Cursuri An Vi Teoretic Şi Clinic: - Prof. Dr. Maria

CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC
1. INFECŢII OMF
2. AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR
3. TRAUMATISME OMF
4. CHISTURI PARŢI MOI OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE
MAXILARE
6. CANCERE DE PĂRŢI MOI
7. LEZIUNI PRECANCEROASE
8. CANCERE DE MAXILARE
9. BOLILE ATM
10. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
11. DESPICĂTURI OMF • Prof. Dr. Maria
12. DUREREA Voroneanu
• GALAŢI 2015-2016
CLASIFICAREA INFECŢIILOR OMF
 A. INFECTII NESPECIFICE
 3. Supuratii difuze
 1.Infectii periosoase
 flegmonul planseului bucal
 •spatiul vestibular
 flegmonul difuz hemifacial
 •spatiul palatinal
 4. Fasciite necrozante
 •spatiul corpului mandibular
 5. Limfadenite
 2.Infectiile spatiilor fasciale
 acute
 a) primare maxilare
 cronice
 - bucal
• canin  6. Infectii osoase
 infratemporal  osteoperiostita
 b) primare mandibulare  osteita
 bucal  osteomielita
•submandibular supurata acuta
 submentonier supurata cronica
•sublingual nesupurata
 c)secundare  Osteonecroza
 maseterin
 pterigomandibular  B.INFECTII SPECIFICE
 temporal superficial si profund  Actinomicoza
 laterofarigian  Sifilis
 prevertebral  TBC
 parotidian-
 d) localizări particulare
•abcesullimbii
•abcesulorbitei
Etiopatogenie
 Leziunile dento-parodontale
 Leziunile traumatice
 Osteomielita maxilarelor
 Litiaza salivară infectată
 Tumorile maxilarelor
 Corpii străini pătrunşi accidental
 Infecţiile faringo-amigdaliene
 Complicaţiile anesteziei loco-regionale
 Complicaţiile extracţiei dentare
 Complicaţiile diferitelor tratamente
stomatologice
Mecanisme patogene
Calea transosoasă
Calea submucoasă
Căile limfatică şi venoasă
Calea directă
Forme anatomo-patologice
Inflamaţia exudativă de tip seros

Abcesul
Flegmonul
Inflamaţia exudativă de tip
seros
Stadiu presupurativ reversibil

Tendinţă progresiv extensivă de transformare în abces
sau flegmon
Stare generală uşor alterată (febră, frison)
Se poate croniciza
Abcesul
supuraţie circumscrisă de forma

unei colecţii cu conţinut purulent
Clinic:
◼ Tumefacţie ce deformează regiunea
◼ Pielea sau mucoasa acoperitoare sunt roşii,
congestionate
◼ Fluctuenţă la palpare
◼ Stare generală alterată (febră, frison,tahicardie)
Flegmonul
forma difuză a proceselor supurative
Clinic:
Tumefacţie difuză, infiltrativă, edematoasă
Pielea şi mucoasa destinse, cianotice, livide
Stare generală cu aspect septico-toxic
Cauzele eşecului în
tratamentul supuraţiilor
Tratament chirurgical neadecvat

Apărare proprie deficitară
Existenţa unor corpi străini ce întreţin procesul
supurativ
Administrarea incorectă a antibioticelor
Factori ce influenţează
localizarea
Grosimea şi structura tablelor osoase

în raport cu rădăcinile dinţilor
Dispoziţia părţilor moi şi structura
lojilor perimaxilare
Inserţia mucoasei mobile în raport cu
apexurile dinţilor şi inserţiile muşchilor
perimaxilari
Abcesul vestibular
Abcesul palatinal
Abcesul perimandibular intern submucos
Abcesul parodontal
Abcesul în semilună (peribazilar, perimandibular
extern, cu evoluţie cutanată)
Spaţiul (Abcesul)
vestibular
forma cea mai frecventă

a supuraţiilor de cauză
dentară sau parodontală
Clinic:
◼ Mucoasă congestionată, edemaţiată şi
tumefacţie discretă
◼ Palparea extrem de dureroasă, evidenţiază o
împăstare fără limite precise
Abcesul vestibular
Diagnostic diferenţial
 Chistul de maxilar în faza de exteriorizare
 Chistul de maxilar suprainfectat,când
există şi semne inflamatorii
 Alte tumori endoosoase, benigne sau
maligne care se pot suprainfecta
 Furunculele feţei
Tratamentul abcesului vestibular
Stadiul endoosos
Trepanarea dintelui
Drenaj transodontal
Antibiotice în doze eficiente
Spălături largi bucale cu
soluţii slab antiseptice
Tratamentul
abcesului vestibular
stadiul subperiostal şi submucos
Anestezie: infiltraţie intramucoasă/

tronculară periferică
Incizie: 2-3 cm la nivelul maximei bombări
Drenaj: cu o lamă subţire de cauciuc,
politen
Spaţiul
(Abcesul) palatinal
are ca punct de plecare dinţii ale căror

rădăcini sunt orientate spre bolta
palatină
Clinic:
Dureri de parodontită apicală acută
Tumefacţia mucoasei care deformează
bolta palatină
Abcesul palatinal
Chistul de maxilar suprainfectat

Goma luetică
Tumori de maxilar superior cu
evoluţie în boltă
Abcesul palatinal
Tratament
Anestezie: infiltraţia mucoasei palatine/
tronculară periferică
Incizia:
Anterior - la nivelul maximei bombări
Posterior - se evită lezarea pachetului
vasculo-nervos palatin
Drenaj: lamă de dren din cauciuc sau politen

SPAŢIUL CORPULUI MANDIBULAR (Abcesul
peribazilar, perimandibular extern, în semilună)
prin difuzarea puroiului
de la o pungă parodontală
sau capişonul mucos al
unui dinte în erupţie de la apexul unui dinte
inferior, de-a lungul feţei
externe, către marginea
bazilară a mandibulei
Clinic:
Tegumente congestionate, lucioase
Tumefacţia porţiunii inferioare a obrazului
Bombarea marginii bazilare a ramului
mandibular
Mucoasa congestionată
Trismus (dacă dintele cauzal este un molar)
INFECŢIILE SPAŢIILOR FASCIALE
PRIMARE MAXILARE
 BUCAL
 Spaţiul genian
 Spaţiul paramandibular ( abces buccinato-
mandibular)
 CANIN
 INFRATEMPORAL
SUPURAŢIILE SPAŢIIULUI BUCAL :
Abcesul genian
Abcesul obrazului
Limitele regiunii:
Este cuprins între arcada temporozigomatică, marginea
inferioară a orbitei, marginea inferioară a mandibulei,
şanţul nasogenian şi marginea anterioară a muşchiului
maseter.
Abcesul obrazului
Abcesul obrazului
Abcesul buccinato-maxilar sau abcesul
migrator al obrazului
INFECŢIILE PRIMARE MANDIBULARE
 BUCAL
 SUBMANDIBULAR
 SUBMENTONIER
 SUBLINGUAL
INFECŢIILE SPAŢIULUI
SUBMANDIBULAR (Loja submandibulară)
Limite
Superior şi median: muşchii milohioidian, hioglos

şi de mucoasa planşeului bucal
Inferior şi lateral: platisma, fascia cervicală
superficială şi tegumente
Lateral: faţa internă a mandibulei sub linia
milohioidiană
Anterior: pântecele anterior al digastricului
Loja submandibulară
Comunică
Înainte şi în sus cu loja sublinguală

Posterior şi în sus cu loja glandei parotide
Posterior şi în jos cu loja marilor vase
Median şi posterior cu spaţiul latero-faringian
Loja submandibulară
Glanda salivară
Limfonoduli dispuşi în trei grupe
Conţine: Nervii lingual şi hipoglos
Artera şi vena facială
Ţesut conjunctiv lax
Abcesul lojei submandibulare
Procese septice plecate de la

molarii inferiori
Etiologie Litiaza salivară
submandibulară suprainfectată
Adenite supurate
submandibulare
Supuraţii ale lojelor vecine
Clinic
starea generală este alterată, septică, cu febră,

frisoane, curbatură
Adenită supurată
Submaxilită litiazică acută supurată
Abcesul în semilună
Abcesul de lojă sublinguală
Abcesul de lojă submentonieră
Flegmonul de planşeu bucal
Actinomicoza
Adenopatii specifice
Tratament
Anestezie generală/ locală prin infiltraţie

Incizie cutanată de 5-6 cm, în treimea
posterioară a mandibulei, la 2cm înăuntrul
marginii bazilare
Drenaj: 2 tuburi groase de cauciuc/ 3-4 de
politen
Abcesul lojei submentoniere
Se dezvoltă sub bărbie,

întinzându-se până la osul
hioid.
Loja submentonieră
Conţinut:
Ţesut grăsos
Limfonoduli
Etiologie:
Focare septice de la nivelul frontalilor
inferiori
Procese supurative localizate în lojile
submandibulare sau sublinguale
Furunculele buzei inferioare sau ale
bărbiei
Diagnostic diferenţial:
Adenitele supurate
Piodermitele cu localizare submentonieră
Tratament
Anestezie: generală/ loco-regională prin infiltraţie

Incizie:4-5 cm, curbă, situată la mijlocul distanţei
dintre osul hioid şi bărbie, paralelă cu marginea
bazilară
Drenaj: tub de cauciuc sau politen fixat la tegument cu
fire neresorbabile (24-48 ore)
INFECŢIILE SPAŢIILOR FASCIALE
SECUNDARE – Abcesul de spaţiu
maseterin
Loja maseterină
Limite
Superior: arcada zigomatică
Inferior: marginea bazilară a mandibulei
Posterior: marginea posterioară a mandibulei,
înconjurat de glanda parotidă
Anterior: marginea anterioară a muşchiului
maseter
Abcesul lojei maseterine
Clinic:
Tumefiere, dureroasă la palpare cu împăstare
dură, sau chiar fluctuenţă
Trismus puternic
Mişcările mandibulei produc dureri vii
Stare septică
Parotidită supurată
Abces maseterin
Adenite supurate intraparotidiene
Tumori de parotidă invadante
Tratament
Anestezie: generală de scurtă durată/ infiltraţie
locală
Incizie: 3-4 cm., subangulo-mandibulară
Drenaj: lamă de cauciuc în formă de jgheab
ABCES DE SPAŢIU
PTERIGOMANDIBULAR
ABCES DE SPAŢIU
PARAFARINGIAN
(laterofaringian,
retrofaringian,
prevertebral)
Spaţiul latero-faringian
Elemente anatomice importante:
Artera carotidă internă
Vena jugulară internă
Ganglionul simpatic cervical superior
Nervii cranieni IX, X, XI, XII
Abcesul spaţiului latero-faringian
Clinic:
Dureri la deglutiţie
Uşoară tumefecţie dureroasă retromandibulară
Tumefacţie unilaterală voluminoasă a peretelui
faringean, luetă congestionată tumefiată
Trismus
Disfagie
Torticolis dureros
Stare generală alterată
Abcesul spaţiului latero-faringian
Complicaţii:
 Hemoragii ale vaselor mari
 Propagarea infecţiei spre endocraniu sau
mediastin
 Edem al glotei
Abcesul spaţiului latero-
faringian
Tratament:
Calea endoorală:
 Anestezie: prin infiltraţie
 Incizie: 2-3 cm, limitată strict la mucoasă,
profunzime de maxim 2-4 mm
 Drenaj: nu este indispensabil
Abcesul spaţiului latero-
faringian
Calea cutanată:
Anestezie: prin infiltraţie pe linia de incizie
Incizia: 5-6 cm, paralelă cu marginea bazilară,
prelungită până la marginea anterioară a
sternocleidomastoidianului
Drenaj: 2 tuburi de cauciuc cu capete
rotunjite
Abcesul lojei parotidiene
INFECŢII ALE SPAŢIULUI TEMPORAL
PROFUND ŞI SUPERFICIAL
Abcesul fosei infratemporale
Limite:
Extern: ramul ascendent mandibular şi
arcada temporo-zigomatică
Intern: apofiza pterigoidă, constrictorul
superior al faringelui şi peretele faringean
Superior: baza craniului, cu aripa mare a
sfenoidului intern şi osul temporal extern
Anterior: tuberozitatea maxilarului
Posterior: glanda parotidă
Elemente anatomice
Nervii maxilari şi mandibulari

Ramuri terminale ale arterei maxilare interne
Etiologie
Procese septice dentare osoase sinusale

Supuraţii ale lojilor vecine
Puncţie septică pentru anestezii la
tuberozitate şi Spina Spix
Puncţii sinusale defectuase
Clinic
Dureri nevralgiforme
iradiate în tot
hemicraniul
Febră
Agitaţie
Trismus
Stare septică
Calea endoorală:
Pterigomandibulară
Retromaxilară
Tratament Calea cutanată:

Submandibulară
Zigomatică şi temporală
Transsinusală
LOCALIZĂRI PARTICULARE ALE
INFECŢIILOR NESPECIFICE
Abcesul limbii
Abcesul orbitei
Abcesul limbii
Etiologie
Procese septice ale lojilor învecinate

Leziuni traumatice
Hematom suprainfectat
Tumoră (chist dermoid)
Clinic
Tumefiere în bloc a limbii
Amprentele feţelor
vestibulare ale dinţilor
Salivaţie abundentă
Dureri puternice
Masticaţie imposibilă
Deglutiţie şi fonaţie dificile
Jenă mecanică în respiraţie
Stare generală alterată
Tumori maligne ale limbii

Inflamaţii specifice ale limbii
Chisturi dermoide suprainfectate
Tratament
Calea exoorală:
Anestezie generală
Incizie: 4-5 cm, între osul hioid şi menton
Drenaj: 2 tuburi de cauciuc
Calea endoorală:
Anestezie locală prin infiltraţie sau tronculară
periferică la Spina Spix
Incizie: 1,5-2 cm, longitudinală
Drenaj: lamă de cauciuc în formă de jgheab
sau 1-2 tuburi de politen
Abcesul orbitei
Etiologie
Sinuzite acute supurate,
etmoidale, frotale sau maxilare
Supuraţiile fosei infratemporale
Supuraţiile obrazului
Clinic
Edem palpebral
Chemozis
Exoftalmie moderată
Dureri în orbită
Vederea este păstrată
Reflexul fotomotor este prezent
Semnele oftalmoscopice apar târziu
Cefalee puternică
Abces palpebral
Celulită orbitară pasageră
Tromboflebita sinusului cavarnos
Supuraţiile spaţiului retro-maxilar
Tratament
Anestezie: locală prin infiltraţie, precedată de

anestezie de bază
Incizie: de-a lungul marginii orbitei în funcţie de
sediul colecţiei
Drenaj: lamă de cauciuc în formă de jgheab cu
vârful rotunjit
Supuraţiile difuze
Flegmonul difuz al
planşeului oral
Flegmonul difuz
hemifacial
Fasciitele necrotice ale
feţei şi gâtului
Flegmonul difuz al
planşeului oral
Clinic:
Tumefacţie submandibulară
masivă bilaterală
Edem în pelerină
Tegumente în tensiune fără
semne de inflamaţie acută
Duritate lemnoasă la palpare
Crepitaţii gazoase
Flegmonul difuz al
planşeului oral
Intraoral:
"Creasta de cocoş"
False membrane
Limbă mărită de volum
Tulburări funcţionale marcate
Stare toxico-septică
Aspect radiologic în angina
Ludwig
Flegmonul difuz al planşeului oral
Complicaţii - extinderea infecţiei spre:
Craniu - meningite septice, tromboflebite

