Sunteți pe pagina 1din 25

OMF

-SUBIECTE-
1. Abcesul spatiului palatinal – etiologie
- Leziunile dento-paradontale ale incisivului lateral maxilar,
- Radacinile palatinale ale premolarilor si ale molarilor

2. Abcesul spatiului palatinal – aspecte clinice


- Tumefactie hemisferica (ovalara – cea de la nivelul incisivilor laterali)
- Elastica
- Extrem de dureroasa
- Cu fluctuenta la palpare in zona centrala
- Fenomene dureroare sunt asemanatoare celor din faza subperiostala a abcesului vestibular

3. Abcesul spatiului palatinal – tratament


- Incizie si drenaj pe cale orala
- Tratament medicamentos (antibiotiwe, antialgice, AIND, etc)
- Atitudinea fata de dintele cauzal: radicala/conservatoare

4. Abcesul spatiului vestibular – etiologie


- Dento-paradontala, de la dintii al caror apex este situat aproape de corticala vestibulara

5. Abcesul spatiului vestibular – aspecte clinice


- Faza subperiostala
 Dureri intense, continue
 Fibromucoasa corespunzatoare dintelui este congestionata si edematiata, decelandu-se o tumefactie
fara limite precise, dureroasa la palpare

- Faza submucoasa
 Durerile scad in intensitate
 Tumefactia capata caracter localizat, decelandu-se la palpare o zona de flutuenta
 In abcesele vestibulare care au ca punct de plecare molarii mandibulari, pacientii prezinta trismus
 Starea generala este discret alterata
 Febra moderata
 Agitatie

6. Abcesul spatiului spatiului vestibular – tratament


- Incizie si drenaj pe cale orala
- Tratament medicamentos (antibiotiwe, antialgice, AIND, etc)
- Atitudinea fata de dintele cauzal: radicala/conservatoare

7. Abcesul spatiului corpului mandibular – etiologie


-leziunile dento-parodontale ale premolarilor si ale molarilor mandibulari

8. Abcesul spatiului corpului mandibular – aspecte clinice


- Tumefactie care face corp comun cu marginea bazilara
- Tegumente congestionate, destinse si lucioase, fluctuenta la palpare
- Trismus, stare generala alterata, cufebra si tahicardie

1
9. Abcesul spatiului corpului mandibular tratament
- Incizie si drenaj pe cale orala
- Tratament medicamentos (antibiotiwe, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata de dintele cauzal: radicala/conservatoare

10. Abcesul spatiului paramandibular – etiologie


- Pericoronaritele supurate ale molarului de minte inferior

11. Abcesul spatiului paramandibular – aspecte clinice


- La palpare in grosimea obrazului, se deceleaza un cordon ce leaga tumefactia din obraz de capusonul de
mucoasa ce acopera molarul de minte, iar lap resiune pe colectia supurata se evacueaza o secretia purulenta pe
sub capusonul dintelui cauzal
- Examenul oral este dificil, din cauza trismusului

12. Abcesul spatiului paramandibular – tratament


- Incizie si drenaj pe cale orala/cutanata
- Tratament medicamentos (antibiotice, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata de dintele cauzal: radicala/conservatoare

13. Abcesul spatiului genian – etiologie


- Infectiile dento-parodontale ale molarilor maxilari si mandibulari, mai rar ale premolarilor
- Traumatisme cu retentie de corp strain
- Infectii sinuzale
- Infectii salivare (canal Stenon, limfadenite geniene, infectii ale lojelor vecine, surse cutanate, furuncule, chisturi,
sepacee supurate)

14. Abcesul spatiului genian - aspecte clinice


- Tumefactie voluminoasa a regiunii geniene, care este initial ferma apoi devine pastoassa, iar ulterior fluctuanta
- Tegumentele acoperitoare sunt congestionae, destinse si lucioase
- Edemul de vecinatate sterge reliefurile faciale
- Daca punctul de plecare este reprezentat de molarii mandibulari, este prezent trismusul
- Mucoasa jugala este congestionata, edematiata, in dreptul dintelui cauzal
- Stare generala alterata, febra, frison, tahicardie

15. Abcesul spatiului genian – tratament


- Incizie si drenaj pe cale orala
- Tratament medicamentos (antibiotice, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata de dintele cauzal: radicala/conservatoare

