1.

ABCESUL PALATINAL – ASPECTE CLINICE

- Bombare circumscrisa la nivelul hemiboltii palatine, corespunzand dintelui
afectat. De obicei se formeaza de la dintii cu radacinile orientate palatinal
(incisivul lateral, premolar 1, molar 1+2)

2. ABCESUL VESTIBULAR – ASPECTE CLINICE

- Bombare in vestibulul bucal, corespunzand dintelui afectat; poate fi localizat in
regiunea incisiva, canina, premolara sau molara, la nivelul vestibulului
superior sau inferior

3. ABCESUL VESTIBULAR – DG SI TRATAMENT

Dg – chist de maxilar in faza de exteriorizare sau supuratie
Tt – incizie pe maximul de bombare cu drenaj prin lama de cauciuc pentru 24-48 h

4. ABCESUL PALATINAL – DG SI TRATAMENT

Dg – chist de maxilar in faza de exteriorizare sau supuratie
Tt – incizie cu excizie eliptica in felie de pepene sau drenaj parodontal atunci cand
colectia este aproape de festonul gingival

5. ABCESUL PERIMANDIBULAR EXTERN – ASPECT CLINIC

- Poate fi bazilar sau in semiluna
- De obicei produs de afectiunile apicale ale premolarilor si molari inferiori
- Clinic: tumefactie ce imbraca marginea bazilara a mandibulei in semiluna

6. ABCES PERIMANDIBULAR EXTERN – DG SI TRATAMENT

Dg – adenite acute submandibulare (anamneza releva debutul nodular
Tt – incizie submandibulara pe maxim de bombare cu drenaj prin lama de cauciuc

7. ABCES PERIMANDIBULAR INTERN – ASPECTE CLINICE

- submucos – se datoreaza corpilor straini sau dintilor inferiori afectati de
procese periapicale. Apare in sant pelvimandibular, imediat sub mucoasa, fara
interesarea planseului

8. ABCES PERIMANDIBULAR INTERN – TRATAMENT

- incizie pe mucoasa sublinguala la nivelul maximei bombarii, cat mai aproape
de mandibula

9. ABCESUL OBRAZULUI – ASPECTE CLINICE

Sursa de infectare: premolari si molari inferiori sau prin propagarea din lojile vecine
- tumefactie in masa a obrazului cu edem palpebral inferior
- poate evolua spre endo/exooral in functie de compartimentul genian in care se
localizeaza

10. ABCESUL OBRAZULUI – TRATAMENT

- incizie endoorala pe maximum de bombare cand colectia evolueaza spre
endooral
- incizie exoorala cand colectia evolueaza spre exooral
- incizie combinata exo-endoorala in colectiile cu caracter extensiv
11. ABCESUL BUCCINATO-MAXILAR (MIGRATOR) – ASPECTE CLINICE SI
TRATAMENT

- situat intre fata externa a mandibulei si muschiul buccinator

- punct de plecare: molari inferiori dar cel mai frecvent pericoronarita molarului
de minte inferior
- clinic: tumefactie cu caracter relativ circumscris plecata pe fata externa a
ramului mandibular, insotita de trismus; la palpare se constata prezenta unui
cordon in grosimea obrazului ce merge de la nivelul colectiei posterior spre
zona de infectare; presiunea exercitata la nivelul colectiei produce eliminarea
de secretie purulenta sub capusonul fibromatos al molarului de minte cauzal.
- Tt: excizie endo/exoorala in functie de bombarea maxima a colectiei

12. ABCESUL LIMBII – FORME CLINICE

= tumefactia poate cuprinde doar o portiune a limbii cu bombare maxima la nivelul
marginilor, varfului, catre baza sau poate cuprinde limba in totalitate. Cresterea volumului
lingual determina aparitia amprentelor fetelor orale dentare pe marginile limbii. Miscarile
limbii sunt limitate pana la abolire, orice miscare declansand dureri cumplite, gura este
intredeschisa cu salivarie abundenta, halena fetida, disfagie instalata progresiv, iar fonatia
este extrem de dificila.
In stadiile incipiente, limba este rosie, cu consistenta ferma la palpare, devenind treptat
violacee iar consistenta capatand caracter fluctuent, concomitent cu hiperestezia mucoasei
care determina mentinerea arcadelor intredeschise pentru a evita contactul limbii cu
arcadele dentare si cu bolta palatina.
In evolutie starea generala se altereaza progresiv, in formele profunde tumefactia
extinzandu-se la nivelul bazei si planseului oral, tulburarea functionala cea mai grava
devenind jena mecanica in respiratie, care poate determina in cele din urma chiar asfixie

13. ABCESUL LIMBII – TRATAMENT

In esenta este chirurgical, dar trebuie sustinut de medicatie antibiotica corespunzatoare, cu
spectru larg – cefalosporine sau chinolone din generatia II, III, IV, asociate eventual cu
metronidazol, terapie generala de sustinere, pacientul fiind denutrit, deshidratat (solutii
perfuzabile de ser fiziologic, glucoza, aminoacizi), corticoterapie, vitaminoterapie (C, E –
ca antioxidanti), imunoterapie – desigur ajustate in functie de starea generala a bolnavului
si de iminenta instalarii sepsisului.
In supuratiile bazei limbii deschiderea procesului septic se face pe cale exoorala printr-o
incizie arcuata intre menton si hioid, se disociaza tesuturile moi cu pensa Pean si se
patrunde spre baza limbii care se protejeaza endooral cu degetele mainii stangi pentru a
evita perforarea mucoasei linguale. Cand se patrunde in colectie se desfac bratele pensei
pt a largi deschiderea si a efectua drenajul puroiului, scurgerea secretiilor se face prin
apicarea unei lame sau tub de dren. Supuratiile portiunii libere a limbii se deschid pe cale
endoorala, incizia fiind precedata de punctie. Acul de punctie se lasa pe loc si serveste
drept reper pentru incizia care se efectueaza de o parte si de alta a acului, in lungul limbii.
Adesea drenajul pe lama de cauciuc nu este necesar, desi unii autori il recomanda,
evacuarea colectiei fiind asigurata de contractia musculaturii linguale intrinseci si
extrinseci.

14. ABCESUL LOJEI SUBLINGUALE – SIMPTOMATOLOGIE

- Bombare unilaterala a regiunii sublinguale cu impingerea limbii pe partea
opusa, plica sublinguala proeminand – “creasta de cocos”. La palparea
 bimanuala se percepe impastarea ½ corespunzatoare a planseului bucal:
disfagie accentuata, jena in fonatie si masticatie.