Mediastin - mediastinite acute
Plămân - gangrenă pulmonară
Supuraţii supra-/ submilohioidiene
Litiaze submandibulare
suprainfectate
Adenopatii metastazice
submandibulare
Tratament:
Chirurgical
Medicamentos (de susţinere
a stării ganerale +
antibiotice)
Flegmonul difuz hemifacial
Interesează toate lojele superficiale şi

profunde ale feţei
Maxilarul şi mandibula sunt deperiostate
 Supuraţii de obraz
 Tumori jugale
Tratament
Anestezie generală
Incizii: submandibulară, suprazigomatică,
temporală, periorbitale, endoorale
Drenaj: 2 tuburi pentru fiecare lojă
Tratament general susţinut
Fasciitele necrotice ale feţei şi
gâtului
Interesează ţesuturile dermale sau fasciile

Necroză rapid extensivă subcutanată, datorată
trombozei vaselor superficiale
Prezenţa streptococului beta-hemolitic
Fasciitele necrotice ale feţei şi gâtului
 Flegmoane difuze
 Tumori geniene sau latero-cervicale
Fasciitele necrotice ale feţei şi
gâtului
Tratament:
Profilactic
Curativ (chirurgical +
medicamentos)
COMPLICAŢIILE INFECŢIILOR ORO-MAXILO-
FACIALE
 MEDIASTINITA
 TROMBOZA SINUSULUI CAVERNOS
 ABCESUL CEREBRAL
 MENINGITA
Limfadenite inflamatorii nespecifice
cervico-faciale
Clinic:
Debut nodular
Semne generale nesemnificative la început
Apariţia supuraţiei stare generală alterată,
fluctuenţă la nivelul bombării maxime, reacţii de
periadenită, trismus
Adenitele acute
Adenita acută submandibulară
Adenita acută parotidiană
Adenita acută jugulo-carotidiană
Adenita acută geniană
INFECŢII OSOASE
 osteoperiostita
 osteita
 osteomielita
- supurată acută
- supurata cronică
nesupurată
 osteonecroza
Fistulele cronice
perimaxilare
Etiologie:
➢ Procese septice dentare
➢ Rar infecţii ganglionare
Fistulele cronice
perimaxilare
➢ Fistulele bacilare
➢ Actinomicoza cervico-facială
➢ Tumorile pielii sau ale maxilarelor
➢ Chisturi sebacee suprainfectate
Fistulele cronice perimaxilare
Tratament:
 Excizia fistulei şi al traiectului fistulos
 Drenaj filiform
 Examen histopatologic obligatoriu
Infecţii nespecifice ale oaselor maxilare
 Periostita
 Osteita
 Osteomielita
Periostita
Reacţie inflamatorie a periostului
Mai frecvent la copii şi la adolescent
Etiologie:
 Septică
 Traumatică
 Chimică
Periostita
Tratament:
 Deschiderea supuraţiei
 Îndepărtarea factorului cauzal
Osteita
✓Proces infecţios localizat la nivelul

corticalei osoase
✓Frecvent însoţită de interesare periostală
✓Etiologie:
 Procese infecţioase apicale
 Accidente de erupţie ale molarilor de
minte
Osteita
Tratament:
➢ Endodontic
➢ Chirurgical, ajutător terapiei endodontice
➢ Extracţia dintelui cauzal în caz de eşec
Osteomielita
Proces infecţios extensiv
Interesează:
Porţiunea medulară
Sistemul haversian
Corticala
Periostul maxilarelor
Osteomielita
Clasificare:
 Osteomielita supurată (acută/ cronică)
 Nesupurată de tip cronic sclerogen (Garre)
 Osteomielită de însoţire în infecţii specifice
cronice
Anatomie patologică
Etape:
 Congestie osoasă
 Supuraţie osoasă
 Necroză osoasă
 Reparaţie osoasă
Necroza maxilarelor
Proces de distrucţie osoasă secundară tulburărilor
trofice loco-regională, în urma acţiunii agenţilor:
termici
chimici
fizici
ionizanţi
Sifilisul
Tuberculoza
Actinomicoza
Sifilisul
Perioada primară:
Ulceraţie neinflamatorie a epiteliului (buze,

gingie, limbă, amigdale) rotundă cu margini
reliefate, baza dură, nedureroasă
Limfonoduli măriţi de volum, mobili, nedureroşi
Sifilisul
Perioada secundară:
Sifilide - pe mucoasă şi
tegument
Osteoperiostite - rar
Sifilisul
Perioada terţiară
Leziuni la nivelul părţilor moi:
 Tuberculi
 Gome
Leziuni la nivelul oaselor maxilare:
 Sifilomul circumscris
 Sifilomul difuz
Tratamentul sifilisului
Chirurgical
După vindecarea şi
Protetic stabilizarea leziunilor
Tuberculoza
Primară
Secundară
Tuberculoza primară
 Ulceraţie (şancru)
 Adenopatie
Tuberculoza secundară
 Ulceraţie
 Gomă tuberculoasă
 Lupus tuberculos
Tuberculoza oaselor
maxilare
Forme clinice:
➢ Centrală
➢ Alveolară
➢ Subperiostală
Actinomicoza
Forme variate:
Nodul mic tumefacţii întinse
forme pseudotumorale
Starea generală nu este afectată
Adenopatie regională facultativă
Fistule în stadii avansate
Afectarea oaselor este rară
Actinomicoza
Actinomicoza
Complicaţii:
➢ Extinderea infecţiei în fosa temporală
➢ Coloana vertebrală
➢ Mediastin
Actinomicoza oaselor
maxilare
Forma rarefiantă
Forma pseudoneoplazică
Tratament
➢ Terapia chirurgicală aociată sau nu cu radioterapie
➢ Administrare pe cale orală de iod (soluţie Lugol) şi
antibiotice sau sulfamide în doze masive timp de
25-35 zile
Vă mulţumesc pentru
atenţie!
CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC
2. AFECŢIUNI ALE
1. INFECŢII OMF SINUSULUI MAXILAR
3. TRAUMATISME OMF
MAXILARE
9. BOLILE ATM
11. DESPICĂTURI OMF
12. DUREREA Prof. Dr. Maria Voroneanu
GALAŢI 2015-2016
AFECŢIUNI DE ORIGINE DENTARĂ ALE SINUSULUI
MAXILAR
Sinuzita maxilara de cauza dentara reprezinta o afectiune relativ frecventa în

patologia oro-maxilo-faciala.
Se considera ca impactul simptomatologiei rino-sinuzale asupra calitatii vietii,

sinuzita maxilara, este comparabil cu al anginelor pectorale sou at bolilor
pulmonare cronice obstructive.
De asemenea, aceasta încă mai reprezinta o afectiune în care pacientii îsi

autoadministreaza frecvent antibiotice.
CURSURI AN VI 3. TRAUMATISME OMF
TEORETIC şi CLINIC
1. INFECŢII OMF
3. TRAUMATISME OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE MAXILARE
9. BOLILE ATM
12. DUREREA
• Prof. Dr. Maria Voroneanu
• GALAŢI 2015-2016
PLĂGILE OMF
PRINCIPII DE TRATAMENT
1.DECONTAMINAREA
2.DEBRIDAREA
3.SUTURA PRIMARĂ IMEDIATĂ
4.SUTURA PRIMARĂ TARDIVĂ
5.SUTURA SECUNDARĂ
TRAUMATISME DENTO-PARODONTALE
• LEZIUNI DENTARE
• TRAUMATISME ALE ŢESUTURILOR DENTO-
PARODONTALE
• TRAUMATISME ALE PROCESULUI ALVEOLAR
• LEZIUNI ALE MUCOASEI FIXE ŞI MOBILE.
• LEZIUNI DENTARE
- fisura coronară (la nivelul smalţului, fără

pierdere de substanţă)
- fractura coronară fără expunerea
(descoperirea) pulpei dentare
- fractura coronară cu expunerea
(descoperirea) pulpei dentare
- fractura radiculară
TRAUMATISMELE TESUTURILOR PARODONTALE
1. CONTUZIA PARODONTALA este un traumatism la nivelul

structurilor de sprijin fara deplasari sau mobilitate anormala a
dinfilor,
2. SUBLUXATIA (MOBILIZAREA) este un traumatism al
structurilor de sprijin în care apare mobilitate dentara
anormaia, dar fara prezen{a deplasarii dentare.
3. LUXATIA CU INTRUZIE reprezinta deplasarea dintelui în osul
alveolar, cu zdrobirea sau fracturarea alveolei dentare.
4. LUXATIA CU EXTRUZIE (dislocare periferica, avulsie parţială)
consta în deplasarea parţială a dintelui în afara alveolei sale.
5. LUXATIA LATERALĂ este reprezentata de deplasarea dintelui
în orice direcţie, cu excepţia celei axiale, deplasare care este
însoţita de zdrobirea sau fracturarea alveolei dentare.
6. AVULSIA COMPLETĂ constă în deplasarea dintelui în totalitate
în afara alveolei dentare
FRACTURILE DE MANDIBULĂ
MECANISME de PRODUCERE:
• De flexie
• Presiune
• Tasare
• Forfecare
• Smulgere
FRACTURILE DE MANDIBULĂ
1. DEPLASĂRI PRIMARE
2. DEPLASĂRI
SECUNDARE
• musculatură
• localizare
• direcţie
• statusul dentar
FRACTURILE DE MAXILAR
FRACTURILE COMPLEXULUI ZIGOMATIC
( fracturile de malar)
TRATAMENT
CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC
4. CHISTURI PĂRŢI
MOI OMF
1. INFECŢII OMF
3. TRAUMATISME OMF
MAXILARE
9. BOLILE ATM
11. DESPICĂTURI OMF • Prof. Dr. Maria Voroneanu
12. DUREREA • GALAŢI 2015-2016
• DE DEZVOLTARE : - Chistul dermoid
( embrionar)
• TRANSFORMARE CHISTICĂ
• Glande salivare
• Folicul pilos
• Glande sebacee
CHIST
DERMOID
MUCOCEL
SIALOCHIST
RANULĂ
CHIST SEBACEU GENIAN
HIPERPLAZII ŞI HIPERTROFII REACTIVE
ŞI INFLAMATORII
• EPULIS LIKE
• HIPERPLAZIA FIBROASĂ INFLAMATORIE
• GRANULOMUL PIOGEN
• FIBROMUL OSIFIANT PERIFERIC
• GRANULOMUL PERIFERIC CU CELULE GIGANTE
• GRANULOMUL CONGENITAL
GRANULOM
PIOGEN EPULIS
GIGANT
GRANULOM
PERIFERIC
CU CELULE
GIGANTE
FIBROM
OSIFIANT
PERIFERIC
EPULIS
CU CELULE
GIGANTE
EPULIS
CONGENITAL
HIPERTROFIE MASETERINĂ
TUMORI BENIGNE
Tumori benigne ale structurilor Tumori ale structurilor nervoase

epiteliale propriu-zise : • SCWHANNOMUL
PAPILOMUL • NEUROFIBROMATOZA
Tumori benigne mezenchimale Tumori ale tesutului muscular

Tumori predominant
fibroase • RABDOMIOMUL
• FIBROMUL • LEIOMIOMUL
• FIBROMATOZA GINGIVALĂ
Tumori vasculare si limfatice
Tumori ale tesutului adipos • HEMANGIOMUL
• LIPOMUL • LIMFANGIOMUL
• Lipomatoza cervico-facială • HEMANGIOPERICITOMUL
(sindromul Madelung)
Coriostoame osoase si cartilaginoase
• OSTEOMUL SI CONDROMUL
PĂRŢILOR MOI
PAPILOM
FIBROM
FIBROMATOZĂ
LIPOM LINGUAL
SINDROM MODELUNG
FIBROPOLIPOM GENIAN
NEUROFIBROM
TUMORI
VASCULARE
LIMFANGIOM HEMIFACIAL
CHISTURI DE DEZVOLTARE
ODONTOGENE NEODONTOGENE :
- Keratochistul odontogen - Chistul canalului nazo-incisiv
primordial - Chist median palatinal
- Keratochistul odontogen - Chist globulo-maxilar
dentiger - Chist median mandibular
- Chistul folicular (dentiger) - Chist de erupţie
CHISTURI INFLAMATORII
PSEUDOCHISTURI
KERATOCHIST ODONTOGEN
CHIST FOLICULAR
CHIST PARODONTAL LATERAL
CHISTURI INFLAMATORII
CHISTUL PERIAPICAL
TUMORI ODONTOGENE
AMELOBLASTOMUL
TUMORĂ CENTRALĂ CU CELULE GIGANTE
TUMORĂ DIN HIPERPARATIROIDISM
HISTOCITOZĂ, BOALA PAGET OSOASĂ,
OSTEOPETROZA
PRINCIPII DE TRATAMENT
• CHISTECTOMIA
• MARSUPIALIZARE
• ENUCLEARE
• CHIURETAJUL TUMORII OSOASE
• REZECŢIA MARGINALĂ
• REZECŢIA SEGMENTARĂ
• REZECŢIA OSOASĂ MODELANTĂ