16. Abcesul spatiului canin – etiologie


- Procese periapicale ale caninilor maxilari care, prin evolutie extensiva, erodeaza corticala osoasa deasupra
insertiei muschiului ridicator al unghiului gurii

17. Abcesul spatiului canin – aspecte clinice


- Tumefactie in aria paranazala si geniana anterioara, dureroasa la palpare
- Edemul inflamator determina inchiderea partiala/totala a fantei palpebrale
- Tegumentele acoperitoare sunt congestionate, destinse si lucioasa
- La examenul oral, in dreptul dintelui cauzaleste prezenta o tumefactie situata in fundul de sac vestibular,
acoperitade o mucoasa congstionata

2
18. Abcesul spatiului canin – tratament
- Incizie si drenaj pe cale orala
- Tratament medicamentos (antibiotice, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata de dintele cauzal: radicala/conservatoare

19. Abcesul spatiului infratemporal – etiologie


- Punctii anestezice septice
- Punctii sinuzale gresit efectuate
- Infectii dento-parodontale ale molarilor superior si difuzarea infectiilor din spatiile vecine
- Derapajul instrumentelor devenite septice in extractiile dificile ale molarilor de minte, aplicarea sau suprimarea
suspensiilor scheletice in fracturile din etajul mijlociu

20. Abcesul spatiului spatiului infratemporal – aspecte clinice


- Debutul este marcat de alterarea starii generale, asociata cu trismus, reactie acuta ganglionara loco-regionala,
ascensiune termina si hemicranii de intensitate medie
- In stadii avansate, se deceleaza un edem colateral, care duce la disparitia reliefului arcadei temporo-zigomatice,
care se transforma intr-un sant
- Examenul oral de creasta zigomatico-alveolara, mucoasa acoperitoare fiind congestionata

21. Abcesul spatiului spatiului infratemporal – tratament


- Incizie si drenaj pe cale orala
- Tratament medicamentos (antibiotice, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata de dintele cauzal: radicala/conservatoare

22. Abcesul limbii – etiologie


- Leziuni traumatice cu/fara retentie de corp strain
- Suprainfectarea unui hematom sau formatiuni tumorale si difuzazrea unor procese septice din spatiile faciale
vecine

23. Abcesul limbii – aspecte clinice


- Limba este tumefiata in totalitate
- Datorita macroglosiei, bolnavii tin gura intredeschisa
- Orice miscare a limbii este extrem de dureroasa, deglutitia si fonatia fiin extrem de dificile
- Tulburari functionale si stare generala alterata

24. Abcesul limbii – tratament


- Incizie si drenaj pe cale orala
- Tratament medicamentos (antibiotice, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata de factoru;

25. Abcesul spatiului sublingual – etiologie


- Procesele periapicale ale dintilor inferior
- Litiaza canalului Warthon
- Punctii septice
- Corpi straini

26. Abcesul spatiului sublingual – aspecte clinice


- Tumefactia submentoniera limitata
- Bombare a planseului anterior ce ridica plica sublinguala in “creasta de cocos”
- Mucoasa este congestionata, edematiata s acoperita cu depozite de false membrane
- Palparea bimanuala deceleaza impastare difuza

3
27. Abcesul spatiului sublingual – tratament
- Incizie si drenaj pe cale cutanata
- Tratament medicamentos (antibiotice, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata de dintele cauzal: radicala/conservatoare

28. Abcesul spatiului submandibular – etiologie


- Infectiile dento-parodontale ale molarilor inferior

29. Abcesul spatiului submandibular – aspecte clinice


- Tumefactie plasata submandibular, ce se extinde anterior submentonier si postarior pana la nivelul marginii
anterioare a.m.SCM, mascand marginea bazilara a mandibulei in 1/3 postarioara
- Tegumentele acoperitoare sunt congestionate, destinse si lucioase, decelandu-se fluctuenta la palpare
- O forma particulara a abcesului submandibular o reprezinta evolutia supuratiei in “repaus”
- Pacientul acuza dureri spontane, si la palpare, disfagie cu odinofagie, precum si limitarea deschiderii gurii
- Starea generala este alterata