15. ABCESUL LOJEI SUBLINGUALE – TRATAMENT

-deschiderea se face de reguala pe cale externa submandibulara care asigura un drenaj
eficient, calea endoorala avand indicatii mai restranse datorita riscului de lezare a nervului
lingual

16. ABCESUL LOJEI SUBMANDIBULARE – SIMPTOMATOLOGIE

Exooral – tumefactie subangulomandibulara ce se extinde spre anterior stergand relieful
marginii inferioare a mandibulei
Endooral – se constata o congestie cu edem al mucoasei in santul vestibular in dreptul
dintelui cauzal. Trismus foarte puternic si disfagie accentuata.

17. ABCESUL LOJEI SUBMANDIBULARE – TRATAMENT SI DG

Dg – submaxilita supurata in care se gaseste scurgerea de puroi prin cana Woarton
Tt – incizie submandibulara de cca 5-6 cm situata la 2 cm in interiorul marginii bazilare.
Se sectioneaza planurile cutanat si muscular si se patrunde in colectie
Drenajul se face cu lama de cauciuc 2-3 zile. Se poate folosi si calea endoorala cu o
incizie situata in santul madibulo-lingual distal in cazul colectiilor ce se dezvolta in
recesul lojei. Dupa incizie se instituie mecanoterapia activa si pasiva.

18. ABCESUL LOJEI SUBMENTONIERE – SIMPTOMATOLOGIE

- tumefactie a reg submentoniere cu maxim de bombare pe linia mediana unde
da aspect de barbie dubla. Nu se gasesc semne endoorale

19. ABCESUL LOJEI SUBMENTONIERE – TRATAMENT

- incizie curba submentoniera la ½ distantei intre menton si os hioid

20. ABCESUL LOJEI PAROTIDIENE – SIMPTOMATOLOGIE

Supuratiile se produc prin difuzarea din lojile vecine cu care comunica (obraz, spatiu
laterofaringian, gaura zigomatica). Se mai poate produce pe cale limfatica de la mastoida/
c.a. extern
- tumefierea regiunii parotide cu trismus foarte puternic si stare generala septica,
uneori disfagie

21. ABCESUL LOHEI PAROTIDIENE – TRATAMENT SI DIAGNOSTIC

Dg – parotidita supurata in care prin canalul Stenon se evacueaza puroi
Tt – incizie subangulomandibulara usor recurbata
In loja se patrunde cu grija spre a nu leza parenchimul glandular, ceea ce ar duce la
aparitia fistuleu salivare

22. ABCESUL ORBITEI – SIMPTOMATOLOGIE

- edem palpebral cu chemozis conjunctival si exoftalmie
- - miscarile globilor oculari sunt reduse sau absente
- Vederea diminua, reflex fotomotor absent

23. ABCESUL ORBITEI – COMPLICATII SI TRATAMENT

Complicatii: panoftalmia, distrugerea nervului optic sau tromboflebita sinusului cavernos
Tt: cat mai prcoce la primele semne de supuratie din cauza complicatiilor grave. Incizie in
unghiul intern al ochiului pt colectiile de origine etmoidala pe mg inf a orbitei pt colectiile
din obraz, groapa zigomatica, sinus maxilar.

24. ABCESUL FOSEI INFRATEMPORALE – SIMPTOMATOLOGIE

Exooral – semne sterse, usoara tumefactie a obrazului sau a reg temporale mai tarziu;
edem al pleoapei inf, chemozis, usoara exoftalmie
Endooral – trismus foarte puternic cu tumefactia pe fata interna a ramului mandibular sau
perituberozitar; jena in masticatie si disfagie

25. ABCESUL FOSEI INFRATEMPORALE – EVOLUTIE SI TRATAMENT

Evolutie – grava prin posibilitatea de difuzare in lojile vecine sau tromboflebita sinusului
cavernos
Tratament – incizii endoorale: perituberozitare pe fata ramului ascendent mandibular
- incizii exoorale: submandibulara cand coexista cu supuratia lojei
submandibulare si laterofaringiene sau supra- si subzigomatice

26. ABCESUL LATEROFARINGIAN – SIMPTOMATOLOGIE

- redusa externa, usoara tumefactie retro- si subangulomandibulara
- endooral: trismus moderat, tumefactie a pilierului anterior amigdalian,
bombare faringiana unilaterala cu ingustarea istmului oro-faringian. Disfagie
precoce si accentuata, deglutitie precoce si accentuata, devine aproape
imposibila si pt lichide
- st generala alterata

27. ABCESUL LATEROFARINGIAN – DG + COMPLICATII

Dg: flegmonul amigdalian in care trismusul este redus sau absent; in supuratia lf,
amigdala nu prezinta hipertrofie inflamatorie ci este doar impinsa de tumefactia
subiacenta.
Complicatii: erodarea vaselor mari cu hemoragii laterale, tromboflebita sinusului
cavernos, supuratii mediastinale, edemul glotei

28. ABCESUL LATEROFARINGIAL – TRATAMENT

- incizie endoorala cand colectia bombeaza submucos
- incizie exoorala arcuata subangulomandibular si paralele pe mg anterioara si
posterioara ale m. sternocleidomastoidian, chiar si pana la fosa
supraclaviculara

29. FLEGMONUL DIFUZ AL PLANSEULUI ORAL – SIMPTOME LOCALE

- tumefactie masiva ce cuprinde toata regiunea submandibulara bilateral,
bombarea fiind mai accentuata submentonier.
- Tegumentele in tensiune, infiltrate, edematiate, in stadii avansate cu flictene
continand lichid, apoi zone marmorate , urmate de zone de necroza, limitandu-
se ascare ce dupa detasare lasa ulceratii sfacelizate
- La palpare, tumefactia are o consistenta dura, lemnoasa, masiva in fazele
avansate, percepandu-se crepitatii gazoase, semn al procesului gangrenos
- Trismus moderat, paradoxal fata de importanta tumefactiei. Bolnavul cu gura
intredeschisa si saliva eliminandu-e printre arcadele dentare, saliva ce nu poate
fi inghitita din cauza disfagiei totale, halena fetida. Tumefactie mare a refiunii
sublinguale ce depaseste in sus nivelul marginii incizale a dintilor frontali; cu
 plicile sublinguale proeminand in “creasta de cocos”. Limba marita de volum,
impinsa in sus si inapoi, cu tulb resp consecutive, tulb accentuate de edemul
glotei iar in cazurile avansate datorita toxinelor prin atingerea centrilor bulbari.