CURSURI AN VI 5. TUMORILE BENIGNE
TEORETIC şi CLINIC DE PĂRŢI MOI ŞI OASE
MAXILARE
1. INFECŢII OMF
3. TRAUMATISME OMF
MAXILARE
9. BOLILE ATM
PAPILOMUL MUCOASEI ORALE
▪ tumoră benignă cu origine pe suprafaţa

epiteliului oral
Localizarea papilomului în
cavitatea orală
▪ Limbă
▪ Buze
▪ Mucoasa jugală, gingie, palatul dur şi moale
(uneori chiar în zona vecină luetei)
▪ Veruca vulgaris este o formă comună, analogă
papilomului intraoral, localizată la piele.
▪ Cauza se pare că ar fi papilomavirusul.
▪ Leziuni histologic identice cu veruca vulgaris,
caracteristică pielii, au fost frecvent găsite pe
buze şi ocazional intraoral.
▪ Pacienţii prezintă asemenea leziuni pe mâini,
degete. Oral leziunea apare prin autoinoculare,
prin sugerea degetului.
HIPERPLAZIA EPITELIO-CONJUNCTIVĂ
INFLAMATORIE (EPULIS FISSURATUM)
Hiperplazia fibroasă inflamatorie cunoscută şi sub

denumirea de hiperplazie epitelio-conjunctivă sau
"epulis fissuratum" este o reacţie inflamatorie a
mucoasei orale datorate iritaţiilor produse de protezele
mobile neadaptate, dinţii restanţi, la care se adaugă şi
rezorbţia progresivă a osului maxilar.
TRATAMENT
▪ îndepărtarea protezei pentru a reduce

presiunea asupra zonei de ţesut moale
▪ excizia chirurgicală
▪ incizie care să menajeze şanţul vestibular, în
vederea adaptării ulterioare a protezei
▪ examenul histologic al materialului excizat
este obligatoriu
GRANULOMUL PIOGENIC
▪ granulomul teleangiectazic, epulis

granulomatos sau botriomicom
▪ leziune hipertrofică cauzată de traume
minore ale ţesuturilor şi invazia de
microorganisme nespecifice
▪ proliferare a vaselor în ţesutul conjunctiv
▪ distrucţia celulelor osoase este redusă, dar
este stimulată proliferarea endoteliului
vascular
SEMNE CLINICE
▪ Localizarea caracteristică a granulomului

piogen este la gingie
▪ localizările pe limbă, palat, buza inferioară,
mucoasă jugală
▪ consistenţă moale, eritematoase, reliefate,
pediculate sau sesile
▪ suprafaţa poate fi netedă, globulată,
granulată sau ulcerată
TRATAMENT
▪ extirpare chirurgicală
▪ când nu este bine încapsulat leziunea poate
recidiva
▪ detartraj pentru a îndepărta factorii iritaţi
▪ plaga poate fi închisă prin sutură, acoperită
de pansament parodontal sau se aşteaptă
epitelizarea secundară
GRANULOMUL GRAVIDEI (TUMORA
DE SARCINĂ)
▪ simplu granulom piogenic
▪ formă exagerată de creştere a acestuia, care
apare la femeile gravide
▪ Se datorează unui dezechilibru hormonal, la care
se adaugă alţi factori: deficienţe nutriţionale,
igienă orală necorespunzătoare
▪ culoarea este roşie-purpurie
▪ se decolorează la compresiune
▪ se citează şi transformarea malignă a tumorii.
GRANULOMUL PERIFERIC CU
CELULE GIGANTE
▪ proliferare pseudotumorală a ţesutului
nonosteoplastic ce se dezvoltă în jurul dinţilor
▪ denumiri: epulis cu celule gigante, tumoră
periferică cu celule gigante, oseoclastom
FIBROMATOZA CINGIVALĂ
▪ creştere masivă a gingiei care mai poartă

numele şi de elefantiazis gingival
▪ este determinată genetic prin gena
autosomal dominantă
▪ asocieri cu alte anomalii: nas mărit, urechi
decolate şi elongate, splenomegalie, anomalii
osoase, hipertricoză
▪
SEMNE CLINICE
▪ gingia care acoperă procesul alveolar este

hipertrofiată
▪ creşterea este densă, difuză, netedă sau
nodulară
▪ poate cuprinde o singură arcadă sau ambele
▪ dezvoltarea ţesutului gingival poate duce la
acoperirea dinţilor, determinând tulburări
grave de masticaţie
TRATAMENT
▪ îndepărtarea pe cale chirurgicală a ţesutului

gingival în exces, din considerente
fizionomice şi pentru a permite o masticaţie
normală
▪ gingivectomie extinsă şi expunerea dinţilor
acoperiţi cu gingivoplastie
▪ uneori ţesutul se reface
HIPERPLAZIA HIDANTOIN1CĂ
▪ medicaţia anticonvulsivantă cu difenilhidantoină

- hiperplazie fibroasă a papilei gingivale
▪ cauză secundară - implicată igiena orală
necorespunzătoare
SEMNE CLINICE
▪ creşterea lentă şi nedureroasă a gingiei

▪ ţesutul gingival este dens, rezilient, insensibil,
cu tendinţă redusă de sângerare
▪ unele regresii după întreruperea medicaţiei
FIBROMUL
▪ cea mai frecventă tumoră benignă a cavităţii

orale
▪ provine de la ţesutul conjunctiv submucos sau
de la periostul osului alveolar
ANATOMIE PATOLOGICA
▪ tumoră adevărată a ţesutului conjunctiv

▪ conţine mănunchiuri de fibre de colagen ce
delimitează o reţea în spaţiile căreia apar
numeroase fibroblaste sau fibrocite şi vase
mici de sânge
▪ stratul superficial este format de un epiteliu
scuamos aplatizat
LIPOMUL
▪ tumoră benignă ce provine din zone de

vecinătate a ţesutului adipos
▪ celule grăsoase mature care diferă metabolic
de celulele grăsoase normale
Lipoblastomatoza
▪ continuare a proliferării lipoblastelor ce apar în

locurile cu grăsime fetală, ce se formează în
perioada postnatală
▪ leziunea este solitară sau multiplă, localizată la
torace, axilă, gât, fese, (sindrom Madelung) dar a
fost descrisă şi o localizare la nivelul obrazului.
▪ benignă
▪ poate recidiva dacă nu este îndepărtată în
totalitate
OSTEOMUL
▪ Osteomul ţesutului moale este întâlnit

ocazional
▪ Leziunea se găseşte localizată pe faţa dorsală
a limbii
▪ Tratamentul - extirpare chirurgicală
conservativă
▪ Nu s-au semnalat recidive
LEIOMIOMUL
▪ tumoră benignă cu origine în musculatura

netedă
▪ în cavitatea orală este destul de neobişnuit,
cu excepţia pereţilor vaselor sanguine şi
uneori la nivelul papilei circumvalate a limbii
▪ apare la nivelul tunicii medii din pereţii
vasculari
EPULISUL CONGENITAL
Teorii privitoare la modul său de formare:
 fibroblastică
 histiocitară
 miogenică
 neurogenică
SEMNE CLINICE
▪ tumora este prezentă la naştere de obicei în

partea anterioară a crestei alveolare edentate
▪ mai frecvent la maxilar decât la mandibulă
▪ formă ovoidă, multilobulată
▪ mărimea variază de la câţiva milimetri la
câţiva centimetri diametru
▪ fetele sunt mai afectate decât băieţii
Hemangiomul
▪ tumoră benignă care provine din proliferarea

endoteliului vaselor sanguine
▪ malformaţie (hamartom) a ţesutului vascular
Clasificare
1. hemangioame imature:
a) tuberoase;
b) subcutanate;
c) mixte;
2. hemagioame mature:
a) capilare
b) capilaro-venoase
c) arterio-venoase
FORME CLINICE
LIMFANGIOMUL
▪ tumora benignă a vaselor limfatice cu origine

embrionară, incertă
▪ malformaţie, tumoră benignă sau hamartom
▪ clasificarea Lauding şi Farber în 1965:
1) limfangiom capilar
2) limfangiom cavernos
3) limfangiom chistic (higroma)
4) hemangiolim-fangiom
NEUROFIBROMUL
▪ Originea leziunii este controversată

▪ Unii autori consideră că originea ar fi în
celuleleSchwann, fibroblaste şi uneori în
celulele perineurale
▪ Alţi autori consideră că originea ar fi în
celulele perineurale şi nu sunt implicate
celulele Schwann
SEMNE CLINICE
▪ apare în formă solitară sau generalizată
(neurofibromatoze, boala Recklinghausen)
▪ afecţiune destul de frecventă care nu are
predilecţii de sex
▪ caracter ereditar autosomal dominant
Leziunile individuale sunt de 2 tipuri:
▪ prima formă - numeroşi noduli, sensibili sau

pediculaţi - cu suprafaţa netedă, de mărimi diferite,
răspândiţi pe piele în special pe trunchi, gât, faţă şi
extremităţi
▪ a 2-a formă formaţiunile sunt profunde, difuze, au

de obicei dimensiuni mai mari şi vorbim de
"neuromatoză elefantiazică". în plus majoritatea
pacienţilor prezintă zone asimetrice de pigmentaţie
melanică tegumentară, descrise ca "pete de cafea
cu lapte"
▪ Asocierea hirsutismului sugerează un
dezechilibru endocrin
▪ La unii bolnavi s-au semnalat leziuni asociate
incluzând modificări osoase, tulburări mentale,
defecte congenitale, afecţiuni oculare.
▪ Se consideră că aproximativ 15% din leziuni se
malignizează, neurofibromul orbitar fiind mai
puţin predispus
▪ Degenerarea se face spre diferite tipuri de
sarcom
ANATOMIE PATOLOGICĂ
▪ Aspectul histologic este destul de variat, dar se

constată o predominenţă a ţesutului celular şi
mixoid şi uneori prezenţa melanocitelor.
LEZIUNI ASEMĂNĂTOARE
OSTEOAMELOR
▪ exostozele
▪ torusurile
TORUSUL PALATIN
▪ leziune cu caracter genetic care apare în

prima decadă de vârstă, dar a fost semnalată
şi la nou-născuţi
▪ localizarea frecventă - pe linia mediană a
procesului palatin
TUMORA CU CELULE GIGANTE DIN
BOALA PAGET
▪ Boala Paget sau osteita deformantă - boală

familială, autosomal dominantă
▪ Se caracterizează prin leziuni osoase la nivelul:
 femurului
 vertebrelor (în special lombare)
 bazinului
 sternului
 craniului
SEMNE CLINICE
▪ la început boala asimptomatică

▪ semne la nivelul oaselor lungi
 se încurbează
 produc tulburări de mers, cifoză, lărgirea craniului
▪ cefalee
▪ surditate
▪ nevralgii
▪ fracturi spontane
▪ chiar degenerări maligne
▪ oasele feţei sunt rar afectate
▪ maxilarul - mai des afectat
▪ îngroşarea oaselor
▪ hipercementoză
▪ deplasări ale dinţilor
▪ palatul devine mai plat
▪ creasta alveolară mai voluminoasă
TRATAMENTUL
▪ Tratamentul prin iradiere - rezultate foarte bune
▪ Extracţiile dentare se complică totdeauna cu supuraţii

osoase chiar dacă se asigură o protecţie a alveolei
dentare
▪ Tumorile cu celule gigante din boala Paget au o incidenţă

redusă. S-au găsit tumori cu celule gigante în oasele
craniene
▪ Tratamentul aplicat a fost de iradiere sau de exereză

chirurgicală
CHERUBISMUL
▪ o boală multiloculară a maxilarelor cu caracter

familial
▪ formă de displazie fibroasă
▪ disfuncţie osoasă de cauză necunoscută, genetic
determinată
SEMNE CLINICE
▪ Deformarea gradată bilaterală a etajului

inferior al feţei produsă de lărgirea
mandibulei
▪ Faciesul clasic cherubinic

▪ debut de facies "bucălat" (de heruvimi) încă
de la 14-15 luni
▪ boala devine manifestă la 2-4 ani,
▪ 5 ani - lărgirea masivă boselată, indurată a
maxilarelor
▪ La nivelul maxilarului, leziunea debutează în
zona tuberozitară - "rotunjimea" feţei
▪ Mai pot fi afectate malarul, sinusul maxilar şi
etmoidal
▪ Dificultăţi masticatorii, de deglutiţie şi
respiraţie
CURSURI AN VI
6. CANCERE DE PĂRŢI
TEORETIC şi CLINIC
MOI
1. INFECŢII OMF
3. TRAUMATISME OMF
MAXILARE
9. BOLILE ATM
I. LEZIUNI FACIALE CU POTENŢIAL DE
MALIGNIZARE
◼ leziuni neinflamatorii şi nedureroase mai

mult sau mai puţin reliefate datorită
hiperplaziei epidermice
◼ suprafaţă keratozică, uneori chiar verucoasă
◼ ulceraţii cronice atone, variabile ca suprafaţă
şi adâncime, îndeosebi cele apărute pe teren
iradiat sau pe cicatrice vechi
◼ nevii şi nevomatozele cutanate
Întârzierea se datorează:
 Leziunile maligne incipiente
sunt asimptomatice
 Greu sesizabile
 Aspect “benign” la debut
CE SE ÎNŢELEGE PRIN DIAGNOSTIC
PRECOCE ?
 Leziunea poate fi văzută şi/sau palpată

 Poate fi evidenţiată prin mijloace
paraclinice
 Înainte de a atinge limita T1, No, Mo.
METODELE DE DIAGNOSTIC
PRECOCE :
 Examenul clinic
 testului de coloraţie vitală cu albastru
de toluidină (testul Richart)
 Stomatoscopia
 Citodiagnosticul
 Examenul histopatologic
 Investigaţii electronomicroscopice
Testul Richart :
 completării examenului clinic în

cazul leziunilor cu aspect benign dar cu
un oarecare grad de suspiciune malignă
 depistării recidivelor de dimensiuni
mici, ulcerative
 pentru cercetarea stomatoscopică a
unor leziuni.
Zone ulcerative mucoasa jugală stg.
Aplicarea colorantului
Reacţie (+) a testului Richart
. Aplicarea colorantului
. Rezultatul testului
Stomatoscopul
Dispozitiv de fixare a capului – imagine din faţă
Ţesut de neoformaţie bogat
vascularizat, dintr-o ulceraţie
neoplazică
Capilare dilatate şi înnodate;

imagine angio-arhitectonică
vizibilă la stomatoscop
EXAMENUL CITOLOGIC
Indicaţiile majore ale prelevării

citologice sunt reprezentate de leziunile
aparent nesemnificative, în cele cu
dimensiuni mici când nu se justifică
efectuarea unei biopsii, în cazul localizării
leziunilor în zone greu accesibile pentru o
biopsie, precum şi acele leziuni ce prezintă
riscuri de lezare a unor elemente anatomice
importante.
Celule tumorale în placarde, polimorfonucleare, hematii.
(HE, x 400)
Carcinom scuamocelular bine diferenţiat, cu insule şi travee
carcinomatoase în profunzimea corionului şi prezenţă de globi cornoşi.
(HE, x 200)
Examenul electromicroscopic efectuat pe
fragmente biopsiate de la nivelul
carcinoamelor cavităţii orale îşi demonstrează
valoarea indubitabilă ca factor de predicţie,
important în evaluarea prognosticului. Rezultă
că, ori de câte ori spaţiile intercelulare sunt
reduse ca dimensiune iar desmozomii sunt
prezenţi, prognosticul poate fi considerat
favorabil. Dimpotrivă, existenţa spaţiilor
lărgite, lipsa joncţiunilor intercelulare clasice
şi adaptarea plasmalemei celulare prin
dezvoltarea de microvili au semnificaţia unui
prognostic rezervat.
Celule tumorale, unele din ele în liză, un limfocit
activat în strânse relaţii cu celulele tumorale
Tumorile maligne oro-faciale
-etiologie-
◼Tutunul şi alcoolul concentrat

◼Absenţa igienei orale
◼Agenţii industriali poluanţi
◼Agenţii virali
◼Factorii de mediu extern
◼Vârsta, ereditatea
◼Alimentaţiei
◼Anemiile
◼Tratamentele antitumorale
◼Factorii imunitari
◼Genele supresoare de tumori
Leziunea precanceroasă este definită de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) ca:
"un ţesut morfologic alterat în care se poate

dezvolta un cancer, cu o frecvenţă mai mare
decât în ţesutul de aceeaşi structură aparent
normal"
LEZIUNI ORALE CU POTENŢIAL DE
MALIGNIZARE
Eritroplazia
➢mai rar întâlnită
➢componentă displazică severă
➢evoluează cu regularitate spre malignizare
➢O.M.S.-ul o consideră singura leziune
precanceroasă a mucoasei orale
Clasificare
• forma hipertrofică (granulată)
• forma atrofică (agranulată)
Biopsia oferă elementele de
certitudine diagnostică
LEUCOPLAZIA
➢ leucokeratorză sau o metaplazie epidermoidă a
mucoasei orale
➢ Pindborg - pată sau placă albă, nu mai mică de 5

mm diametru, care nu poate fi înlăturată prin
ştergere şi nu poate fi clasificată în nici o altă
boală
Etiologie
- corelată cu acţiunea unor factori iritativi locali
- pe fondul unei predispoziţii individuale creată

de factori generali:
• luesul
• tulburări hormonale
• diabetul zaharat
• hipovitaminoza A
Etiologie
➢tutunul şi alcoolul
➢igiena bucală
Obiectiv
• Placi albe sidefii translucide ca fumul alb,

lăptoase sau chiar alb-gălbui, până la cenuşiu
LEUCOPLAZIA PĂROASĂ ORALĂ
• varietate lezională întâlnită la persoanele

imunosupresate cronic
Clinica bolii
Subiectiv - afecţiunea este asimptomatică

• Caracteristic - conturul neregulat al leziunilor cu
suprafaţa deseori plicaturată rugoasă sau papilară
(păroasă)
• În alte cazuri leziunile pot fi netede şi maculare