30. Abcesul spatiului submandibular – tratament


- Incizie si drenaj pe cale cutanata (abordul oral este indicat numai in cazul evolutiei supuratiei in “receus”-ul
submandibular)
- Tratament medicamentos (antibiotice, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata de dintele cauzal: radicala/conservatoare

31. Abcesul spatiului submentonier – etiologie


- Infectiile dento-parodontale al efrontalilor inferiori, stafilococii cutanate sau extinderea proceselor supurative
din spatiile invecinate

32. Abcesul spatiului submentonier – aspecte clinice


- Tumefactie submentoniera
- Tegumente congestionate, destinse, lucioasa
- La plapare, se deceleaza o zona centrala de fluctuenta

33. Abcesul spatiului submentonier – tratament


- Incizie si drenaj pe cale cutanata
- Tratament medicamentos (antibiotice, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata de dintele cauzal: radicala/conservatoare

34. Abcesul spatiului parotidian – etiologie


- Parotidite/litiaze supurate
- Stafilococii cutanate
- Supuratiile spatilor vecine

35. Abcesul spatiului parotidian – aspecte clinice


- Tumefactie, plasata initial intre mastoida si marginea posterioara a ramului mandibular, care se extinde rapid
spre obraz si spre regiunea submandibulara
- Tegumente destinse, lucioase si congestionate
- La plapare, se percepe initial renitenta apoi fluctuenta
- Bolnvii acuza limitarea antalgica a deschiderii gurii, torticolis si disfagie cu odinofagie
- Secretia salivara este nemodificata
- Stare generala alterata

4
36. Abcesul spatiului parotidian – tratament
- Incizie si drenaj pe cale cutanata
- Tratament medicamentos (antibiotice, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata de factorul cauzal

37. Abcesul orbitei – etiologie


- Extinderea proceselor supurative ale spatiilor vecine, traumatisme care implica retentia de corpi straini

38. Abcesul orbitei – aspecte clinice


- Edem palpebral intens localizat la nivelul pleoapei superioare/oinferioare interesand unghiul intern/extern
inchizand in totalitate fanta palpebrala
- Dureri pulsatile localizate la nivelul orbitei
- Tegumentele pleoapelor sunt congestionate si lucioase
- Chemozis si exoftalmie moderata
- Presiunea globului ocular este dureroasa, cu mobilitate diminuata a globului ocular
- In stadiile incipiente, refluxul fotomotor si vederea sunt pastrate
- Abolirea refluxului fotomotor reprezinta un semn de gravitate
- Stare generala alterata

39. Abcesul orbitei – tratament


- - Incizie si drenaj pe cale cutanata
- Tratament medicamentos (antibiotice, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata defactorul cauzal

40. Abcesul spatiului laterofaringian – etiologie


- Pericondritele supurate ale molarilor de minte, amigdalite, otite medii, parotidite supurate

41. Abcesul spatiului laterofaringian – aspecte clinice


- Bombarea peretelui lateral al faringelui spre linia mediana, deviind ovula de partea colaterala
- Tumefactie dureroasa retromandibular si de-a lungul muschiului SCM
- Trismus uneori accentuat, disfagie si odinofagie
- Stare generala alterata

42. Abcesul spatiului laterofaringian – tratament


- Incizie si drenaj pe cale orala/cutanata
- Tratament medicamentos (antibiotice, antialgice, AINS, etc)
- Atitudinea fata de dintele cauzal: radicala/conservatoare

43. Flegmonul planseului bucal – etiologie


- Procese septice dentoparodontale/pericoronaritele supurate ale molarilor de minte inferiori

44. Flegmonul planseului bucal – aspecte clinice


- Tumefactie plasata sublingual, care se extinde rapid inspre partea opusa, fuzeaza apoi submandibular bilateral si
submentonier
- La palpare, are duritate “lemnoasa”, fara zone de fluctuenta, dar prezentand crepitatii gazoase in fazele avansate
- Tegumente marmorate care pot prezente flictene si/sau sfacele
- La periferie, apare un edem difuz de insotire, care se extinde /in pelerina”
- Planseul anterior se bombeaza sub forma unei “creste de cocos”
- Tulburari functionale: trismus, disfagie cu odinofagie, disfonie, dispnee
- In stadiul de debut, procesul septic mimeaza o supuratie de spatiu sublingual, pacientul prezentand o stare
septica cu febra (39-40 grade C)