30. FLEGMONUL DIFUZ AL PLANSEULUI ORAL – SIMPTOME GENERALE

Stare generala deosebit de grava, toxico-septica, facies palid, pamantiu, din cauza
hemolizei; un semn clinic imp ce tradeaza gravitatea bolii este discordanta intre puls si
temperatura ce apare in fazele terminale ale bolii si denota epizarea resurselor de aparare
ale org (febra 37,5; tahicardie accentuata progresiv, puls mic, neregulat, nepalpabil)

31. FLEGMONUL DIFUZ AL PLANSEULUI ORAL – COMPLICATII

- evolutie grava si rapida cu complicatii de tipul colapsului cardio-toxic, sincopa
toxica bulbara, tromboflebita sinusului cavernos, infectii mediastinale
pulmonare, fasceita necrozanta cervicala, septicemie

32. FLEGMONUL DIFUZ AL PLANSEULUI ORAL – TT CHIR + GENERAL

- tt chir – deschiderea larga pt a favoriza eliminarea produselor toxice si o buna
aerisire a tesuturilor infiltrate, pintr- o incizie in potcoava ce se intinde de la un
genion la celalalt la sectionarea tuturor planurilor musculare. Se evacueaza un
lichid fetid brun-negricios
- tt general – terapie generala de sustinere, atbterapie, asociata in doze masive,
ser antigangrenos, corticoterapie, medicatie analeptica, tonicardiaca si
vitaminoterapie

33. FLEGMONUL LINGUAL – SIMPTOMATOLOGIA

- debut brusc printr un puseu febril violent 39-40, dureri deosebit de intense in
limba cu disfagie si alterarea starii generale. Durerile iradiaza in ureche, si
chiar in umar.
- In per de stare limba este marita de volum, tumefiata, de culoare rosu intens
pana la aspect cianotic, prezentand amprentele fetelor orale dentare pe mg sale,
imobila
- In fct de stadiul evolutiv, la palpare consistenta limbii poate varia de la
pastoasa la duritate lemnoasa, palparea declansand dureri violente, cu atat mai
intense daca se practica tractiunea varfului limbii – semnul lui ABOUL-KER
- La aceste semne se adauga imposibilitatea inchiderii gurii, sialoree abundenta
cu scurgerea salivei in afara cavitatii orale si halena fetida

34. FLEGMONUL LINGUAL – FORME CLINICE

d.p.d.v topografic se descriu 3 forme clinice:
- flegmonul difuz al limbii
- flegmonul median al limbii (proces septic localizat intre m genioglosi)
- hemiglosita flegmonoasa (procesul septic este limitat la o hemilimba de catre prezenta
septului median fibros al limbii)

35. FLEGMONUL LINGUAL – COMPLICATII

Crize de dispnee si asfixie acuta prin edem glotic sau prin compresiunea exercitata asupra
glotei de catre volumul lingual mult marit, precum si obstructie laringiana prin infiltrarea
flegmonoasa a acestuia

36. FLEGMONUL LINGUAL – TRATAMENT

 - in formele grave poate debuta cu traheotomie de necesitate, concomitent cu
terapia generala de sustinere pt a preveni instalarea sepsisului
- in formele limitate drenarea procesului septic se face pe cale endoorala ca in
abcesul lingual, impunandu-se irigatii antiseptice abundente de mai multe ori
pe zi
- in forma difuza abordul este exooral, suprahioidian prin incizie larga “in
potcoava” cu deschiderea larga a tuturor lojelor si fundurilor de sac unde este
cantonat procesul septic, insistand asupra celor declive din vecinatatea
laringelui si glotei
- drenajul se asigura prin tuburi de cauciuc, la nevoie dispuse chiar in “tuburi de
orga”

37. GLOSITE ACUTE SUPERFICIALE – ASPECTE CLINICE SI

SIMPTOMATOLOGIE
= inflamatii acute de cauza infectioasa localizate la niv mucoasei linguale. Germenii cel
mai frecv intalniti in asemenea afectiuni : streptococi, stafilococi, micrococi
- aspectul clinic corespunde leziunilor erozive sau ulcerate ale epiteliului,
circumscrise, pe fondul unei mucoase eritematoase, tumefiate, uneori acoperita
cu pseudomembrane alb-galbui
- simptomatologia asociata consta in durere, disfagie accentuata, sialoree,
adenopatie satelita si ascensiuni febrile

38. TRAUMATISMELE MAXILO-FACIALE – ETIOLOGIE

Frecventa cea mai mare este la barbati de 20-40 ani; cauze:
- accidente de circulatie: domina majoritatea statisticilor, cu tendinta la crestere
datorita inmultirii autovehiculelor; se caracterizeaza prin gravitatea leziunilor,
polifracturi ale masivului facial frecvent asociate cu lexiuni ale neurocraniului,
zdrobiri osoase, traumatisme dentare multiple
- agresiuni: circa 3% din traumatismele omf, in maj la barbati, cu leziuni ce
intereseaza mandibula, os malar, arc zigomatic, creasta alveolara frontala a
maxilarului
- accidente de munca: leziuni foarte variate, de la simple fracturi de rebord
alveolar pana la distructii intinse si zdrobiri
- accidente produse de animale: lovituri de copita de cal, muscaturi sau
impunsaturi; cu precedent ridicat la copii, caract prin zdrobiri ale partilor moi
si ale arcadelor alveolo-dentare, deseori asociate cu lexiuni ale neurocraniului
- accidente de sport: in care intalnim leziuni osoase interesand de obicei reg
proeminente ale fetei – menton, os malar, arc zigomatic
- caderi

39. FRACTURILE RAMULUI ASCENENT – ASPECTE CLINICE

Pot fi dupa directia liniei de fractura: verticale, cu deplasari minime, simptomatologie
redusa; obilce si orizontale cu deplasari importante ale fragmentelor (incalecandu-se in
sens cranio-caudal) ceea ce duce la scurtarea ramului vertical al mandibulei si
materializate clinic prin:
- inocluzie frontala (spatiu dintre dintii frontali sup si inf)
- contact molar prematur (molarii de partea ramului scurtat iau contact prematur
fata de restul arcadei dentare)
- ocluzie in 2 timpi (1 timp – contact intre molarii de partea afectata, apoi restul
arcadei)
 40. FRACTURILE CONDILULUI – ASPECTE CLINICE
- impartite in subcondiliene joase si inalte (transcervicale); se produce scurtarea
ramului ascendent cu inocluzie frontala, contact molar prematur, ocluzie in 2
timpi si devierea mentonului pe partea fracturata.

