MANDIBULARE
CAPSULITA ŞI SINOVITA
Factori etiologici
• traumatismele acute
• deschiderile exagerate ale gurii
• mişcările masticatorii exagerate
• modificărilor adaptării structurilor
discale
• procese inflamatorii de vecinătate

RETRODISCITA(RETROMENISCITA)
-proces inflamator localizat la nivelul
ţesutului retrodiscal, a cărui inervaţie
senzitivă este foarte bogată

ARTRITELE
• artrite traumatice
• artrite infecţioase
• artrite reumatoide
• artrite hiperuricemice (gutoase)
• artrite degenerative de tip artrozic
 LEZIUNI TRAUMATICE
CONTUZIILE ARTICULAŢIEI TEMPORO-
MANDIBULARE
• dureri articulare spontane sau
provocate de deschiderea gurii
• trismus moderat
• devierea mentonului de partea
sănătoasă
• tumefacţie
• echimoze periarticulare
PLĂGILE ARTICULARE
• Sunt de obicei accidentale
• Factori traumatici pot produce pe
lângă deschiderea articulaţiei şi
leziuni ale capetelor osoase sau ale
meniscului
Subluxaţia anterioară(recidivantă,
habituală)
• Dislocare incompletă/completă
autoreductibilă a condilului din
cavitatea glenoidă
LUXAŢIl ACUTE TEMPORO-
MANDIBULARE
Pierderea bruscă a raporturilor normale
între suprafeţele articulare, cu ieşirea
condilului din cavitatea glenoidă fără a
putea fi redusă de bolnav
Se descriu trei forme:
• anterioare
• posterioare
• Laterale
Luxaţia temporo-mandibulară acută
de tip anterior
-apare cand condilul este
deplasat spre inainte
-predomina la femei
Etiologie: traumatism
direct/indirect,spasme
musculare
Simptomatologie:
-durereputernica asociata cu un
cracment intraarticular
-imposibilitatea inchiderii gurii
-incontinenta salivara, masticatie
imposibila.
Diagnostic diferential:
-fractura subcondiliana
-contractura spastica a muschilor
ridicatori ai mandibulei
Luxatia anterioara bilaterala: Luxatie anterioara unilaterala:

-gura partial deschisa, inocluzie verticala -gura mai putin deschisa, contactul intre
frontala, obraji turtiti si alungiti. M exista doar pe partea afectata.
Reducerea luxatiei
Constrictia mandibulei

-limitarea permanentă, totală sau

parţială, a mişcărilor mandibulei
datorită unor îmbolnăviri sau
sechele după procese patologice
ale ţesuturilor periarticulare
Simptomatologie:
-limitarea progresiva a deschiderii
gurii,hipertonie musculara,
miscarile condilului au
amplitudine redusa, tulburari in
masticatie si fonatie.
Diagnostic diferential:
-trismus
-anchiloza temporo-mandibulara
unilateralade tip anterior.
Tratament:
-metode chirurgicale si
nechirurgicale (mobilizarea
mandibulei si fizioterapie).
ANCHILOZA TEMPORO- MANDIBULARA
Tratament:
-limitarea permanentă a mişcărilor
-Anchiloza intracapsulara- artroplastia
mandibulei datorită organizării –crearea unei noi articulatii
unui ţesut osos, care sudează
-Anchiloza extracapsulara- tratament
mandibula de osul temporal chirurgical
-dispariţia articulaţiei -mecanoterapie asociata cu
Clinic: fizioterapie
-Anchiloza intracapsulara
(imposiilitatea deschiderii gurii,
asimetrie faciala)
-Anchilora extracapsulara (limitarea
partiala a deschiderii gurii,
devierea mandibulei pe partea
afectata, asimetrie faciala redusa)
AFECŢIUNI CONGENITALE ŞI DE DEZVOLTARE
Aplazia condilului mandibular
-Lipsa dezvoltarii condilului
-rara
-Simptomatologie: unilaterala, prpfil
de pasare, malformatii ale
pavilionului urechii.
-Tratament: restabilirea simetriei
mandibulare si realizarea unui
profil facial corespunzator.
Hipoplazia condilului mandibular
-Dezvoltarea insuficienta a condilului
-Simptomatologie: asimetrie marcata
a fetei, tulburari de ocluzie.
-Tratament: restabilirea simetriei
faciale.
Hiperplazia unilaterală sau bilaterală
a condilului
-cresterea dimensionala a condilului
-Simtomatologie: alungirea ramului si
corpului mandibular, ocluzie
deschisa in zona laterala, menton
proeminent.
-Diagnostic diferential:
osteocondromul
-Tratament: tratament chirurgical.
TUMORILE ARTICULAŢIEI TEMPORO-MANDIBULARE

• osteomul mandibular
• tumora cu mieloplaxe
• condromul
• osteocondromul
• fibromixomul
• Condrosarcomul
• sarcomul sinovial
• fibrosarcornul