Tratament
• Acyclovir
• Corticoterapia topică se recomandă în

cazurile de procese inflamatorii
supraadăugate
Obiectiv
Forme:
• hiperkera-tozice,
• atrofice,
• erozive sau ulcerative şi
• buloase
Leziunile pot fi solitare, dar de cele mai multe ori
se intrică
Aspecte
• suprafeţe albe, opaline, uniforme, în placarde

care în partea centrală pot lua un aspect
verucos
• reţea ramificată cu arborizaţii ca nervurile

unei frunze de ferigă
Riscul de malignizare
• Malignizarea nu apare niciodată pe un lichen

plan recent, ci totdeauna pe unul vechi,
atrofic, eroziv sau verucos
Tratament
• tratament sedativ, tranchilizant
• Prednison în doze de atac de 20-30 mg/zi,

apoi 5-10 mg/zi ca doză de întreţinere
Alte medicamente
• Tetraciclină 1-2 g/zi timp de 3-4 săptămâni
• Griseofulvina 500 mg/zi timp de 4-5 săptămâni
• Vitamine: D2 în doze mari, vitamina K injectabilă,
vitaminele PP, B1, B6, B12, vitamina A per os
• Tigason (preparat derivat de acid retinoic) în
dozele de 0,5-1 mg/kg corp/zi
Tratamentul local
• se evită preparatele caustice şi iritante
• corticoizi administraţi local într-o bază specială

sau injecţii cu corticoizi în zona afectată
Tratamentul chirurgical
• excizia leziunilor care dau semne de agitaţie

celulară
• tratamentul cu laser şi chirurgia micrografică
• crioterapia
LUPUSUL ERITEMATOS
• afecţiune autoimună
Două forme principale
• lupusul eritematos cronic discoid sau cutaneo-

mucos
• lupusul eritematos acut sistemic sau
diseminat
Obiectiv
• Erupţia cutanată - placard eritematos sau mai
multe plăci ovalare sau policiclice de
dimensiunile variabile dispoziţie unilaterală
sau simetrică
• Erupţia mucoasă poate fi marcată subiectiv,

inconstant, de senzaţie de uscăciune a gurii şi
nasului
Diagnosticul diferenţial
• lichenul plan
• leucoplazia
• Sunt semnalate cazuri de apariţie a

carcinomului epidermoid pe leziunile lupice
Tratament
• antipaludicele de sinteză
• în formele rezistente la antipaludicele de

sinteză - corticoizi sau citostatice
Terapia locală
• corticoizii în pansamente ocluzive

• tratament calmant, creme calmante sau
creme cu chinină
• crioterapia cu zăpadă carbonică sau azot lichid
• laserterapie
CANDIDOZA ORALĂ
• deficienţă a sistemului imun

• nu se malignizează
• nu acţionează ca un agent carcinogenetic
NEVII
• displazii cutanate circumscrise

• majoritatea persistă toată viaţa
• unii se pot maligniza
Clasificare
• nevi simpli epidermali sau dermali - nu se

malignizează
• nevi nevocelulari - se pot maligniza

Lentigo
• poate avea sediul oriunde
• izolat sau ca elemente
grupate
• pată de culoare maro închis
până la negru
• netedă, plană sau uşor
denivelată,
• câţiva mm diametru
• bine delimitată
7. ALTE EXAMINĂRI
COMPLEMENTARE
• conţinutul şi dispersia ADN nuclear

• gena supresoare p53
DIAGNOSTICUL PRECOCE AL
RECIDIVELOR TUMORALE ŞI
METASTAZELOR
• Detectarea recidivelor sau metastazelor

înainte ca ele să devină evidente clinic ar
ameliora considerabil prognosticul
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA (CT)
• Secţiunile tomografice se fac în

plan axial, transversal, frontal,
sagital şi/sau oblic, dar spre
deosebire de tomografia clasică în
cazul C.T. se utilizează un fascicul
subţire şi ţintit
REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ
(R.M.N.)
• metodă de investigaţie, care realizează imagini

cu o rezoluţie mult superioară faţă de computer-
tomografie, fapt care permite utilizarea ei mai
ales în cazul tumorilor părţilor moi
ULTRASONOGRAFIA (ECOGRAFIA)
• tehnică de investigaţie, care se bazează pe principiul eco-

impulsului
• undele sonore sunt reflectate parţial şi recepţionate din
nou de emiţător în funcţie de o scară de frecvenţă de 1-8
MHz
SCINTIGRAFIA
• metodă de investigaţie ce se bazează pe
captarea radiaţiilor emise de izotopii
radioactivi, care se concentrează diferit în
ţesuturile bolnave faţă de cele sănătoase
CLASIFICAREA Şl STADIALIZAREA
TUMORILOR MALIGNE ALE
CAVITĂŢII ORALE
• prima clasificare - 1944 de către P.F. Denoix.

• s-a bazat pe extinderea tumorii primare (T),
statusul ganglionilor (nodulilor) regionali
(N) şi prezenţa sau absenţa metastazelor la
distanţă (M)
Tumora primară T
➢ TX - Tumora primară nu poate fi evidenţiată

➢ TO - Nu există dovezi despre tumora primară
➢ TIS - Cancer preinvaziv (cancer in situ)
➢ TI - Tumoră de 2 cm sau mai mică în dimensiunile sale
cele mai mari
➢ T2 - Tumoră mai mare de 2 cm, dar nu mai mare de 4 cm
în dimensiunile sale cele mai mari.
➢ T3 - Tumoră mai mare de 4 cm în dimensiunile sale cele
mai mari
➢ T4 - Tumora invadează structurile adiacente.
Limfonoduli
regionali - N
➢ NX - Limfonoduli regionali nu pot fi dovediţi

➢ NO - Nu există metastaze în limfonoduli regionali
➢ NI - Metastază într-un singur limfonodul regional
ipsilateral de 3 cm sau mai mic în dimensiunea sa cea
mai mare
➢ N2 - Metastază într-un singur limfonodul ipsilateral mai
mare de 3 cm, dar nu mai mare de 6 cm sau în
limfonoduli ipsilaterali multipli, nici unul mai mare de 6
cm sau bilateral; sau colateral nu mai mare de 6 cm
Metastaze la distanţă - M
➢MX - Prezenta metastazelor la distanţă nu

poate fi stabilită (evidenţiată)
➢MO - Fără metastaze la distanţă
➢M1 - Metastaze la distanţă
Gradaţia histopatologică (G)
➢GX - Nu poate fi stabilit gradul de diferenţiere

histopatologică a tumorii
➢G1 - Tumora este histopatologic bine diferenţiată
➢G2 - Tumora este histopatologic moderat
diferenţiată.
➢G3 - Tumora este histopatologic slab diferenţiată
➢G4 - Tumora este histopatologic nediferenţiată.
Absenţa sau prezenţa tumorii
reziduale după tratament este notată
cu simbolul R
➢RX - Prezenţa tumorii reziduale nu poate fi

stabilită (evidenţiată)
➢RO - Fără tumoră reziduală
➢Rl - Tumoră reziduală evidenţiabilă microscopic
➢R2 - Tumoră reziduală evidenţiabilă macroscopic
Stadializarea tumorilor
➢Stadiul I
➢Stadiul II
➢Stadiul III
➢Stadiul IV
Stadiul I
• cuprinde orice leziune a

cavităţii orale care măsoară mai
puţin de 2 cm
• fără dovada clasică de
implicare a limfonodulilor
Stadiul II
• cuprinde orice leziune mai mare de 2 cm,

dar care nu depăşeşte 4 cm în dimensiunea ei
cea mai mare
• fără dovada clinică a implicării
limfonodulilor sau a altor organe aflate la
distanţă
Stadiul III
➢există dovada clinică a implicării limfonodulilor

alături de o leziune primară de 4 cm sau mai
mică
➢leziuni care au diametrul maxim peste 4 cm,
chiar dacă nu sunt însoţite de limfonoduli
Stadiul IV
leziuni foarte avansate, care

depăşesc limitele menţionate ale
leziunii primare cu afectarea
certă a limfonodulilor, sau orice
tumoră indiferent de diametru,
dar care infiltrează ţesuturile
vecine
LEZIUNILE CU POTENŢIAL DE MALIGNIZARE LA
NIVELUL BUZELOR
• cheilite
• tumori benigne
• ulceraţii de natură traumatică sau postcombustială
• keratopatii
• cicatrici post-traumatice
• forme neprecizate
CHEILITELE
• Cheilita solară cronică

• Cheilita herpetică
• Cheilitele glandulare
Cheilita herpetică
• alteraţii profunde de natură inflamatorie şi
degenerativă, care îşi găsesc în final expresia
clinică în procesul keratozei exfoliative
Cheilitele glandulare
• au la bază afectarea glandelor salivare
labiale accesorii
• forme clinice:
Cheilitele keratozice
– cheilita leucoplaziformă
– cheilita leucoplazică
– cheilita leucokeratozică
ETIOPATOGENIA CANCERULUI DE BUZĂ
• expresia unor modificări la nivelul aparatului

genetic celular
2 etape principale:
• etapa cancerizării primitive - perioada de la
primul contact cu factorii cancerigeni până la
apariţia primelor celule canceroase
• etapa cancerizării secundare - de la apariţia

primelor celule maligne până la transformarea
malignă
FACTORII CANCERIGENI Şl
NECANCERIGENI
• două categorii:
- primari sau necelulari - cuprind:

- factori fizici
- factori chimici
- factori biologici
- secundari sau celulari

LOCALIZARE Şl ANATOMIE
PATOLOGICA
• predilecţie pentru buza inferioară

• histologic – carcinom:
»spinocelular
»nediferenţiat
»Bazocelular
»anaplazic
CLINICA BOLII
Debutul - două forme:
• Forma superficială - zonă albicioasă, îngroşată, fie cu

un aspect reliefat verucos, fie al unei ragade ulcerate,
care se acoperă cu o crustă hemoragică
• Forma nodulară - debutează în grosime printr-o zonă
indurată, nedureroasă, fără tendinţa de retrocedare
Perioada de stare
• Forma ulcerată
• Forma terebrantă
• Forma vegetantă (sau exofitică)
• Forma infiltrantă (sau endofitică)
• Formele cu localizări multiple
Imunoterapia
Obiective:
• acţiune asupra aparatului imunocompetent al gazdei

• întreruperea toleranţei specifice neoplaziei
• evitarea complicaţiilor legat de reacţiile imunologice
secundare
• evitarea provocării accelerării neoplaziei
• substituirea aparatului imunocompetent al gazdei cu
unul competent, izo- sau alogenic
TUMORILE MALIGNE
LINGUALE
CARCINOMUL LIMBII: Carcinomul

epidermoid, epiteliomul sau cancerul cu celule
scuamoase.
CARCINOMUL LIMBII
Frecvenţă
85-90% la sexul masculin
Anatomia patologică
➢73,33% - porţiunea mobilă a limbii

➢26,66% - baza limbii
Histologic
peste 95% dintre tumorile

maligne ale limbii sunt
carcinoame epidermoide şi
scuamocelulare (carcinoame cu
celule scuamoase)
CLINICA BOLII
Două forme:
➢una superficială, ulcerativă, care este şi
forma frecvent întâlnită
➢alta interstiţială, nodulară, mai rar întâlnită,
dar nu excepţională.
Forma ulcerativ-distructivă
agresivă prin extensia ei rapidă,

invadarea precoce a limfonodulilor
şi suprapunerea infecţiei
Forma vegetantă
împrumută foarte multe din

caracterele formei ulcerative, cu
deosebirea că ulceraţia este acoperită
de muguri cărnoşi
DIAGNOSTICUL
indurarea bazei leziunii şi extensia ei într-un

termen scurt semnifică schimbarea ritmului de
evoluţie a tumorii
PROGNOSTICUL
CARCINOMULUI LIMBII
Carcinomul limbii este o tumoră malignă, cu o

rată crescută de mortalitate.
Mortalitatea se datoreşte nu numai severităţii
bolii în sine, dar şi faptului că afectează un
organ ce interferează cu funcţii vitale, iar prin
raporturile anatomice oferă multiple căi de
diseminare.
TRATAMENTUL TUMORILOR
MALIGNE ALE LIMBII
➢Tratamentul profilactic
➢Tratamentul curativ
Tratamentul profilactic
Comportă cel puţin două măsuri importante şi

eficiente:
➢educaţia sanitară a populaţiei
➢controlul oncologic preventiv
Tratamentul curativ
➢chirurgical
➢radiant
➢citostatic
cu modalităţi singulare sau combinate

între ele
CARCINOMUL PLANŞEULUI
ORAL
Ca frecvenţă ocupă locul al treilea

între cancerele cavităţii orale, dacă
se ia în calcul şi cancerul buzelor,
fiind situat imediat după cancerul
de limbă.
TRATAMENTUL CARCINOMULUI
PLANŞEULUI ORAL
➢Tratamentul profilactic
➢Tratamentul curativ
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
➢ pelvectomia simplă
➢ pelviglosectomia
➢ pelvigingivectomia
➢ pelvi-gloso-mandibulectomia cu sau fără
întreruperea continuităţii osoase
CARCINOMUL MUCOASEI JUGALE
• Debutează în general pe linia ocluzată de la

comisura labială la cea intermaxilară
• Afectează în proporţie egală cele două sexe
după vârsta de 50 de ani
Forme de manifestare
• ulcerativă
• vegetantă, verucoasă
• papilomatoasă
• nodulară
Adenopatia
• apare precoce
• cancerul obrazului – caracter limfofil
Adenopatia interesează:
• G. submandibulari
• G. submentali
• G. parotidieni inferiori
• lanţul limfatic cervical profund este interesat
aproape cu regularitate
CARCINOMUL MUCOASEI GINGIVALE
Frecvenţa:
• 4-16% dintre cancerele orale
Etiologie:
• alcoolul
• tutunul
• igiena orală prost întreţinută
Semnele funcţionale
dificultăţile de masticaţie şi vorbire

sângerări de la nivelul tumorii
alterarea stării generale

Adenopatia
Foarte diversă ca sediu:
–unilaterală
–bilaterală
–contralaterală
• submaxilară
• jugulo-carotidiană
Diagnosticul diferenţial
• ulceraţiile banale mecanice
• herpetice sau aftoase
• lupusul gingival tuberculos
• şancrul sifilitic
• granulomul reparator (epulis)
• tumorile cu debut endo-osos (sarcoame sau
tumora cu mieloplaxe)
TUMORILE MALIGNE ALE PALATULUI
• la nivelul palatului dur