41. Fractura Le Fort I/ Guerin – simptomatologie

= fracturi ale maxilarului orizontala inferioara: linia de fractura trece bilateral prin orificii
nazale, fosa canina, tuberozitate si apofiza pterigoida
Simptomatologie: echimoza in potcoava a mucoasei vestibulare, mobilitate in sens transversal
a portiunii inferioare a maxilarului

42. FRACTURA LE FORT II – SIMPTOMATOLOGIE

-fracturi ale maxilarului pe orizontala mijlocie: linia de fractura bilateral, trece prin oasele
nazale, apofiza ascendenta a maxilarului superior, podeaua orbitei, apoi coboara prin
peretele anterior al sinusului pe osul malar, pana la apofiza pterigoida
Osul maxilar este desprins de craniu: disjunctie cranio-faciala joasa
Simptomatologie: echimoze palpebrale, suborbitare, conjunctivo-bulbare bilaterale;
echimoze in fundul de sac vestibular sup; deformarea fetei prin infundarea etajului
mijlociu; emfizem subcutanat genian bilateral; epifora – scurgerea lacrimilor pe obraz;
epistaxis anterior bilateral; mobilitate a maxilarului in bloc cu nasul si cu podeaua orbitei

43. COMPLICATIILE PRECOCE ALE TRAUMATISMELOR OASELOR MAXILARE

-supuratii
- tetanos
- tromboflebita de sinus cavernos
- fistule salivare

44. ASFIXIA IN PLAGILE OMF – MODALITATI DE COMBATERE

- se degajeaza CAS prin tractiunea limbii in afara cu degetele sau cu pensa en
coeur
- daca limba are tendinta de cadere inapoi, se fixeaza cu un fir de haina sau
nasturele hainei
- se evacueaza secretiile si sangele din cavitatea bucala si se degajeaza fundul
gatului cu degetul invelit in compresa, cu comprse montate pe o pensa sau cu
aspiratorul de gura
- dupa degajarea cas, daca respiratia nu se reia, se trece la respiratie artificiala,
cea mai activa si mai eficienta fiind gura la gura sau gura la nas. Se face in ritm
de 18/min, cu ajutor, practicand masaj cardiac 3/1
- in asfixia prin edem infiltrativ al planseului, al bazei limbii sau al faringelui, se
face: intubatie o.t. cu sonda; punctie traheala cu 2-3 ace sau cu trocar la nivelul
membranei intercrico-traheale (locul de traheostomie); traheostomie\

45. TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR MAXILO-FACIALI

- se face in pozitie sezanda, cu capul usor aplecat la piept
- nu se face in decubit dorsal datorita riscului de obstructie faringo-laringiana
prin caderea limbii sau aspiratie de secretii sau cheaguri
- daca sunt inconstienti sau socati, transportul bolnavului se face in decubit
lateral pt favorizarea circulatiei cerebrale si scurgerea secretiilor
46. DISPOZITIVE PT IMPOBILIZAREA DE URGENTA A FRACTURII
MANDIBULARE
- bandajul mento-cefalic
- fronda mentoniera
- ligaturile de sarma
- atele de sarma monomaxilare
- ligaturile intermaxilare
- dispozitive perfectionate

47. TEHNICA SUTURII PRIMATE IN PLAGILE ENDOORALE

In plagile endoorale care nu pot fi suturate complet, pt evitarea aderentelor la nivelul
santurilor periosoase este indicat tratamentul cu mese iodoformate (care nu se imbiba si nu
se altereaza) timp de 8-10 zile, favorizand granularea secundara.

48. TEHNICA SUTURII PRIMARE IN PLAGILE PAROTIDEO-MASETERINE

Pot duce la instalarea fistulelor salivare. De aceea, in plagile glandulare se face sutura in
2-3 planuri cu pansament compresiv iar in plagile canalului Stenon se va reface
continuitatea sau se va face derivatia endoorala a salivei

49. TEHNICA SUTURII PRIMARE IN PLAGILE PENETRATE SI PERFORATE

- sutura incepe la mucoasa, se aplica firele de catgut la planul muscular si in
final se sutureaza tegumentele

50. LICHENUL PLAN – ASPECTE CLINICE

Clinic, tipurile de leziuni intalnite sunt: striuri, zone atrofice, eroziuni si placarde
Forma reticulara de lichen plan se prezinta fie sub aspectul unor striatii albe (Wickhan),
adesea reliefate, cu aspect dantelat, fie sub aspectul unor striuri radiare.
Printre aceste arii cheratinizate isi pot face aparitia papule albicioase, iar la nivelul limbii,
obrajilor si gingiilor se pot observa placarde de culoare alba care cu greu pot fi diferentiate
de leucoplazie. Zonele atrofice sunt acoperite cu un epiteliu subtire, eritematos, uneori
putandu-se combina cu striuri.
Leuziunile erozive sunt considerate drept o complicatie a procesului atrofic prin distructie
epiteliala. Acest aspect poate persista sau se poate acoperi cu strat fin galbui de fibrina.
Placardele se intalnesc ocazional, in special in stadiile incipiente ale afectiunii si se
localizeaza predictiv pe dosul limbii. Toate tipurile de leziuni orale au tendinta la
localizare bilat.

51. CANDIDOZA ORALA ACUTA PSEUDOMEMBRANOASA – ASPECTE

CLINICE
= muguet – prototipul infectiei orale cu Candida. Apare atat la copii, cat si la adulti; la nn
manifestandu-se sub forma unor placarde aderente la mucoasa, albe/alb-albastrui, cu
tendinta la extensie la intreaga mucoasa orala si chiar circumorala.
Leziunile intraorale sunt de regula nedureroase, se pot indeparta fara dificultate, suprafata
restanta fiind intens eritematoasa sau chiar sangeranda. Debut: gut neplacut in gura, senz
de arsura

52. FACTORII PREDISPOZANTI IN APARITIA CANDIDOZEI ORALE

BRIGHTMAN
- terapia indelungata cu atb care determina alterari ale mucoasei orale
- administrarea excesiva de colutorii cu atb
 - xerostomia secundara terapiei cu anticolinergice sau din sindroamele sialotice
- radioterapia dupa cancere ale extremitatii cefalice
- corticoterapia (topica sau pe cale generala)
- iritanti locali (lucrari protetice neadaptate, fumat)
- varsta (infantilism, senilitate)
- stari fiziologice (sarcina)
- stari patologice debilitante
- deficite imune congenitale (timom, agammaglobulinemia, sd candidozei
endocrine, candidoza cronica familiala cotaneo-mucoasa, sd Digeorge-nezelof)
- deficite imune dobandite (dz, leucoze, limfoane mg, transplant moh, hiv,
chimioterapie)

53. CANDIDOZA ACUTA ATROFICA – ASPECTE CLINICE

- cuprinde stomatita la atb si o serie de alte situatii care asociaza unor leziuni
pseudomembranoase minime aparitia de leziuni mucoase rosietice cu aspect
atrofic. Aparitia sa trebuie suspectata la orice pacient care a urmat tt indelungat
cu atb cu spectru larg si acuza senzatia de arsura la nivelul limbii, gust amar,
limba incarcata si dureri in gat