5
- Agravarea starii toxico-septice este marcata de discordanta intre puls si temperatura
- Pacientul devine subfebril (37-37,5 grade C), pulsul ramane tahicardic (120 b/min, greu perceptibil), dispneea
toxica bulbara completand tabloul clinic
- Probele biologice evidentiaza leucocitoza, neutrofilie cu devierea formulei Arneth spre stanga, anemie, oligurie,
albuminurie, cilindrurie si glicozurie

45. Flegmonul planseului bucal – tratament


- Incizie si drenajul multiplu al spatiilor fasciale primare + explorarea spatiilor fasciale secundare
- Recoltare secretie pentru antibiograma
- Drenajul sementine, in medie, 72 de ore
- Reechilibrarea hidro-electrolitica
- Antibioterapie, tonicardice, vitaminoterapie si imunoterapie
- Atitudinea fata de factorii cauzali

46. Flegmonul difuz hemifacial – etiologie


- Leziuni dento-parodontale
- Traumatisme cranio-faciale
- Stafilococii cutanate faciale

47. Flegmonul difuz hemifacial – aspecte clinice


- Tumefactie cu tendinta extensiva, cuprinzand progresiv regiunea parotideo-maseterina, temporala, palpebrala si
cervicala
- Tumefactia este dura la palpare, fara zone de fluctuenta, prezentand, in stadii avansate, crepitatii gazoase
- La periferie, apare un edem de insotire localizat palpebral, la nivelul piramidei nazale si al buzelor
- Tegumentele sunt cianotice si in tensiune, fara o delimitare neta fata de tesuturile sanatoase
- Mucoasa jugala este tumefiata, acoperita cu “false membrane”
- Pacientul prezinta trismus si halena fetita
- Starea toxico-septica, discordanta puls-temperatura si modificarile probelor biologice sunt, de asemenea,
caracteristice

48. Flegmonul difuz hemifacial – tratament


- Incizie si drenajul multiplu al spatiilor fasciale primare
- Recoltare secretie pentru antibiograma
- Drenajul sementine, in medie, 72 de ore
- Reechilibrarea hidro-electrolitica
- Antibioterapie, tonicardice, vitaminoterapie si imunoterapie
- Atitudinea fata de factorii cauzali

49. Fracturile de mandibula – tratament de urgenta – pacientul in stare grava


- “A”
 Eliberarea cailor aeriene superioare
 Identificarea si indepartarea factorilor obstructivi manual/prin aspiratie
 Protractia limbii
 Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene superioare
 Pozitionarea pacientului in decubit lateral, cu gura deschisa
 Aplicarea pipei GUedel/a sondei flexibile nazo-faringiene
 Imobilizarea provizorie a maxilarului, redus in pozitie anterioara (daca exista o fractura
asociata)
 Traheosstomie – indicatii
 Glosoptoza
 Hemoragie abundenta nazo-faringiana

6
 dispnee
- “B”
 Metodede respiratie artificiala
 Respiratie gura la gura/gura la nas
 Ventilatie asistata (serviciu ATI)
- “C”
 Mentinerea si controlul functiei circulatorii
 Controlul ritmului cardiac si al tensiunii arteriale
 Hemostaza
 Tamponament nazal anterior/posterior
 Ligaturi
 Reducerea si imobilizarea provizorie a mandibulei fracturate, in vederea
hemostazei

50. Fracturile de mandibula – tratament de urgenta – pacient cu leziuni cu risc vital asociate
- Suspiciiune de fractura de baza de craniu/sindrom de hipertensiune intracraniana
 Transfer de urgenta la neurochirurgie/ATI
- Suspiciune de fractura de coloana cervicala
 Nu se va mobiliza capul pancientului
 Aplicare de “guler cervical”
 Transfer, de urgenta, la neurochirurgie
- Alterarea starii de constienta
 Transfer de urgenta, la neurochirurgie sau la ATI

51. Fracturile de mandibula – tratament de urgenta – pacient fara leziuni cu risc vital asociate
- Toaleta plagilor, realizarea hemostazei si sutura (finala sau de pozitie)
- Seroprofilaxie antitetanica (ATPA)
- Aplicare de dispozitiv de imobilizare de urgenta
 Bandaj mentocefalic
 Capelina cu fronda mentoniera
 Ligaturi de sarma
- In cazul existentei leziunilor traumatice asociate, fara risc vital, prioritar tratamentului fracturii de mandibula, se
realizeaza
 Imobilizarea provizorie a fracturii mandibulei
 Consultul multidisciplinar in serviciile de specialitate responsabile pentru tratamentul leziunilor
asociate, cu stabilirea prioritatilor lezionale