• la nivelul palatului mole (vălului palatin)
CARCINOAMELE PALATULUI DUR
Tumoră:
»primară
»secundară
»metastatică
Adenopatia
• metastazele ganglionare ale carcinoamelor palatului dur
aflate în stadii precoce sunt reduse în general (8-10%) şi
mult mai reduse decât cele ale palatului moale
• afectează ganglionii cervicali, retrofaringieni
TUMORILE MALIGNE ALE VALULUI
PALATIN (PALATULUI MOALE)
• Tumora primară
»carcinom epidermoid spinocelular
»carcinomul glandular
• Tumora secundară - ca urmare a extensiei cancerelor

din vecinătate
• Tumora metastatică
Etiologie
• fumatul intens
• consumul de băutul alcoolice concentrate
• predomină la sexul masculin
• vârsta: 60-70 ani
• igiena orală slabă
• tratamentele antitumorale anterioare, radio-
şi chimioterapice
Semnele obiective
Trei forme:
• ulcerativ-distructivă
• vegetantă
• infiltativă
MELANOMUL MALIGN AL MUCOASEI
ORALE
CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC 7.LEZIUNI
PRECANCEROASE
1. INFECŢII OMF
3. TRAUMATISME OMF
MAXILARE
9. BOLILE ATM
12. DUREREA
• GALAŢI 2015-2016
Nevul "în dom"
• are aspectul unei cupole puternic bombate
• consistenţă fermă
• suprafaţă netedă fără pilozitate
• culoare negricioasă ca antracitul
Nevul pigmentar gigant
• observat încă de la naştere

• placard infiltrat, întins,
pigmentat
• suprafaţa neregulată şi
acoperită în
marea majoritate cu fire
de păr
Lentigo
• poate avea sediul oriunde
• izolat sau ca elemente
grupate
• pată de culoare maro închis
până la negru
• netedă, plană sau uşor
denivelată,
• câţiva mm diametru
• bine delimitată
• nevii tuberoşi nu se malignizează decât
excepţional
• nevii în dom, lentigo şi nevii giganţi dau un

procent relativ ridicat de malignizări
Tratament
• Nevii simpli epidermali sau dermali nu
necesită tratament
• Extirpare profilactică cu margine de siguranţă
în ţesut sănătos.
• Nevii giganţi pot beneficia de exereze
chirurgicale urmate de plastii sau grefe
MELANOZA DUBREUILLE
• Afecţiune benignă la debut,

dar cu un mare procent de
malignizare
• Leziune pignlentată brună,

relativ frecventă, care
afectează adultul
• Sexul feminin este mai rar

afectat
Tratament
• exereza largă
• plastie reconstructivă
CONCEPTUL DE TUMORI MALIGNE
PRIMARE MULTIFOCALE (MULTIPLE)
Criteriile stabilire de Warren şi Gates:

• să fie clar maligne
• fiecare tumoră să fie topografic distinctă de
cealaltă - separate de un ţesut
sănătos
• să fie exclusă posibilitatea ca una dintre
tumori să reprezinte metastaza celeilalte
DIAGNOSTICUL PRECOCE AL
CANCERULUI ORO-FACIAL
• pete roşii plane sau uşor denivelate
• pete albe cu suprafaţa neregulată
Leziunile - se pot
combina între ele astfel:
◼ leziuni albe şi roşii (fisuri sau plaje
mamelonate)
◼ hiperkeratoze combinate cu eroziuni sau
ulceraţii
Semne subiective
• paresteziile sau anesteziile
• pareza sau paraliziile
• otalgia
• glosodinia
• odontalgia şi mobilitatea dentară
• disfagia
• sângerări spontane din sinusuri sau provocate de
masticaţie
• limitarea mişcărilor limbii
• trismusul
Metode de diagnostic precoce
1. examenul clinic
2. coloraţia intravitală cu albastru de toluidină
3. examenul citologic
4. examenul biopsie
5. examenul limfonodulilor
6. alte examinări complementare
COLORAŢIA INTRAVITALĂ CU ALBASTRU
DE TOLUIDINA
• Modul de utilizare constă în clătirea gurii timp
de 10 sec. până la un minut cu o soluţie
apoasă de albastru de toluidină 1%
• Testul este considerat pozitiv atunci când

apare o plajă albastru închis
CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC
1. INFECŢII OMF
3. TRAUMATISME OMF
MAXILARE
9. BOLILE ATM
12. DUREREA
• GALAŢI 2015-2016
CANCERUL ETAJULUI
MIJLOCIU AL FEŢEI
Prima clasificare
(Sebileau)
Din punct de vedere anatomo-patologic - trei etaje:
◼ infrastructura palato-maxilară
◼ mezostructura nazo-sinusală
◼ suprastructura etmoido-maxilo-orbito-malară
Ohnegren
◼ clasificare determinată de o dreaptă, dusă de
la rădăcina nasului la unghiul maxilarului
◼ această dreaptă - împarte maxilarul în 2

regiuni:
– postero-superioară
– antero-inferioară
Le Roux şi Ennuyer clasifică tumorile
masivului etmoido-maxilar astfel:
1. Tumori cu debut relativ limitat:
◼ tumori etmoidale unilaterale

◼ tumori endomaxilare
◼ tumori ale rebordului alveolar
◼ tumori limitate ale structurilor foselor
nazale în afara localizărilor etmoidale
2. Tumori extinse
◼ etmoido-maxilo-orbito-malare
◼ etmoido-maxilare
◼ tumori ale planşeului sinusal
◼ tumori evoluând în mai multe direcţii
3. Tumori limitate la diferitele structuri
ale masivului facial superior
a.tumori de infrastructură:
- forma alveolară şi forma alveolo-palatină
b.tumori de mezostructură:
- forme endosinusale
c.tumori de suprastructură:
- forme etmoido-maxilare, forme sinuso-orbitare,
forme sinuso-malare
4.Tumori extinse
a.tumori extinse, dar care rămân încă în

limitele anatomice ale maxilarului
superior
b.tumori extinse care depăşesc limitele
anatomice ale maxilarului superior
CANCERUL CAVITĂŢII NAZALE ŞI
AL SINUSURILOR PARANAZALE
CLASIFICARE DUPĂ SISTEMUL
T.N.M.
◼ T0 - tumoră neevidenţiabilă
◼ T1 - tumoră cu diametrul până la 2 cm, localizată

pe fibromucoasa palatină, fără invazie osoasă
◼ T2 - tumoră cu diametrul între 2-4 cm, cu distrucţie

osoasă limitată la nivelul alveolar sau al bolţii
palatine, fără a invada mucoasa sinusală
◼ T3 - tumoră peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
◼ T4 - tumoră care invadează obrazul, orbita, fosa

infratemporală, celulele etmoide etc
◼ N0 - limfonoduli nepalpabili
◼ N1 - limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul

de până la 3 cm
◼ N1 - a. apreciaţi clinic neinvadaţi
◼ N1 - b. apreciaţi clinic invadaţi
◼ N2 - limfonoduli unici sau multipli, homo- sau

bilaterali, mobili, cu diametrul între 3-6 cm
◼ N2 - a. apreciaţi clinic neinvadaţi
◼ N2 - b. apreciaţi clinic invadaţi
◼ N3 - limfonoduli masivi homolaterali, bilaterali sau

contralaterali, fixaţi de ţesuturile adiacente
◼ M0 - fără metastaze la distanţă
◼ M1 - cu metastaze la distanţă
Pentru mezostructura maxilarului
◼ TO - tumoră neevidenţiabilă clinic
◼ TI - tumoră localizată la nivelul mucoasei care căptuşeşte un

singur perete sinusal fără distrucţie osoasă
◼ T2 - tumoră localizată la nivelul întregii mucoase sinusale, fără

distrucţia pereţilor osoşi
◼ T3 - tumoră extensivă, invadând pereţii osoşi maxilari şi

celulele etmoidale anterioare
◼ T4 - tumoră masivă cu invazia părţilor moi peri-maxilare ale

etmoidului, nazo-faringelui, fosa infratemporală, baza craniului
T1
T2
T3
T4
Patru stadii
◼ Stadiul I - T1-N0-M0
◼ Stadiul II - T2-N0-M0
◼ Stadiul III - T3-N0-M0 sau T1-T2-T3
N1M0 T4-N0-M0
◼ Stadiul IV - orice cu T cu N2-N3 şi MO
orice T cu orice N şi M1
CLASIFICARE DUPĂ TIPUL
HISTOPATOLOGIC
Tumori ale părţilor moi:
◼ Epiteliale:
a. carcinomul "in situ"
b. carcinomul cu celule scuamoase
c. adenocarcinomul
d. carcinomul cu celule fuziforme
e. carcinomul cu celule nediferenţiate
f. carcinomul limfoepitelial
g. melanomul malign
h. tumori maligne ale glandelor salivare mici
◼ carcinomul adenoid chistic;
◼ carcinomul muco-epidermoid.
•Tumori ale ţesutului interstiţial:
a. granulomatoza Wegener (histiocitoza malignă,

granulomul letal de linie mediană)
b. rabdomiosarcomul; embrionar (sarcomul botricoid),
alveolar, pleomorf
c. fibrosarcomul
d. angiosarcomul
e. limfosarcomul
f. reticulosarcomul
g. mixosarcomul
h. h. condrosarcomul
◼ Tumori ale ţesutului osos:
a. sarcom osteogen
b. sarcomul Ewing
c. tumora cu celule gigante
SEMNE CLINICE
În funcţie de:
◼ localizarea topografică
◼ stadiul evolutiv al tumorii
◼ Semne dentare
◼ Semnele oculare - două sindroame:

a. Sindromul de planşeu al orbitei
b. Sindromul orbitar posterior
◼ Semne de extensie în fosa pterigo-maxilară

◼ durere
◼ deformaţia peretelui lateral al nasului
◼ cefaleea la nivelul regiunii frontale
◼ durere de tipul celei din sinuzitele maxilo-etmoido-
frontale
◼ sângerarea nazală unilaterală
◼ durerea atipică facială
◼ infiltrarea retrogradă pe cale perineurală a fosei
cerebrale mijlocii
◼ scurgeri la nivelul urechii medii prin obstrucţia
funcţională a trompei Eustachio
◼ anestezia palatului
◼ afectarea alimentării bolnavului, alterând grav
starea generală
DIAGNOSTICUL
◼ Metodele de investigaţie pot fi:
◼ invazive
◼ neinvazive
METODELE NEINVAZIVE
◼ radiografia
◼ tomografia computerizată
◼ ortopantomografia
◼ rezonanţa magnetică
METODE INVAZIVE
Biopsia:
◼ Biopsia în leziunile nazale
◼ Biopsia şi explorarea sinusului maxilar
◼ Biopsia şi explorarea etmoidului
◼ Etmoidectomia pe cale endonazală
◼ Biopsia şi explorarea sinusului sfenoidal
◼ Biopsia şi explorarea sinusului frontal

ADENOPATIA ÎN CANCERUL
ETAJULUI MIJLOCIU AL FEŢEI
a.limfonodulii parotidieni
b.limfonodulii submandibulari
c.limfonodulii regiunii jugulare
METASTAZELE LA DISTANŢA
◼ rare şi apar tardiv

◼ la nivelul bazinului, coloanei vertebrale,
craniului, membrelor, plămînului
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL
CANCERULUI DE ETAJ MIJLOCIU AL FEŢEI
◼ Rezecţia parţială limitată la unul din

nivelurile lui Sebileau
◼ Maxilectomia subtotală cu rinotomia extinsă
lateral
◼ Maxilectomia totală
◼ Maxilectomia cu exenteraţie de orbită
◼ Rezecţia cranio-facială
Incizia Weber - Ferguson
Tipuri de rezecţie segmentară de
maxilar
Rezecţie parţială de maxilar
(platou palato-alveolar)
Abordarea chirurgicală într-un cancer
de mezostructură
Rezecţia totală de maxilar
Rezecţie de maxilar cu exenteraţie
de orbită
REABILITAREA PROTETICĂ A DEFECTELOR
ETAJULUI MIJLOCIU AL FEŢEI
Factori:
◼ gradul de malignitate
◼ predispoziţie la recidivă a tumorilor în
această regiune
◼ variabilitatea, compatibilitatea şi eficacitatea
protezelor
RECONSTRUCŢIA CHIRURGICALA
◼ cuprinde de la sutura simplă a defectelor

minore, până la reconstrucţie, folosind
lambouri regionale mari, sau de la distanţă
REABILITAREA PROTETICĂ
OBTURAREA CHIRURGICALA
◼ Obturatoarele chirurgicale imediate

◼ Obturatoarele chirurgicale întârziate
◼ Revizuirea protezei chirurgicale
◼ Protezarea definitivă
EPITEZELE FACIALE
TUMORILE MALIGNE ALE
MANDIBULEI
◼ carcinoame
◼ sarcoame
CARCINOAMELE MANDIBULEI
◼ carcinoame localizate anterior de canin
◼ carcinoame localizate posterior de canin
◼ carcinoame localizate retromolar

Clasificate după punctul de plecare
al tumorii
◼ carcinoame primare
◼ carcinoame secundare
◼ metastaze mandibulare
FORME CLINICE DE DEBUT
◼ carcinom cu debut superficial (forma

superficială)
◼ carcinoame cu debut profund (forma
profundă)
FORMA SUPERFICIALĂ
◼ ulceraţie cu margini neregulate,

proeminente, la nivelul mucoasei gingivale
◼ are tendinţa de a se extinde în suprafaţă şi

profunzime, evoluând fie spre:
◼ forma ulcero-infiltrativă
◼ forma ulcero-vegetantă
FORMA PROFUNDĂ
◼ debutează endoosos
◼ semne necaracteristice, având pentru

o perioadă o evoluţie asimptomatică
◼ produce distrucţia ţesutului osos
◼ dinţii sunt deplasaţi, devin mobili şi dureroşi
◼ extracţia acestor dinţi creează cale liberă în
evoluţia tumorii,
◼ sub forma unei mase burjonate, sângerândă
la atingere, acoperită cu depozite cenuşii,
fetide
Evaluarea evoluţiei clinice după sistemul
TNM a cancerelor cu debut endoosos
◼ T0 - tumoră nedecelabilă clinic
◼ T1 - tumoră centrală cu diametrul de până la 2 cm,

cu hipoestezie şi odontalgii, fără deformaţii osoase
◼ T2 - tumoră cu diametrul mai mare de 2 cm, cu

deformare osoasă, mobilitate dentară redusă
neexplicabilă printr-un factor local
◼ T3 - tumoră mai mare de 4 cm, cu erodarea

corticalei, păstrând integritatea periostului
◼ T4 - tumoră cu invazia părţilor moi

◼ N0 - limfonoduli nepalpabil
◼ N1 - limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul

de până la 3 cm
◼ N1a - limfonoduli apreciaţi clinic neinvadanţi
◼ N1b - limfonoduli apreciaţi clinic invadaţi
◼ N2 - limfonoduli unici sau multipli, homo- sau

bilaterali, mobili, cu diametrul între 3-6 cm
◼ N2a - limfonoduli apreciaţi clinic neinvadaţi
◼ N2b - limfonoduli apreciaţi clinic invadaţi
◼ N3 - limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali

sau contralaterali, fix'aţi la ţesuturile adiacente
◼ M0 - fără metastaze la distanţă
◼ M1 - cu metastază la distanţă
ADENOPATIILE SECUNDARE Şl METASTAZELE
CARCINOMULUI MANDIBULAR
Grupele de limfonoduli interesate precoce sunt:

◼ submandibulari
◼ submentonieri
◼ jugulo-carotidien
Metastazele pot apărea în formele evoluate la nivelul:

◼ plămânilor
◼ ficatului
◼ altor organe
DIAGNOSTICUL
◼ examenul clinic al bolnavului

respectând metodologia clasică
◼ examenul radiografie - date privind
extinderea tumorii
În formele cu debut periferic
◼ radiografia - radiotransparenţă cu
limite neprecise, cu contur neregulat,
ce dă o imagine caracteristică de os
"muşcat"
Debutul la nivelul marginii bazilare
◼ aspectul de "os ros de şoareci"

◼ în formele de debut, profund - o
demineralizare difuză, necaracteristică, cu
ştergerea desenului osos
◼ în perioada de stare, osteoliza progresează

dând aspectul radiologie de plaje de
radiotransparenţă, descrise sub forma de "os
poros" sau de "os ciuruit"
În formele avansate - fracturi în os
patologic
◼ Examenul computer tomografic (CT) - date
mult mai precise privind atât localizarea cât
şi extensia procesului
◼ Biopsia - date certe:

◼ asupra diagnosticului anato-mopatologic
◼ asupra gradului de diferenţiere celulară
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
În formele cu debut superficial:

◼ ulceraţiile banale
În formele cu debut endoosos:

◼ osteita şi osteomielita
◼ tumorile benigne endoosoase
◼ osteodistrofia
SARCOAMELE MANDIBULEI
◼ la copii şi tineri
◼ la bărbaţi frecvenţa fiind de două ori
mai mare
ANATOMIE PATOLOGICA
◼ sarcomul osteoblastic
◼ sarcomul fibroblastic
◼ sarcomul condroblastic
OSTEOSARCOMUL
◼ prezenţa unei formaţiuni ulcerative sau a unei

simple bombări osoase
◼ bombarea osoasă dureroasă
◼ mai frecvent la mandibulă decât la maxilar
◼ durerile osoase şi parestezia însoţesc tumorile
mandibulare
CONDROSARCOMUL
◼ rar întâlnit
◼ poate apărea atât periferic cât şi central
◼ originea exactă nu a fost determinată
FIBROSARCOMUL
◼ tumoră relativ rară

◼ etiologia - încă neclară
◼ s-a observat că s-a dezvoltat pe fondul
displaziei fibroase, pe tumori cu celule
gigante şi boala Paget.
◼ predispoziţie ereditară
SARCOAMELE ODONTOGENE
Fibrosarcomul ameloblastic
◼ asemănător ca structură cu fibromul ameloblastic

◼ prezintă în structura sa mezodermală modificări
maligne
◼ de două ori mai frecvent la mandibulă decât la
maxilar
◼ toate cazurile descrise la mandibulă au fost
localizate în regiunea posterioară a acesteia
◼ simptome: deformaţia osoasă şi durerea
◼ creşterea tumorală este rapidă
Odontosarcomul ameloblastic
◼ tumoră rară, asemănătoare cu fibrosarcomul

ameloblastic
◼ se formează cantitate limitată de dentină şi
smalţ
◼ simptomatologia clinică este asemănătoare cu
cea a fibromului ameloblastic
SARCOMUL EWING
◼ tumoră osoasă mai puţin frecventă

◼ apare mai frecvent la mandibulă decât
la maxilar
◼ sunt descrise şi forme extrascheletice
ale tumorii Ewing, dar la faţă acestea
sunt extrem de rare
Simptomatologia
◼ febră
◼ anemie
◼ leucocitoză
◼ creşterea VSH-ului
◼ Evoluţia este deosebit de agresivă cu
metastază precoce la nivelul altor oase
sau pulmonar
◼ Peste 25% dintre bolnavi prezintă

metastaze în momentul diagnosticării
LIMFOAMELE MALIGNE
◼ Clinic - dureri intraosoase însoţite de prezenţa

unei tumori, parastezii, mobilitate dentară
◼ Stare generală relativ bună
◼ Prognosticul este mai bun decât la celelalte

tumori maligne osoase
SARCOMUL BURKITT
◼ formă particulară a limfoamelor maligne

◼ în forma sa clasică aparţine populaţiei negre din
zona africană putând fi asociat cu malaria şi, în unele
cazuri, a fost izolat virusul Epstein-Barr
◼ primul semn este constituit de mobilizarea şi
pierderea dinţilor
◼ tumora se dezvoltă predominant intraoral, raportul
dintre interesarea mandibulei şi maxilarului fiind de 1
la 3
CLINICA SARCOAMELOR
Două forme clinice:
◼ sarcomul cu debut periferic (sarcoamele

periostale)
◼ sarcomul cu debut
endoosos (sarcoamele centrale)
DIAGNOSTICUL
◼ pe baza examenului clinic care trebuie

dublat de examenele paraclinice
◼ un rol important îl au examenul
radiologie, computertomografic şi
biopsia, precum şi examinările
interdisciplinare în cazul limfoamelor
maligne
În cazul osteosarcomului
◼ imagine radioopacă neregulată şi

neuniformă, cu un contur fără limite
de demarcaţie
◼ zona de opacitate astructurală poate fi
presărată de striuri radio-clare, ce pot
da imaginea de „os pieptănat".
Sarcoamele osteogenetice
◼ confluarea zonelor radioopace

aspect de
"arici"
◼ de hipercalcifiere
◼ în formele cu debut central ale
osteosarcoamelor - aspect de
"explozie" a osului
◼ condrosaarcomul - radiotransparenţă
neuniformă, asemănată cu mici plaje
radioopace "în alice"
◼ în fibrosarcomul ameloblastic – radio-
transparenţă multiloculară, similare cu cele
din adamantinom
◼ în sarcomul Ewing –aspect de "foi de ceapă"

◼ Biopsia se efectuează ca şi în cazul
carcinoamelor, avându-se în vedere
faptul că ea poate constitui, în cazul
sarcoamelor, un factor de agresivitate
locală care grăbeşte evoluţia
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
◼ epulisul în formele cu debut periferic

◼ granulomul cu celule gigante în formele
cu debut central
◼ osteodistrofiile mandibulare
◼ osteomielita
◼ tumorile benigne
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL TUMORILOR
MALIGNE ALE MANDIBULEI
Metode chirurgicale:
◼ Rezecţia parţială (segmentară)

◼ Rezecţia transversală (cu întreruperea
continuităţii osoase)
◼ Rezecţia înaltă
◼ Rezecţia cu dezarticulare
Incizia şi descoperirea mandibulei pentru
rezecţiile segmentare mandibulare
Descoperirea arcului anterior şi
modelarea p de titan
TRATAMENTUL POSTOPERATOR
◼ În primele ore - supravegherea bolnavului în

serviciul de terapie intensivă
◼ În zilele următoare - echilibrarea metabolismului
hidroelectrolitic prin asigurarea nutriţiei
corespunzătoare cu ajutorul unei sonde nazo-
gastrice
◼ Alimentaţia endovenoasă
◼ Profilaxia trombozelor - mobilizarea precoce a
bolnavului şi în mod diferenţiat, de la caz la caz,
o terapie anticoagulantă
◼ Tratamentul antibiotic
◼ Pentru prevenirea complicaţiilor

pulmonare - aspiraţia permanentă
endoorală şi faringiană
◼ Schimbarea periodică a rezervorului

Redon, precum şi a pansamentelor,
ori de câte ori se îmbibă cu secreţii
Vă mulţumesc pentru atenţie!
CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC 9. BOLILE ATM
1. INFECŢII OMF
3. TRAUMATISME OMF
MAXILARE
9. BOLILE ATM
Patologia articulaţiei
temporo-mandibulare
Articulaţia temporo-mandibulară
◼ Fosa mandibulară (glenoidă)
◼ Tuberculul articular
◼ Condilul mandibular
◼ Discul articular (meniscul)
◼ Ligamentele
Evaluări diagnostice
◼ Istoricul afecţiunii
◼ Examenul clinic
◼ Examene paraclinice
EXAMENUL ATM
◼ INSPECŢIE STATICĂ Şi DINAMICĂ

◼ PALPAREA STATICĂ Şi DINAMICĂ
◼ASCULTAŢIA
◼ SENSIBILITATEA
◼ AMPLITUDINEA DESCHIDERII GURII

Medicul are obligaţia de a cunoaşte
◼ metodologia de investigaţie existentă

◼ specificitatea acesteia
◼ posibilităţile şi performanţele metodelor utilizate
◼ riscurile de a obţine rezultate fals pozitive sau fals
negative
Examene paraclinice
Optopantomografia
Tomografia ATM
◼ pentru ATM dreaptă şi stangă, cu gura inchisă şi gura

deschisă
◼ este utilizata in diagnosticarea disfuncţiilor sistemului
stomatognat.
modificările morfologice ale elementelor articulare
poziţia statică şi dinamică a elementelor articulare.
Artrografia
◼ Apreciază conţinutul articular şi ţesuturile

moi, cu substante radioopace introduse
între cele două cavitaţi meniscale
◼ Se realizează pe articulaţii in poziţie statică
sau în mişcare (cineartrografii)
Tomografiile computerizate
◼ Tomodensitometria diferenţiază structurile
tisulare cu densitatea apropiată între ele
◼ Tomografiile prin rezonanţă magnetică
nucleară (R.M.N.) sunt de utilitate deosebită
in examinarea parţilor moi ale ATM
Disfuncţia temporo-mandibulară
◼ Mobilitate dentară prin traumă ocluzală
◼ Abrazie dentară
◼ Mialgii
◼ Contracturi musculare
◼ Miospasme
◼ Miozite
◼ Dureri articulare
◼ Zgomote intraarticulare
◼ Salturi condiliene
◼ Hipo-/hipermobilitate a mandibulei
TRATAMENTUL DISFUNCŢIEI
ATM
◼ metode paliative - reducerea simptomatologiei

pacientului
◼ Medical
◼ Agenţi fizici
◼ metode definitive
Tratamentul medical
◼ analgezice
◼ tranchilizante
◼ anestezice locale
◼ substanţe antiinflamatorii nesteroidiene
◼ relaxante musculare
Tratamentul cu agenţi fizici
◼ termoterapia, care foloseşte căldura emisă de

o sursă de raze infraroşii sau de laser cu CO2
◼ terapia prin refrigeraţie - kelenul
◼ masajul ţesuturilor din zona dureroasă
◼ stimularea electrică neurală transcutană
◼ terapia de relaxare a muşchilor
Tratamentul definitiv
nechirurgical
reducerea hiperactivităţii musculare
parafuncţiile stresul emoţional

malocluzia
Tratamentul chirurgical
◼ nu se recurge la terapia chirurgicală decât

după epuizarea metodelor terapeutice
neinvazive sau când tulburările clinice severe
AFECŢIUNILE INFLAMATORII ŞI
DEGENERATIVE ALE ARTICULAŢIEI
TEMPORO-MANDIBULARE
CAPSULITA ŞI SINOVITA
Factori etiologici
◼ traumatismele acute
◼ deschiderile exagerate ale gurii
◼ mişcările masticatorii exagerate
◼ modificărilor adaptării structurilor discale
◼ procese inflamatorii de vecinătate
RETRODISCITA
(RETROMENISCITA)
proces inflamator localizat la nivelul

ţesutului retrodiscal, a cărui
inervaţie senzitivă este foarte bogată
ARTRITELE
◼ artrite traumatice
◼ artrite infecţioase
◼ artrite reumatoide
◼ artrite hiperuricemice (gutoase)
◼ artrite degenerative de tip artrozic
LEZIUNI TRAUMATICE
CONTUZIILE ARTICULAŢIEI
TEMPORO-MANDIBULARE
◼ dureri articulare spontane sau provocate de

deschiderea gurii
◼ trismus moderat
◼ devierea mentonului de partea sănătoasă
◼ tumefacţie
◼ echimoze periarticulare
PLĂGILE ARTICULARE
◼ Sunt de obicei accidentale
◼ Factori traumatici pot produce pe lângă
deschiderea articulaţiei şi leziuni ale
capetelor osoase sau ale meniscului
Subluxaţia anterioară
(recidivantă, habituală)
◼ Dislocare incompletă/completă autoreductibilă a

condilului din cavitatea glenoidă
LUXAŢIl ACUTE TEMPORO-
MANDIBULARE
◼ Pierderea bruscă a raporturilor normale

între suprafeţele articulare, cu ieşirea
condilului din cavitatea glenoidă fără a
putea fi redusă de bolnav
LUXAŢIl ACUTE TEMPORO-
MANDIBULARE
Se descriu trei forme:

◼ anterioare
◼ posterioare
◼ laterale
Luxaţia temporo-mandibulară acută
de tip anterior
Dizlocare completă a condilului care nu poate fi

repoziţionat în cavitatea glenoidă decât prin
reducere manuală
Luxaţie unilaterală
Luxaţie bilaterală
Reducerea luxaţiei ATM
CONSTRICŢIA MANDIBULEI
limitarea permanentă, totală sau parţială,

a mişcărilor mandibulei datorită unor
îmbolnăviri sau sechele după procese
patologice ale ţesuturilor periarticulare
Constricţie de mandibulă
ANCHILOZA TEMPORO-
MANDIBULARA
◼ limitarea permanentă a mişcărilor
mandibulei datorită organizării unui ţesut
osos, care sudează mandibula de osul
temporal
◼ dispariţia articulaţiei
Postoperator
AFECŢIUNI CONGENITALE ŞI
DE DEZVOLTARE
◼ Aplazia condilului mandibular

◼ Hipoplazia condilului mandibular
◼ Hiperplazia unilaterală sau bilaterală a
condilului
TUMORILE ARTICULAŢIEI
TEMPORO-MANDIBULARE
◼ osteomul mandibular
◼ tumora cu mieloplaxe
◼ condromul
◼ osteocondromul
◼ fibromixomul
◼ Condrosarcomul
◼ sarcomul sinovial
◼ fibrosarcornul
10. PATOLOGIA GLANDELOR
CURSURI AN VI SALIVARE
TEORETIC şi CLINIC
1. INFECŢII OMF
3. TRAUMATISME OMF
5. TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE MAXILARE
9. BOLILE ATM
12. DUREREA
• GALAŢI 2015-2016
PATOLOGIA GLANDELOR
SALIVARE
1. TULBURĂRILE SECREŢIEI SALIVARE

2. SIALOLITIAZA
3. INFECŢIILE GLANDELOR SALIVARE
- Virale
- Bacteriene nespecifice
- Bacteriene specifice
4. SIALOADENOZE
5. TUMORI BENIGNE
6. TUMORI MALIGNE
METODE DE INVESTIGARE ALE GLANDELOR
SALIVARE
• EXAMENUL CLINIC
• EXAMENUL RADIOLOGIC
• TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
• REZONANŢA MAGNETICA NUCLEARA (RMN)
• ECOGRAFIA
• SCINTIGRAFIA
• EXAMENUL MICROBIOLOGIC
• CITODIAGNOSTICUL SALIVAR
• CITODIAGNOSTICUL PRIN PUNCŢIE
• FORAJUL BIOPSIC
• DOZAREA ELECTROLIŢILOR
EXAMENUL CLINIC
EXAMENUL RADIOLOGIC
Sialografia
EXAMENUL MICROBIOLOGIC
CITODIAGNOSTICUL SALIVAR
MALFORMAŢIILE GLANDELOR
SALIVARE
Se întâlnesc foarte rar:

– aplazia
– hipoplazia - disostoza cleido-facială sau
hemiatrofia facială progresivă (sindromul
Romberg)
– megastenomul şi megawartonul
TULBURĂRILE SECREŢIEI SALIVARE
• HIPOSIALIILE
– HIPOSIALIILE TRANZITORII
– HIPOSIALIILE PERSISTENTE
• SIALOREEA
PLĂGILE GLANDELOR SALIVARE
• Plăgile parotidiene şi parotideo-maseterine

sunt pe departe cel mai frecvent întâlnite
datorită poziţiei mai expuse, subcutane
• Scurgerea salivei prin plagă, sau pareza şi chiar

paralizia nervului facial se observă de obicei la
câteva ore sau chiar zile după producerea
plăgii
FISTULELE SALIVARE
• Căi anormale de scurgere a salivei la mucoasă
sau la piele
• Se produc cu totul excepţional la glanda
submandibulară, niciodată la glanda
sublinguală şi cel mai frecvent la glanda
parotidă.
INFLAMAŢIILE GLANDELOR SALIVARE -
SIALADENITE
Afecţiunile inflamatorii ale glandelor salivare

pot interesa fie numai canalele de excreţie
(sialo-dochite) fie glandele în totalitate
(sialadenite)
INFLAMAŢI/LE GLANDELOR SALIVARE -
S/ALADEN/TE
• SIALADENITELE ACUTE
– PAROTIDITA ACUTĂ SUPURATĂ
• PAROT1DITELE CRONICE
– PAROTIDITA CRONICA NESPECIFICA
– PAROTIDITELE CRONICE SPECIFICE
SIALADENITELE ACUTE
• PAROTIDITA ACUTĂ SUPURATĂ
• PAROTIDITELE CRONICE
• PAROTIDITA CRONICA NESPECIFICA
• PAROTIDITELE CRONICE SPECIFICE
• SUBMAXILITE ACUTE
• SUBMAXILITA ACUTA NELITIAZICĂ
PAROTIDITELE CRONICE
• mai des întâlnite

• etiologie variată
PAROTIDITA CRONICA NESPECIFICA
• Este o afecţiune care poate evolua sub formă

cronică de la început, sau poate urma unui
proces inflamator acut
• Cel mai frecvent are un caracter recidivant
PAROTIDITELE CRONICE SPECIFICE
• Tuberculoza parotidiana
• Sifilisul glandei parotide
• Actinomicoza parotidiana
Sialadenită cronică
LITIAZA SALIVARĂ
• LITIAZA SUBMANDIBULARĂ
• LITIAZA PAROTIDIANĂ
• LITIAZA GLANDEI SUBLINGUALE
• LITIAZA GLANDELOR SALIVARE MICI (LABIALE
SAU JUGALE)
LITIAZA SUBMANDIBULARĂ
• Colica salivară
• Abcesul salivar
• Tumora salivară
LITIAZA PAROTIDIANĂ
• Este mai rara

• Dacă se supraadaugă infecţia, se formează
abcesul salivar
LITIAZA GLANDEI SUBLINGUALE
• Este cu totul excepţională şi se confundă

adesea cu litiaza canalului Warthon
• Ea nu dă tulburări, decât prin complicaţiile
septice
LITIAZA GLANDEI SUBLINGUALE
• Este cu totul excepţională şi se confundă

adesea cu litiaza canalului Warthon
• Ea nu dă tulburări, decât prin complicaţiile
septice
SIALOZELE- PAROTIDOMEGALII
SISTEMICE
• SINDROMUL SJOGREN
• BOALA MICKULICZ
• BOALA BESNIER-BOECK-SCHAUMANN
• LEZIUNEA LIMFOEPITELIALĂ BENIGNĂ
• HIPERTROFIILE PAROTIDIENE PAROTIDOMEGALII)
• PAROTIDOMEGALII MONOSIMPTOMATICE
• PAROTIDOMEGALII NUTRIŢIONALE
• PAROTIDOIWEGALLE TOXICE
• PAROTIDOMEGALIILE LA DIABETICI
• PAROTIDOMEGALIILE LA CIROTICI
• PAROTIDOMEGALIILE HORMONALE
• PAROATIDOMEGALIILE MEDICAMENTOASE
• PAROTIDOMEGALIILE ÎN HEMOPATII
• Buco-faringiene
• Manifestări • Oculare
• Articulare
SINDROMUL SJOGREN
HIPERTROFIA PAROTIDIANA
Alcoolism
HIV
TRANSFORMARE CHISTICĂ A
GLANDELOR SUBLINGUALE SAU
ACCESORII
CHISTURI DE EXTRAVAZARE
CHISTURI DE RETENŢIE ( RANULĂ)
Chist mucoid
TUMORILE GLANDELOR SALIVARE
Tumori epiteliale
• Adenomul pleomorf (tumoră mixtă)
• Adenoamele simple
– Adenolimfomul
– Adenomul oxifil
– Alte tipuri de adenom (adenom tubulo-trabecular, adenom alveolar, adenom bazo-
celular, adenom cu celule clare).
– Tumori mucoepidermoide
– Tumori cu celule acinoase
• Carcinoamele
– Carcinomul adenoid chistic (cilindromul).
– Adenocarcinomul.
– Carcinomul epidermoid.
– Carcinomul nediferenţiat.
– Carcinom dezvoltat în adenom pleomorf (tumoră mixtă malignizată).
Tumori neepiteliale
Tumori neclasate (sarcom, lipom).
Leziuni aparent tumorale (înrudite):
– Leziuni limfoepiteliale benigne.
– Sialozele
– Metaplaziile oncocitare
Adenomul pleomorf
• sau tumoră mixtă datorită structurii sale

histologice epiteliale şi mezenchimale.
• Adenomul pleomorf reprezintă aproximativ
70% din tumorile glandelor
Adenom pleomorf
Tratament
Tratamentul adenomului
pleomorf este numai chirurgical.
Adenolimfomul
• Numit şi chistadenolimfom sau tumoră
Warthin este localizată de regulă în glanda
parotidă.
CARCINOAMELE
Carcinomul adenoid chistic (cilindromul)
• Este cea mai frecventă formă de carcinom al

glandelor salivare
• In localizările de la nivelul glandelor salivare
mari se indică extirparea în totalitate a
glandei.
ADENOCARCINOMUL
• Este localizat mai frecvent la parotidă (65-

70%)
• Tratamentul este radical.
CARCINOMUL EPIDERMOID şi
CARCINOMUL NEDIFERENŢIAT
• Se întâlnesc mai frecvent la persoanele
vârstnice şi au malignitate mare
• Tratamentul chirurgical radical atât al
tumorii cât şi al limfonodulilor va fi urmat
în mod obligatoriu de iradiere şi terapie cu
citostatice.
TUMORI NEEPITELIALE ŞI TUMORI
NECLASATE
• Apar mult mai frecvent la glanda parotidă care

este mai bogată în ţesuturi nervoase,
vasculare, limfatice şi conjunctive
Tumori neepiteliale
• Hemangioame
• Limfoangiom
• Neurofibrom
LIPOAMELE
• Sunt rar localizate la glanda parotidă
• Tratamentul în formele difuze este destul de
dificil, de acea se va practica mai mult o
parotidectomie modelantă decât o extirpare
totală a lipomului.
• nervul facial va fi în mod obligatoriu conservat
ANGIOAMELE
• Sunt tumori congenitale benigne, localizate în
special în glanda parotidă; 90% din
anigoamele paiotidiene apar la copii în primii
6-10 ani de viaţă.
• Tratamentul este destul de dificil, tumora ne-
având limite precise şi disociind toată glanda.
LIMFOAMELE
• Deformările cu aspect tumoral ale limfono-
dulilor intraparotidieni
• De multe ori, în aceste cazuri, metastaza
ganglionară parotidiană apare clinic ca o
tumoră primară şi numai examenul
anatomopatologic atrage atenţia asupra nece-
sităţii de a se decela tumora primară
asimptomatică.
SARCOAMELE
• Se întâlnesc în special la copii; sunt localizate
parotidian
• Tratamentul este chirurgical şi constă în
parotidectomie totală cu conservarea sau
sacrificarea facialului. Dacă este interesată şi
mandibula, se face rezecţia de continuitate.
în toate cazurile se asociază iradierea şi
citostaticele
CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC 11. DESPICĂTURILE
OMF
1. INFECŢII OMF
3. TRAUMATISME OMF
MAXILARE
9. BOLILE ATM
10. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE PROF. DR. DR. MARIA VORONEANU
11. DESPICĂTURI OMF GALAŢI 2015-2016
12. DUREREA
• Despicaturile labio-maxilo-palatine (,,buza de iepure", ,,gura de
lup") sunt malformatii congenitale caracterizate prin
mtreruperea continuitatii buzei superioare, a procesului
alveolar superior, apalatului dursau a valului palatin.
• Despicaturile labiale ocupa locul doi ca frecventa, reprezentand
13% din totalul malformatiilor congenitale.
• Raportat la grupurile rasiale, incidenta cazurilor este de 1/800-
1000 nou-nascuti la rasa alba, 1/2500 la rasa neagra, în timp ce
rasa orientală cunoaste cele mai numeroase cazuri .
• Legat de întindere si localizarea despicaturii, aceasta este:
• -unilaterala în 70% din cazuri - partea stanga fiind mai afectata
decat cea dreapta
• -bilaterala în 20% si asociata cu despicatura pa latin a m 70%
din cazuri.
• Este mai frecventa la sexul masculin decat la sexul feminin.
Formele bilateral-asimetrice reprezinta 9%.
ETIOPATOGENIE
• FACTORI GENETICI
• FACTORI DE MEDIU
- Virusul rubeolei, toxoplasmozei
- Radiaţii ionizante
- Medicamente
- Droguri
- Hormoni
- Carenţe vitaminice
DIAGNOSTIC PRENATAL
• IMPORTANŢA INFORMĂRII PARINTELUI
• SERVICII SPECIALIZATE
• RELAŢIONAREA CU FAMILIILE AFECTATE
• SFATUL GENETIC
CLASIFICAREA VEAU a
DESPICĂTURILOR LABIALE CLASIFICAREA VEAU a
DESPICĂTURILOR PALATINE
1. DLc – Despicătură labială “cicatrizată”
2. DLUS – Despicătură labială unilaterală 1. DPs – Despicătură palatină submucoasă
simplă 2. DPSs – Despicătură palatină simplă cu
3. DLUT – Despicătură labială unilaterală staphiloschisis
totală 3. DPSu+s – Despicătură palatină simplă cu
4. DLBS – Despicătură labială bilaterală urano-staphiloschisis
simetrică 4. DPUT – Despicătură palatină unilaterală
5. DLBA – Despicătură labială bilaterală totală
asimetrică 5. DPBT– Despicătură palatină bilaterală
6. DLBT – Despicătură labială bilaterală totală
totală 6. DPC – Despicătură palatină centrală
7. DLC – Despicătură labială centrală 7. DPA – Despicătură procesului alveolar
După criteriu embriologic
(şcoala americană)
1. Despicături de buză (afectează buza şi/sau fără

alveolă)
2. Despicături de buză şi palat (afectează buza şi
palatul)
3. Despicături de buză şi/sau palat (afectarea buzei
poate fi sau nu însoţită de despicături ale
palatului)
4. Despicături ale palatului (afectarea palatului dur
şi a palatului moale)
După criteriu embriologic
(Kernahan şi Starch)
1. Despicăturile palatului primar (buză şi

alveolă)
2. Despicături ale palatului secundar
3. Despicături ale palatului primar şi secundar
Despicăturile palatului primar (buză
şi alveolă)
• Unilaterale (totale- subtotale,

dreapta- stânga)
• Bilaterale
• Mediane
După criterii morfologice şi embriologice
(V. Popescu 1964)
1. Despicături parţiale
- ANTERIOARE ( interesează structurile palatului primar) :
- -incomplete ( uni sau bilaterale)
- -complete ( uni sau bilaterale)
- POSTERIOARE ( interesează structurile palatului secundar) :
- incomplete
- complete
1. Despicături asociate
2. Despicături totale
- Unilaterale
- Bilaterale
Despicături ale palatului secundar
• Totale
• Parţiale
• Submucoase
Despicături ale palatului primar şi
secundar
• Unilaterale (totale sau parţiale)

• Bilaterale (totale sau parţiale)
• Mediane
CURSURI AN VI
TEORETIC şi CLINIC
1. INFECŢII OMF
2. AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR Durerea
3. TRAUMATISME OMF
MAXILARE
9. BOLILE ATM
12. DUREREA
Prof. Dr. Maria Voroneanu
GALAŢI 2015-2016
Definiţie
experienţă senzorială şi
emotivă neplăcută asociată
cu lezări tisulare reale sau
potenţiale
senzaţie subiectivă, rezultată
in urma acţiunii unui stimul
nociv şi traduce o dereglare
psihica sau fizică
"sistemul de alarmă", ce
semnalizează acţiunea unor
agenţi nocivi asupra
organismului
Structuri neuro-anatomice ale
transmisiei şi modulării durerii
➢Receptorii durerii
➢Căile de conducere extranevraxiale ale
durerii
➢Relee şi căi intranevraxiale de
transmisie şi modulare a durerii
Bazele fiziologice ale neurochimiei
durerii
➢Neurochimia transmisiei durerii

➢Neurochimia modulării durerii
Neurochimia transmisiei durerii
➢ Neurotransmiţători
➢ Neuromodulatori
➢ Neurotransmiţători şi modulatori
Neurotransmiţători
➢Substanţa P
➢CGRP (Calcitonin Gene-Related
Peptide)
➢Aminoacizi excitatori
➢Bradikinina
➢Neurokinine
➢Prostaglandine
➢Somatostatin
Neurobiologia durerii
Mecanisme biomoleculare de
transducţie membranară a durerii
➢Transducţia ionică
➢Canale ionice implicate în nocicepţie
Procesarea genetică a
comportamentului la durere
Există mari variaţii şi diferenţe individuale cu

substrat genetic confirmat
Imunomodularea durerii
Sistemul imun modulează
recepţia
transmisia
senzaţia
percepţia
adaptarea durerii la diferite niveluri
periferice şi centrale
Modificări neuroplastice în
durere
➢Modificări biochimice şi
electrofiziologice periferice
➢Modificări centrale
➢Modificări moleculare şi genice
Clasificare dupa criterii topografice
Durerea localizată, percepută la

locul unde acţionează stimulul
Durerea proiectată
Durerea transmisă, iradiată sau

reflectată
Caracteristicile durerii somatice
superficiale
Forma durerii…………………………..………….acuta
Intensitatea durerii……….....................………gradata,
usoara, moderata
Localizarea dureri……………………………....precisa
Durata durerii……………………..…..zile sau mai mult
Frecventa durerii………….………….........…..continua
Caracterul durerii…………… acut, intepatura, arsura,
usturime
Declansarea durerii…….…………….……..prin contact
Iradierea durerii…………………...………………..…..nu
Simptome asociate……………………………………..nu
Orar temporar…………………………………..…oricand
Raspunsul la anestezie locala……………………..….da
Examen clinic
Leziuni mucoase traumatice

Leziuni mucoase inflamatorii
Leziuni mucoase tumorale
Ex. Herpes simplex, afte
recurente, lichen plan eroziv
Diferentierea durerii somatice
Felul durerii Superficiala Profunda
Originea Ectoderm Mezoderm si
ectoderm
Tesutul afectat Piele si mucoase Structuri somatice
si viscerale
Caile Exteroceptori Proprioceptori si
visceroceptori
Localizarea Precisa Difuza