54. LEZIUNI PREMALIGNE MAI FRECVENT INTALNITE IN CAV ORALA

- leucoplaziile, lichenul plan, candidoza orala, glosite cronice
- cheilite, tumori benigne, cicatrici, iritatii mecanice
- eritroplazi, xerodermia pigmentara

60. ERITROPLAZIA – ASPECTE CLINICE SI LOCALIZARE

- term de eritroplazie se refera la o zona de mucoasa rosietica cu suprafata catifelata, ce nu
poate fi clasificata pe baza examenului clinic sau histopatologic ca fiind provocata de un
proces inflamator sau de alt proces patologic
- localizarea orala cea mai frecventa este pe fata ventrala a limbii, planseul oral, valul palatin,
pilierii anteriori

61. ERITROPLAZIA – CLASIFICARE DUPA SHEAR

-eritroplazie omogena (simpla)
- eritroplazie mixta cu pete de leucoplazie
- eritroplazie granulara sau patata, pe care maj o considera identica cu leucoplazia patata

62. ERITROPLAZIA – CLASIFICARE DUPA MASTRBERG

- granulara, rosie, catifelata, cheratinizata pe toata suprafata sau doar la periferie
- negranulara, fara cheratinizare sau cu minima cheratinizare

63. TEHNICA SUTURII PRIMARE IN PLAGILE LINIARE

-se face suura imediat, complet, cu afrontarea corecta a marginilor. Se executa cu fire
separate, subtiri, neresorbabile (par de cal, polipropilenta)

64. CHISTURILE SEBACEE – ASPECTE CLINICE

- se formeaza prin obliterarea lenta a canalului excretor al gandei sebacee

65. RANULA-ASPECTE CLINICE

Ranula (broscuta) = tumora chistica a planseului bucal cu aspect de “gusa de broasca”, avand
un continut filant ca albusul de ou; isi are originea in resturile embrionare ale canalului
tireoglos sau arcurile branhiale;
- apare la tineri si copii, are evolutie lenta apoi creste rapid pana la 6-8 cm
- lichidul se deosebeste de saliva prin aceea ca nu contine ptialina si rodanat de
K; aspectul clinic are forma unei tumori ce bombeaza sublingual unilateral;

66. CHISTURILE MUCOIDE – ASPECTE CLINICE

(mucocel, chist de retentie salivara)\
- se formeaza prin obliterarea canalului excretor al gl salivare;
- se dezvolta pe buze, obraji, limba;
- se prezinta ca formatiuni emisferice, proeminente, de 4-8 mm, acoperite de o
mucoasa subtire, transparenta, avand o culoare alb-verzuie;
- se deschide spontan, frecvent, evacuandu-se un lichid, filant, vascos, mucos ca
albusul de ou

67. CHISTURILE PARAZITARE – ASPECTE CLINICE

Chisturile hidatice au membrana periferica, foarte subtire, in interior contin un lichid clar ca
apa de stanca, in care plutesc hidatide (carlige specifice). Reactia Cassoni sau Weinberg-
Parvu sunt specifice. Se pot localiza la nivelul limbii, planselui oral sau parotidei.

68. HEMANGIOAMELE – CLASIFICARE

- pete simple lenticulare
- hemangioame stelate, continand un vas central sau vase radiale
- pete omogene colorate rosu-violaceu – “pete de vin”
- hemangioame tuberoase – aspect tumoral, proeminent, polilobate, depresibile, isi modifica
volumul cu pozitia capului

69. HEMANGIOAME – FORME ANATOMO-CLINICE ?

Se dezvolta din endoteliul vascular, formand vase, de obicei congenitale, si se dezvolta dupa
nastere. Clinic – aspect de tumori rosii sau albastrui-violacee (in fct de proportia O2 din
sange), elastice, depresibile, voluminoase, invadante in tesuturile pe care le disociaza.

70. CARCINOMUL OBRAZULUI – LOCALIZARE SI ASPECTE CLINICE

Localizare – debut: apare pe mucoasa, linia interdentara, in santurile vestibulare, comisuri,
interstitial sau cutanat.
Aspecte clinice – debutul poate fi sub forma de nodul, in perioada de stare evolueaza sub
forma de:
- ulceratie (pierdere de substanta, neregulata, cu fund murdar, margini
neregulate, baza dura)
- infiltrat tumoral (bloc indurat, limitarea deschiderii gurii, trismus, tulb de
masticatie, fonatie, halena fetida)

71. CARCINOMUL OBRAZULUI – FACTORI PREDISPOZANTI:

- intoxicatii cronice – exo-endogene (lues, TBC, tabagism)
- leziuni cronice – microtraumatisme repetate, carii, proteze dentare, ulceratii proliferative,
cicatrici post-lupice, keratopatii de tip diskeratozic, lichen plan
- tumori benigne – papiloame, tumori mixte

72. CARCINOMUL OBRAZULUI – EVOLUTIE SI TRATAMENT

- evolutie – rapida la formele mucoase, invazie precoce maxilara, perforatia obrazului,
adenopatii, hemoragii repetate
- tt – exereza larga cu mg de siguranta, evidare ggl completa cu RTcontact, plastia defectului
in sedinta sau in timpul II cu orostoma deliberata
RT semiprofunda sau profunda, telecobalt, betatronoterapia, implante interstititale cu ace de
radiu, iridiu, aur radioactiv

73. CANCERUL BUZELOR – ETIOLOGIE SI FORME ANATOMO-CLINICE

- etiologie – iradiatii solare (cheilita actinica), iradiatii locale, diskeratoze, leucoplazii
- anatomie patologica – epiteliom spinocelular, bazocelular, epitelioame glandulare de la
glandele salivare mici

74. CANCERUL BUZELOR – LOCALIZARE SI DEBUT

-localizare – superficiala sau interstitiala – de obicei ½ distantei intre linia mediana si
comisura, apoi se extinde si da adenopatii precoce submentonier si submandibular
- debut – pe rosul buzelor sub forma de fisura, proeminente verucoase acoperite de cruste,
apoi ulceratie pe marginile si buza indurata

75. CANCERUL BUZELOR – ASPECTE CLINICE IN PERIOADA DE STARE

- forma vegetanta – forma proliferativa, polilobata, proeminenta, dura, neregulata, rosie-
violacee, sangeranda, fisuri, cruste
- forma distructiva (ulcerativa) – pierdere de subst cu contur neregulat, mg reliefate, indurate,
rosii-violacee, baza infiltrativa, fundul ulceratiei acoperit de cruste spre tegument si necrotic
spre mucoasa (alb-cenusiu), muguri vasculari sangeranzi