52. Fracturile de mandibula – tratament definitiv – metode ortopedice


- Tratamentul ortopedic definitiv al fracturilor de mandibula consta in imobilizarea intermaxilara cu ajutorul
atelelor vestivulare fixate cu ligaturi de sarma circumdente (timp de 4-6 saptamani)
- In situatile clinice in care este indicata ca tratament definitiv imobilizarea intermaxilara, tratamentul de urgenta
coincide cu tratamentul definitiv
- Exista situatii clinice – fracturi condiliene – cand imobilizarea elastica intermaxilara se mentine doua saptamani,
dupa care se incepe mecanoterapia, pentru a preveni instalarea unei anchiloze temporo-mandibulare
- In toate situatiile clinice, imobilizarea intermaxilara rigida se mentine 4-6 saptamani, la adulti, si 6-8 saptamani la
varstnici

Indicatii
- Pacienti care reprezinta unitati dentare suficiente pentru aplicare aparatului de imobilizare intermaxilara, in
urmatoarele forme anatomo-clinice de fracturi

7
 Mediane, paramediane, laterale
o Incomplete
o Fara/cu deplasare, cu reducere facila
 Fracturi ale unghiului mandibular
 Fracturi ale ramului vertical in plina masa musculara
 Fracturi condiliene fara deplasare sau cu deplasare redusa, fara pierderea contactului dintre
fragmentele fracturare, imposibil de redus prin tractiune elastica, fara scurtarea ramului ascendent
mandibular >8 mm, fara tulburari ocluzale majore: se aplica imobilizarea intermmaxilara elastica timp
de 2 saptamani
 Fracturi duble, multiple, de mandibula
- Pacienti la care este contraindicata, sau care refuza interventia chirurgicala

53. Fracturile de mandibula – tratament definitiv – metode chirurgicale


- Pentru tratamentul definitiv al fracturilor de mandibula, principala metoda chirurgicala este reducerea deschisa
si imobilizarea interna (osteosinteza)
- Osteosinteza consta in descoperirea chirurgicala a focarului de fractura, reducerea fragmentelor in pozitie
anatomica, sub control vizual direct, si imobilizarea lor in aceasta pozitie, prin
 Ligaturi de sarba transosoase
 Miniplacute de osteosinteza (din titan sau din materiale resorbabile) sau prin placi de reconstructie
(din titan)
- In cazul fracturilor multiple/cominutive, este indicata – pentru contentia fragmentelor osoase reduse in pozitie
anatomica, cu ajutorul miniplacutelor – folosirea unei placi de reconstructie, unica, ce solidarizeaza toate
fragmentele osoase
- In acest context, este respectat conceptul de “load bearing”, care se refera la preluarea in intregime, de catre
placa de osteosinteza, a fortelor care actioneaza asupra focarului de fractura, fragmentele osoase fracturate
putand fi mentinute in contact neutru
- Placa de reconstructie, avand o rezistenta mecanica crescuta, respecta acest principiu
- Miniplacutele de osteosinteza folosite in mod curent in tratamentul chirurgical al fracturilor de mandibula, mai
putin rezistente la deformare, se supun principiului “load sharing” in care fortele actioneaza la nivelul focarului
de fractura sunt distribuite atat osului, cat si materialului de osteosinteza
- In alt context, principiul load sharing se refera la transferul gradual al incarcarii mecanice de la placuta catre os,
odata cu consolidarea osoasa