Relatia cu stimulul Fidela Nu este fidela
Iradierea Nu Da
Spasme musculare Nu Da
După origine
Durerea somatică:
- cefalalgia
- algiile faciale simptomatice, pe elemente ale
sistemului stomatognat
Durerea psihogenă, fără substrat morfologic.
Durerea neurogenă
Durerea somatică
Forme de manifestare pentru cefalagii :
1. Cefaleea clasică
2. Cefaleea vasculară de tip migrenos
3. Durerea paroxistică nocturnă
4. Durerea de cap tensională
5. Cefalalgia cauzală
DUREREA NEUROGENĂ
durerile nevralgice paroxistice

durerile nevralgice cu fond dureros
continuu
Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial
FORME CLINICE
Nevralgia de trigemen simptomatica sau
secundara
Nevralgia de trigemen de tip esential sau
idiopatica
Alte nevralgii:
Nevralgia esentiala de glosofaringian
Nevralgia de ganglion sfenopalatin
Nevralgia de laringeu superior
Nevralgia de facial
Algiile faciale vasculare
Maladia Horton
Glosodinia
Caracteristicile nevralgiilor cu fond
dureros continuu
leziunile inflamatorii, traumatice, tumorale

degenerative etc. în teritoriul ramurii
nervoase afectate
Instalare durerii este treptată, eşalonată
intensitatea durerii este moderată
durerea are un caracter continuu
durează minute, ore
localizarea este uni- sau bilaterală
durerile nevralgice tipice - cu fond
dureros continuu
durerile nevralgice atipice - cu fond

dureros continuu
Nevralgia trigeminală din scleroza multiplă
Nevralgia trigeminală zoosteriană
(herpetică)
Nevralgia gloso-faringiană simptomatică
(secundară)
Nevralgia secundară a intermediarului
(facialului) şi ganglionului geniculat
Nevralgia ganglionului sfeno-palatin
Nevralgia nervului mare pietros superficial
Sindromul stilo-hioidian (Eagle)
Nevralgia trigeminală din
scleroza multiplă
predominant la pacienţii de vârstă medie
senzaţie pasageră de parestezie facială,

defecte ale vederii, slăbirea tonusului
musculaturii membrelor şi defecte senzoriale
durerea este persistentă, lipsită de zone

trigger şi poate depăşi teritoriul trigeminal
Nevralgia trigeminală zoosteriană
poate interesa fie o singură ramură, fie toate
ramurile nervului trigemen, dacă infecţia s-a
grefat pe ganglionul Gasser
durerea herpetică este mai persistentă decât

cea paroxistică
DURERILE NEVRALGICE ATIPICE CU
FOND DUREROS CONTINUU
SINDROAMELE DUREROASE NEVRITICE
SINDROAME DUREROASE
POSTTRAUMATICE
SINDROAMELE DUREROASE
NEVRITICE
Durerile nevritice de origine dentară

Durerile nevritice de origine nazală
Durerile nevritice de origine sinusală
Durerile nevritice de origine auriculară
Durerile nevritice de origine salivară
Durerile nevritice din procesele
inflamatorii ale oaselor maxilare
Nevralgia secundara de trigemen
Etiologie:
Afectiuni dento-parodontale
Dureri extradentare:
Sinuzita maxilara
Supuratii parti moi
Abcese periosoase
Abcesul lojelor profunde
Traumatisme dento-parodontale
Litiaza salivara
Tumori oro-maxilo-faciale
Artropatii temporomandibulare
Durerile nevritice de origine
dentară
Odontalgiile
reprezintă durerile cranio-faciale de origine

dentară
însoţesc aproape toate afecţiunile odontale
Durerea de origine dentara
trebuie corelată cu datele anamnestice,

examenul obiectiv, examenele paraclinice
poate fi:
- localizată, când pacientul poate preciza
dintele sau dinţii afectaţi
- iradiată spre anumite zone in funcţie de
topografia dintelui cauzal şi de natura
procesului patologic
Daca dintele cauzal este maxilar iradierea va fi:
pretragian
supraorbitar
suborbitar
Daca dintele cauzal este mandibular iradierea va fi:
mentonier
laterocervical
Daca dintele cauzal este molarul trei el devine sursa
unui proces iritativ ce determina durerea referita
in regiunile inervate de nervul dentar inferior si
plexurile sale
Durerea dentară
Poate fi însotiţă de fenomene vegetative

loco-regionale:
roşeaţa feţei
lăcrimare
rinoree
În funcţie de factorul declanşator, durerea
dentară poate fi:
spontană, atunci când apare brusc, în

formele inflamatorii pulpare acute
provocată de factori iritativi
Expunerea dentinei poate apare in leziuni
anatomice produse prin:
eroziuni
abraziune, atriţie
leziuni carioase ce depaşesc smaltul şi
interesează dentina parţial
recesiune gingivală
fracturi dentare
traume operationale excesive
Caractensticile principale ale
durerii
Localizarea
Durata
Ritmicitatea
Factorii declanşatori
Modalitatea de remisiune
sinusală
este întâlnită în sinuzite maxilare frecvent de cauza
dentară, cancer de planşeu sinusal
prezintă caracteristici în funcţie de forma clinică
debutează sub forma unor dureri de tip pulpitic la dinţii
sinusali cu carii complicate, la dinţi trataţi anterior sau
la nivelul unei alveole postextracţionale
Abcese periosoase
Abcesul lojelor profunde
Durerile nevritice din procesele
inflamatorii ale oaselor maxilare
Traumatisme dento-parodontale
Durerea în afecţiuni ale
glandelor salivare
Durerea datorată unui calcul
salivar
Durerea glandulară de cauză tumorală
Apare frecvent la glanda parotidă:

creşterea rapidă în volum
fixarea de planurile înconjurătoare
modificarea aspectului
ulcerarea ţesuturilor acoperitoare
metastază ganglionară
Durerile osoase
Pot fi cauzate de:
infecţii nespecifice ale oaselor maxilare
procese circumscrise: tuberculoza, tumori
procese difuze: osteoporoza
fracturi ale oaselor maxilare
Caracteristicile durerii
Variază în funcţie de factorul cauzal şi forma
clinică:
în formele de osteită acută, durerile sunt mai
puternice şi se însoţesc de tumefieri ale parţilor
moi, adenopatie loco-regională dureroasă şi
semne generale
în formele cronice, durerile sunt mai surde, cu
caracter difuz, cu aspect de hemicranie, ce este
patognomonică.
durerea în osteomielite poate avea caracter
pulsatil, cu iradieri in hemifată şi hemicraniu.
Durerea alveolară
Este localizată la nivelul alveolei dentare

Poate fi o durere reală, sau o durere fantomă
fără un suport real
Durerea musculară
Caracteristici:
poate fi spontană sau provocată de mişcările mandibulei
şi palparea muşchilor
e o durere profundă, de la senzaţia de amorţeală la
dureri intense ale muşchilor
localizare uni- sau bilaterală cu proiecţie diferită în
funcţie de muşchi:
de la maseter spre regiunea geniană

de la temporal spre ureche, tâmplă
de la pterigoidian spre faringe
de la geniohioidian spre limbă
Cauzele durerii musculare
traumatismele
reumatismul
dinţii incluşi (molarul trei)
parafuncţiile - bruxismul
solicitările musculare din:
◼ ticuri profesionale
◼ munci grele ce solicită contracţii musculare
◼ edentaţii întinse sau protezări incorecte
◼ stressul şi alţi factori psihologici
Durerea mucozală
este localizată la nivelul mucoasei

bucale şi linguale
este cauzata frecvent de modificările
survenite în integritate
Glosalgia
este durerea localizată la nivelul limbii
motivata de cauze evidente generale, locale, şi de
vecinătate, provenind de la o litiază salivară,
afecţiuni pulpare, afecţiuni faringo-amigdaliene.
Glosopirozisul
este o senzaţie de arsură la nivelul limbii

manifestată adesea sub forma unor senzaţii
de fulgerături, înţepături, amorţeală, prurit
întâlnită frecvent în galvanismul bucal
durerea nu este însoţită de leziuni evidente
nazală
auriculară
Dureri nevralgice paroxistice
Nevralgia trigeminală esentială

Nevralgia gloso-faringiană esentială
Nevralgia intermediarului Wrisberg şi a
ganglionului geniculat
Nevralgia laringeului superior
Caracteristici comune
integritatea anatomică a nervului

afectat
instalarea imprevizibilă a crizei
dureroase
intensitatea neobişnuit de mare a
durerii
localizarea unilaterală
caracterul paroxistic
durata foarte scurtă de secunde
sau minute, a paroxismului
Nervul trigemen
NEVRALGIA TRIGEMINALĂ
ESENŢIALĂ
ticul dureros al feţei
are distributia pe aria inervata de trigemen,
unilaterală
caracter paroxistic, debuteaza brusc
de obicei diurnă
dureaza câteva secunde (10 -20) până la
câteva minute
însoţită de fenomene vegetative
nu cedează la calmante
Etiopatogenie
criza dureroasă este declanşată prin

excitarea de către un stimul slab a unei
zone restrânse - cutanată, gingivală sau
mucoasă (jugală) - mereu aceeaşi - "zonă
dolorigenă" sau "trigger zone"
Interogatoriul vizează trei
elemente
durerea cu caracterele ei bine conturate
topografia durerii: localizate strict pe ramurile

trigemenului
răspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos

constând în suprimarea durerii prin anestezia
sediului primar, a zonelor trigger sau a emergenţei
ramurilor nervoase trigeminale
Examenul clinic obiectiv - 3 aspecte
esenţiale
absenţa leziunilor sau a
deficitelor morfologice ale
ramurilor nervoase periferice
prezenţa zonelor trigger şi

localizarea lor în acelaşi
dermatom cu senzaţia dureroasă
prezenţa ticului dureros în criză,

cu caracteristicile lui foarte clare
Tratament
1. Terapia medicamentoasă orală
2. Blocajul chimic anestezic
3. Terapia tisulară
4. Stimularea nervoasă electrică transcutunată
5. Neuroliza
• chimică
• termică
• electrică
6. Tratamentul chirurgical
• neurectomia ramurilor periferice
• decompresiunea endocraniană
• neurotomia (rizotomia sau tractotomia) endocraniană
7. Psihoterapia
Nevralgia de glosofaringian
este asemănătoare nevralgiei de trigemen
diferă prin distribuţia diferită, ce interesează baza

limbii cu iradieri spre ureche
declanşată de deglutiţie, masticaţie, tuse

NEVRALGIA GLOSOFARINGIANĂ
ESENŢIALA (IDIOPATICĂ)
Atitudinea particulară a bolnavului în

criza de nevralgie glosofaringiană este
de crispare de imobilizare.
Pacientul stă aplecat cu capul înainte şi

cu gura întredeschisă, pentru a uşura
scurgerea salivei din gură, ferindu-se
să o înghită.
NEVRALGIA INTERMEDIARULUI WRISBERG
Şl A GANGLIONULUI GENICULAT
dureri paroxistice lancinante localizate

în teritoriul de distribuţie senzorială a
acestui nerv
formă otalgică
formă prosopalgică
SINDROAME DUREROASE
POSTTRAUMATICE
Durerea stimulată
Cauzalgia
Anestezia dureroasă
Durerea facială fantomă
Cauzalgia
este senzaţia dureroasă ce se produce
după leziuni traumatice pe terminatiile
nervoase periferice prin ruperea acestora
în urma unor intervenţii chirurgicale,
extracţii.
Durerea fantomă
apare la adulti, varstnici fiind predominentă la

femei (65%)
localizată la nivelul unui dinte sau la nivelul
crestei edentate
continuarea durerii dupa tratament endodontic
sau dupa extragerea dintelui dureros
absenţa semnelor objective clinice şi
paraclinice
răspuns normal la terapia antalgică
Durerea psihogenă
este durerea fără substrat morfologic

disestezie orală, parestezie oro-linguală,
limba dureroasă, glosodinie, glosopirozis.
cea mai obişnuită formă - "Sindromul gurii
dureroase"

Cursuri An Vi Teoretic Şi Clinic: - Prof. Dr. Maria

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri An Vi Teoretic Şi Clinic: - Prof. Dr. Maria

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURSURI AN VI

Inflamaţia exudativă de tip seros

Stadiu presupurativ reversibil

supuraţie circumscrisă de forma

Tratament chirurgical neadecvat

Grosimea şi structura tablelor osoase

forma cea mai frecventă

stadiul subperiostal şi submucos

Anestezie: infiltraţie intramucoasă/

are ca punct de plecare dinţii ale căror

Chistul de maxilar suprainfectat

Drenaj: lamă de dren din cauciuc sau politen

prin difuzarea puroiului

Superior şi median: muşchii milohioidian, hioglos

Înainte şi în sus cu loja sublinguală

Procese septice plecate de la

starea generală este alterată, septică, cu febră,

Anestezie generală/ locală prin infiltraţie

Se dezvoltă sub bărbie,

Anestezie: generală/ loco-regională prin infiltraţie

Nervii maxilari şi mandibulari

Procese septice dentare osoase sinusale

Tratament Calea cutanată:

Procese septice ale lojilor învecinate

Tumori maligne ale limbii

Anestezie: locală prin infiltraţie, precedată de

Complicaţii - extinderea infecţiei spre:

Craniu - meningite septice, tromboflebite

Interesează toate lojele superficiale şi

Interesează ţesuturile dermale sau fasciile

 TROMBOZA SINUSULUI CAVERNOS

✓Proces infecţios localizat la nivelul

Ulceraţie neinflamatorie a epiteliului (buze,

Sinuzita maxilara de cauza dentara reprezinta o afectiune relativ frecventa în

Se considera ca impactul simptomatologiei rino-sinuzale asupra calitatii vietii,

De asemenea, aceasta încă mai reprezinta o afectiune în care pacientii îsi

- fisura coronară (la nivelul smalţului, fără

1. CONTUZIA PARODONTALA este un traumatism la nivelul

• HIPERPLAZIA FIBROASĂ INFLAMATORIE

• FIBROMUL OSIFIANT PERIFERIC

• GRANULOMUL PERIFERIC CU CELULE GIGANTE

Tumori benigne ale structurilor Tumori ale structurilor nervoase

Tumori benigne mezenchimale Tumori ale tesutului muscular

• CHIURETAJUL TUMORII OSOASE

• REZECŢIA OSOASĂ MODELANTĂ

▪ tumoră benignă cu origine pe suprafaţa

Hiperplazia fibroasă inflamatorie cunoscută şi sub

▪ îndepărtarea protezei pentru a reduce

▪ granulomul teleangiectazic, epulis

▪ Localizarea caracteristică a granulomului

▪ creştere masivă a gingiei care mai poartă

▪ gingia care acoperă procesul alveolar este

▪ îndepărtarea pe cale chirurgicală a ţesutului

▪ medicaţia anticonvulsivantă cu difenilhidantoină

▪ creşterea lentă şi nedureroasă a gingiei

▪ cea mai frecventă tumoră benignă a cavităţii

▪ tumoră adevărată a ţesutului conjunctiv

▪ tumoră benignă ce provine din zone de

▪ continuare a proliferării lipoblastelor ce apar în

▪ Osteomul ţesutului moale este întâlnit

▪ tumoră benignă cu origine în musculatura

Teorii privitoare la modul său de formare:

▪ tumora este prezentă la naştere de obicei în