76. CANCERUL BUZELOR – EVOLUTIE SI DG DIF

- evolutie – ggl mariti de volum, mobilizabili, nedurerosi, duri – submentonieri,
submandibulari sau jugulocarotidieni, uneori bilateral. Tumora se extinde la toata buza,
invadeaza comisura, obrazul, osul mandibular, ggl se fixeaza, se instaleaza casexia
canceroasa.
- dg dif: TBC, sancru sifilitic, ulceratii traumatice

77. CARCINOMUL LIMBII – FORME DE DEBUT

- in forma ulcerativa - eroziune sau ulceratie pe marginile limbii, foarte dureroase
- in forma interstitiala – nodul intraparenchimatos sau infiltrat tumoral difuz

78. CARCINOMUL LIMBII – ASPECTE CLINICE IN PER DE STARE

- ulceratie vegetanta, neregulata, cu mg ingrosate, dure, proeminente, burjeoni rosietici,
sfacele cenusii fetide, infiltratie in baza, sangereaza usor, dureri nevralgiforme, imobilitate,
invazie in planseu si loja submandibulara, epiglota, tulb de fonatie, masticatie, deglutitie,
adenopatie unilaterala, apoi bilaterala si bloc ggl.

79. CARCINOMUL LIMBII – FACTORI PREDISPOZANTI SI FORME ANATOMO-

PATOLOGICE
- F.P – consum exagerat de alcool distilat, fumatul a peste 40 tigari/zi, ulceratii provocate prin
iritatii cronice, leucoplazie, lichen plan, glosite cronice
- A.P – carcinom verucos, mai rar adenocarcinoame, cilindroame

80. CARCINOMUL PLANSEULUI BUCAL – LOCALIZARE SI FORME AP

- localizare – reg sublinguala, anterior mai rar, posterior frecvent
- AP – spinocelular de obicei, rar carcinoame glandulare

81. CARCINOMUL PLANSEULUI BUCAL – ASPECTE CLINICE IN PER DE STARE

- debuteaza ca o ulceratie superficiala, apoi evolueaaza sub forma ulcero-infiltrativa sau
vegentanta, mai rar
- leziunea invadeaza precoce mandibula, limba si loja submandibulara
- tulburari functionale foarte accentuate, rigiditate, hipersalivatie, fetiditate accentuata

82. EPULIDELE – SIMPTOMATOLOGIE

- aspect inmugurit, rosu-violaceu, moale sau dur, pediculate sau sesile, mobilizeaza dintii in
zona tumorii, dim 1-5 cm

83.TUMORA CU MIELOPLAXE – ASPECTE AP SI RADIOLOGICE

- AP: formatiune carnoasa, plina, boselata, care distruge osul si se exteriorizeaza luand forma
vegetanta
- RX: img in “fagure de albine” (mg polichistica cu chisturi mici separate prin septuri osoase

84. TUMORA CU MIELOPLAXE – EVOLUTIE SI DG DIF

- evolutie – benigna, poate recidiva dupa extirpari incomplete
- dg dif – chisturi maxilare, epulis, sarcom maxilar

85. AMANDANTINOMUL – FORME AP

- solid – incapsulat, se prezinta ca o tumora alb-cenusie, renitenta
- chistic – constituit dintr-o aglomeratie de mici formatiuni endoosoase cu aspect de
“ciorchine de strugure” cu 1-2 chisturi mari inconjurate de mici chisturi pline cu lichid filant,
citrin, hematic

86. CHISTURILE RADICULARE – ASPECTE CLINICE

- se dezv la varful radacinii dintilor cariati, resturilor radiculare, datorita infectiilor apicale
cronice. Au dim 8 mm – 1 cm. Deformeaza osul, exteriorizandu-se. pot provoca fractura
patologica => infectia sau chiar degenerare maligna. Au o membrana continand la interior un
lichid sero-citrin cu cristale de colesterina

87. AMANDANTINOMUL – ASPECTE RX SI DG DIF

- rx – chist mare inconjurat de chisturi mici (img de “baloane de sapun”)
- dg dif – chisturi maxilare, odontom, sarcom

88. AMANDANTINOMUL – EVOLUTIE SI COMPLICATII

- evolutie – crestere excesiva, deformanta, dureri prin compresiune nervoasa, poate degenera
malign, recidiveaza usor
- complicatii – ulceratie, infectarea tumorii, fractura de maxilar

89. CEMENTOBLASTOMUL – STADIALIZARE

- std osteolitic fibromatos
- std cementoblastic- de organizare
- std maturare – masa de cement

90. ODONTOMUL – CLASIFICARE

a) satelite (extradentare): coronare (localizate pe colet); corono-radiculare (colet); radiculare
(radacina)
b) izolate: unice (mici conglomerate de tesut), difuze (dispuse difuz in os)

91. ODONTOM – SIMPTOMATOLOGIE SI RX

- pot da compresiune pe nervul alveolar
- img radioopaca, de condensare osoasa

92. CARCINOMUL INFRASTRUCTURII – ASPECTE CLINICE

- debuteaza pe creasta alveolara sub forma unei ulceratii infiltrative care se extinde progresiv
in suprafata si profunzime, sangereaza usor, are aspect murdar, foarte dureros; alteori imbraca
forma vegetanta

93. CARCINOMUL SUPRASTRUCTURII – ASPECTE CLINICE

- debuteaza in celulele etmoidala sau pe peretele superior al sinusului maxilar. Tumora
invadeaza repede orbita
- obiectiv – apar secretii nazale sanghinolente, nevralgii suborbitare, cefalee, edem palpebral,
chemozis. Apar deformatii ale regiunii geniene, protruzia globului ocular cu scaderea vederii
si ulceratii cutanate

94. CARCINOMUL MEZOSTRUCTURII – ASPECTE CLINICE

- are pct de plecare sinusul maxilar, debuteaza prin dureri vagi ca in sinuzita, cu scurgeri
lichidiene sanghinolente prin narina respectiva, cacosmie, nevralgie suborbitara. Este
unilateral. Tardiv se instaleaza anestezia hemibuzei
- in std de evolutie, tumora creste mult in dimensiuni, deformeaza obrazul si palatul posterior,
dintii se mobilizeaza si in final invadeaza groapa zigomatica

95. CARCINOMUL MANDIBULEI – FORMA SUPERFICIALA – ASPECTE CLINICE

= ulcero-vegetanta, incepe cu o ulceratie a mucoase, care se adanceste si se extinde in
suprafata, se acopera de vegetatii conopidiforme sangerande. Osul sufera procese distructive,
cu adevarate cavitati endoosoase care rup corticala si invadeaza partile moi, pielea devine
aderenta si se ulcereaza

96. CARCINOMUL MANDIBULEI – FORMA PROFUNDA

= terebranta, debut endoosos; la inceput bolnavul acuza dureri difuze, atipice, dureri dentare,
iradiante, apoi dintii se mobilizeaza si se extrag. Dupa extractii, plagile alveolare nu se mai
inchid, apar ulceratii distructive care se acopera de muguri carnosi, sangeranzi, foarte
durerosi. Prin suprainfectare devin murdare, fetide, apar sfacele si tulb de sensibilitate in
teritoriul nervului mentonier (Anestezia buzei inf si mentonului), adenopatia submentala si
carotidiana

97. CARCINOMUL MANDIBULEI – ASPECTE RX

- rarefierea difuza osoasa, aspect de “os poros”, “os ros de soarece”, “os muscat”, cu mg
neregulate la niv corticalei

98. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – FORME ANATOMO-CLINICE

- forma catarala (infiltrat inflamator)
- forma supurata a lobulilor glandulari si canalului principal
- forma gangrenoasa – infiltrat difuz; tesut glandular care se evacueaza si se sfaceleaza
impreuna cu tesutul conjunctiv interlobular

99. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – FORMA CATARALA

- senzatie de uscaciune a gurii, tumefactie si dureri in reg parotidiana. Tumefactia intereseaza
reg retromandibulara si maseterina cu maximum de bombare sub lobul urechii care este
impins inafara si in sus. Impastare dureroasa la palparea glandei. Orificiul canalului Stenon
congestionat, edematiat. Saliva vascoasa, opalescenta, amestecata cu depuneri de fibrina.
Fenomenul patologic retrocedeaza sau trece in forma supurata

100. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – FORMA SUPURATA

- dureri pulsatile, iradiind in regiunile vecine (ureche, faringe), exacerbandu-se la masticatie,
deglutitie
- tumefactia devine edematoasa, difuza, extinzandu-se in reg geniana si temporala
- tegumente congestionate – trismus moderat, uneori consistenta dura sau renitenta
- abcesele se pot deschide spontan – fistule de puroi cu saliva
- orificiul canalului Stenon tumefiat, la presiune se scurge puroi gros, in cant mare (dg dif cu
abcesul lojei)
- rar pot aparea pareze faciale

101. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – FORMA GANGRENOASA

- rara, apare la bolnavii cu stari grave, toxiinfectioase cu reactivitate prabusita
- tegumente cenusiu-violacee
- zone de necroza superficiala si ulceratii cu secretie sangvina purulenta, sfacele parotidiene
- crepitatii gazoase
- stare generala profund alterata

102. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – DG POZ SI DIF

- dg poz: se bazeaza pe secretia purulenta prin Stenon
- dg dif: abcesul lojei parotidiene fara puroi pe Stenon, adenite intraparotidiene (debut sub
forma de noduli, tumefactia parotidei), osteomielita ram ascendent (semne specifice- artrita
temporomandibulara, durere la masticatie, tumefactia pretragiana)

103. PAROTIDITA ACUTA SUPURATA – COMPLICATII SI TRATAMENT

- complicatii – fistule la piele si conductul auditiv extern, difuzare in reg vecine, tromboflebite
- tt – profilactic – igiena bucala, masaj dinapoi-inainte al canalului Stenon, Sialogoge –
Pilocarpina 1 % 5-8 pic x 4/zi
- curativ: atb pe baza de antibiograma, cateterism pe Stenon si enzime proteolitice –
Tripsina si alfa-chimiotripsina, apoi atb de electie (200 000 UI Penicilina in 2 ml ser, instilata
in parotida);
- vaccino-terapie nespecifica – vitaminoterapie
- daca supuratia a depasit bariera acinoasa se face incizie
subangulomandibulara

104. PAROTIDOMEGALIILE – ETIOLOGIE

- cauze nutritionale (gurmanzii – consumatori de paine, cartofi), sau dupa stari de nutritie
cronica
- cauze toxice (intoxicatii cu Pb, Hg)
- diabetici, cirotici, afectiuni hormonale, medicamentoase, hemopatii (leucemii limfoide)

105. SINDROMUL BESNIER-BOECK-SCHAUMANN – SIMPTOME

= afectiune a sist reticulo-endotelial; simptomatologie polimorfa: leziuni cutanate nodulare
(sarcoide Boeck); leziuni ale mucoasei valului, faringelui, sub forma de neduli alb-galbui cu
lizereu rosu; tumefierea glandelor parotide bilateral
106. SINDROMUL MICULITZ – SIMPTOMATOLOGIE
- hipertrofia simetrica a gl salivare si lacrimale cu scaderea secretiei

107. SINDROMUL GOUGEROT-SJOGREN – SIMPTOMATOLOGIE

- tripla simptomatologie – salivara, oculara, articulara
- asialia este insotita de cortegiul de manif secundare
- manif oculare- cherato-conjunctivita uscata, senz de arsura oculara si corpi straini, fotofobie,
conjunctive rosii, uscate, mate, putand apare leziuni corneene
- manif articulare – de la artralgii la poliartrite cr evolutive
- forma secundara poate asocia AR, LES, polimiozita, sclerodermie sau ciroza biliara primara

108. COLICA SALIVARA – SIMPTOMATOLOGIE

- apare in tp meselor si ete provocata de migrarea calculului si contratiile peretelui canalului;
se manif prin dureri spontane, vii in limba si planseu cu iradiere in reg temporala, tumefierea
reg submandibulare, senzatie de uscaciune a gurii. Endooral se descrie “hernia salivara”
datorita distensiei canalului Wharton iar exooral- “tumora fantoma” ce apare brusc in cursul
crizei si dispare odata cu aceasta
- criza dureaza cateva minute – 1 h si dispare spontan cu evacuarea unui jet de saliva mai
sarata

109. ABCESUL SALIVAR – SIMPTOMATOLOGIE

= complicatie a litiazei
- supuratia se desz in canalul secretor (sialodochina) sau in glanda (sialodenita)
si poate difuza in loja fiind insotita de dureri vii cu iradiere in limba, reg
submandibulara, febra, jena in masticatie, deglutitie, tumefactia regiunii
- orificiul canalului Wharton este proeminent, congestionat, prin el se scurge
puroi

110. TUMORA SALIVARA – SIMPTOMATOLOGIE

- ia nastere in urma unor pusee repetate de submaxilita acuta, glanda fiind crescuta in volum,
boselata, sclerozata; glanda este inactiva functional, farenchimul fiind inlocuit cu tesut fibros

111. ADENOMUL PLEIOMORF – SIMPTOMATOLOGIE

- evolutie lenta 5-15 ani, tendinta mare la recidiva, malignizare relativa si tardiva. Are natura
dubla epiteliala si conjunctiva, poate atinge dim gigante 15-20 cm diametru. Are o culoare
gri-cenusie tigrata, iar pe sectiune este translucida. Debut – sub forma de nodul rotund, mic,
de consistenta ferma, nedureroasa, mobila sub tegument, si pe planurile profunde
- degenerescenta maligna se anunta prin creste rapida in volum, fixare pe planurile vecine,
dureri spontane, accentuarea vascularizatiei superficiale, modificarea consistentei, paralizie
faciala (uneori)

112. LUXATIA SIMPLA – ASPECTE CLINICE

- se produce prin coborarea fortata a mandibulei, prin traumatism pe barbie, in timpul unei
extractii dentare, cascat fortat, ras
- bolnavul are aspect caracteristic, cu gura deschisa la maximum si imposibilitatea de a o
inchide. Condilii se palpeaza sub teg, obrajii sunt turtiti, unghiul mandibulei distalizat,
condilul nu se percepe la palpare prin conductul auditiv
113. ARTRITA ACUTA SUPURATA TEMPORO-MANDIBULARA –
SIMPTOMATOLOGIE
- produce uneori dureri intinse cu iradiere in ureche, limitarea deschiderii gurii, tulb
functionale, tumefactie pretragiana

114. ARTRITA CRONICA TEMPORO-MANDIBULARA – FACTORI FAVORIZANTI

- traumatisme cronice mici si repetate, reumatism cronic, tulb metabolice sau endocrine, stari
alergice

115. ARTRITA CRONICA TEMPORO-MANDIBULARA – FACTORI DETERMINANTI

- malpozitii dentare, pierderea dimensiunii dentare, pierderea dimensiunii verticale, lucrari
protetice defectuoase, obiceiuri vicioase

116. ARTROZELE TEMPORO-MANDIBULARE – SIMPTOME EXTRAARTICULARE

- algii faciale
- cefalee, migrene, hemispasm facial
- otalgii, vajaituri de ureche, vertije
- sialoree sau asialie

117. CONSTRCTIA MANDIBULEI – ETIOLOGIE

Origine:
- periarticulara – prin transformari sclerofibroase ale capsulei dupa: supuratii
articulare, traumatism, interventii ch pe articulatie
- musculara – plagi musculare, corpi straini, fracturi de mandibula cu
consolidare vicioasa
- cutaneo-mucoasa – prin cicatrici, dupa arsuri, plagi

118. CONSTRICTIA MANDIBULEI – SIMPTOMATOLOGIE, dg dif

- simptomul princ este limitarea miscarilor de deschidere cu devieri laterale de partea leziunii
- dg dif: trismus, anchiloza temporo-mandibulara

119. PSEUDOANCHILOZA – ETIOPATOGIENIE

(limitarea mecanica a deschiderii gurii)
- traumatica (fractura arcadei temporo-zigomatice)
- hiperplazia procesului coronoid
- miozita osifianta, anomalii congenitale

120. FALSA ANCHILOZA – ETIOPATOGENIE

(anchiloza extracapsulara)
- traumatica: fibroza periarticulara dupa arsuri sau plagi, luxatia posterioara sau
anterioara neredusa
- infectioasa – supuratii periarticulare
- neoplazice – fibrosarcomul capsulei, condrom, condrosarcom
- fibroza periarticulara, iradierea, fibroza orala submucoasa, scleroza sideremica
progresiva

121. ANCHILOZA REALA – ETIOLOGIE

- traumatica – fractura intracapsulara de condil, plagi penetrante, aplicarea forcepsului
- infectioasa – otita medie, mastoidita, osteomielita, artrita piogena
- neoplazice – osteom, condrom, osteosarcom
- condromatoza sinoviala
- artritele sistemice juvenile – osteoartrita, artropatia psoriazica, AR

122. ANCHILOZA TEMPORO-MANDIBULARA – DG DIF

- trismus
- constrictie mandibulara
- fibroza orala submucoasa
- scleroza sistemica progresiva (colagenoza care determina microstomie in “gura de peste” si
facies de “Mona Lisa”)
- fractura arcadei temporo-zigomatice
- malformatii congenitale

123. ANCHILOZA TEMPORO-MANDIBULARA – SIMPTOMATOLOGIE

- miscarile mandibulei sunt complet suprimate – in formele fibroase sunt permise miscari pe o
distanta de 0,5-1 cm
- tulburari de alimentatie si fonatie
- semne obiective – la copii se produce retrognatie, micrognatie, laterognatie, atrofii
musculare
- in anchiloza unilaterala, barbia este deviata inapoi si de partea bolnava; in cea bilaterala –
mentonul este sters, barbia infundata, aspect caracteristic de “profil de pasare”, dinti inclinati
vestibular si in evantai
- la palpare nu se percep miscari in articulatie, se percepe insa bloc osos pretragian

124. LEUCOPLAZIA SIMPLA (OMOGENA) – ASPECTE CLINICE

= leziune localizata sau difuza, reprezentata de o pata alba cu consistenta usor crescuta, cu
suprafata incretita, brazdata de linii fine, crata sau papilomatoasa

125. LEUCOPLAZIA NODULARA (PATATA SAU EROZIVA) – ASPECTE CLINICE

= leziune mixta alba si rosie, in care, pe o suprafata de mucoasa atrofica (eritroplazica) sunt
disperati mici noduli cheratozici
- aceasta forma este cea mai importanta datorita riscului mare de degenerare
maligna (>2/3 din cazuri releva displazie epiteliala sau carcinom la ex HP)

126. LEZIUNI LEUCOPLAZICE INDUSE ARTIFICIAL SUB ACTIUNEA AG

CARCINOGENETIC
- hipercheratoza dupa 4-6 sapt
- leucoplazia cu hipercheratoza microscopica si displazie dupa 6-8 sapt
- carcinom in situ dupa 8-10 sapt
- carcinom invaziv dupa 10-12 sapt

127. FORMELE DE DEBUT ALE TUMORILOR MALIGNE IN OMF

- leziuni de suprafata pe mucoasa sau piele
- in grosimea partilor moi (limba, planseu, obraji, os)
- in cavitatile anexe (sinus, fose nazale)

Se pot prezenta sub forma de:

- eroziuni, fisuri, ulceratii – pe supr mucoase
- formatiuni de tip proliferativ
- formatiuni nodulare, interstitiale
- leziuni profunde de tip distructiv sau proliferativ, endoosoase sau in cav
profunde