Indicatii
- Fracturi retrodentare, cu ascensiunea fragmentului scurt, distal
- Fracturi cu angrenare stransa a capetelor osoase, imposibil de redus ortopedic
- Fracturi cu interpozitii de parti moi/corpi straini, intre capetele fracturate
- Fracturi vechi, vicios consolidate, consolidari intarziate, pseudoartroze
- Fracturi cu deplasare, la pacientii edentati total, imposibil de resu prin mijloace ortopedice
- Edentatii partiale intinse, care nu prezinta dinti suficienti pentru aplicarea sistemului ortopedic
- Fracturi multiple sau cominutive
- Fracturi ale mandibulei asociate cu fracturi ale maxilarului; in acest caz, mandibula este necesara ca punct de
referinta pentru refacerea etajului mijlociu
- Fracturi mandibulare multiple, cu implicarea apofizei condiliene
- Tulburaru neuromotorii (epilepsie etc) ce contraindica blocajul rigid intermaxilar
- La cererea pacientului, dupa ce aceasta a fost informat asupra avantajelor si a riscurilor perioperatorii in
comparatie cu metodele ortopedice

8
54. Fracturile etajului mijlociu al fetei – tratament de urgenta - pacient fara leziuni cu risc vital asociate
- Dupa anamneza si examen clinic loco-regional, se consemneaza obligatoriu in foaia de observatie: datele de
identificare ale pacientului, etiologia traumatismului, momentul producerii (data, ora), sediul si forma clinica a
fracturii de maxilar, leziunile dentare concomitente, leziunile partilor moi, corpii straini din plaga, sau alte fracturi
asociate ale aoselor viscerocraniului
- Ori de cate ori exista plagi deschise orale sau/si cervico-faciale cu potential tetanigen, seroprofilaxia antitetanica
(ATPA) trebuie administrata in mod obligatoriu (cu exceptia situatiilor in care pacientul a fost imunizat cu mai
putin de 6 luni in urma)
- Pentru sutura plagilor si reducerea unor forme simple de fracturi, se practica anestezia loco-regionala prin
infiltratie cu substante anestezice locale uzuale, atunci cand nu exista contraindicatii in acest sens
- Daca exista contraindicatii ale anesteziei loco-regionale sau daca fracturile sunt complexe, se va recurge la
sedare, sub supravegherea medicului ATI, sau la anestezie generala
- Plagile limitate ale limbii, buzelor, mucoasei jugale, sau plagile tegumentare superficiale – se vor sutura inainte
reducerii si a imobilizarii fracturii de maxilar
- In cazul unor plagi intinse ale partilor moi, cu denudare osoasa si cu desfiintarea peretilor cavitatii orale, se vor
practica intai reducerea si imobilizarea de urgenta

55. Fracturile etajului mijlociu al fetei – tratament definitiv – metode ortopedice


- Aceste metode au indicatie de electie in fracturile de maxilar cu componenta ocluzala – si utilizeaza, in principal
dispozitivele intermaxilare folosite pentru imobilizarea fracturilor de mandibula
- Toate dispozitivele de imobilizare ortopedica folosite pentru fracturile de maxilar vor fi mentinute aproximativ
20-30 de zile, pana la formarea calusului osos

Indicatii
- Fracturi cu componenta ocluzala
- Fracturi orizontale fara deplasare
 Blocaj intermaxilar/imobilizare intermaxilara rigida
 Ulterior, complexul mandibulo-maxilar rezultat va fi mentinut in pozitie anatomica, cu capelina si
fronda
- Fracturi orizontale cu deplasare
 Reducerea fracturii-metode
o Tractiune manuala directa
o Tractiune cu sarme cu diametru 0,4-0,5 mm, ficxate pe dintii laterali, de-o parte si de alta a
arcadei
o Procedeul Dufourmentel
o Cu ajutorul pensei Rowe-Killey
o Tractiune elastica intermaxilara
 Imobilizarea definitiva
o La fel ca in fracturile fara deplasare
o La pacientii care nu prezinta suficiente unitati dentare, confectionarea de placi
palatinale/sine linguale, cu valuri de ocluzie
- Fracturi verticale
 Reducere si imobilizare prin metode ortopedice/chirurgicale
- Fracturi mixte
 Reducere si imobilizare prin metode ortopedice/chirurgicale
- Fracturi cominutive
 Reducere si imobilizare prin metode ortopedice/chirurgicale

9
56. Fracturile etajului mijlociu al fetei – tratament definitiv – metode chirurgicale
- In fracturile de maxilar, tratamentul chirurgical definitiv are indicatii mai restranse decat in fracturile de
mandibula, si se foloseste mai ales pentru mixte si cominutive, cu deformari importante ale scheletului facial, caz
in care se impune reducerea chirurgicala directa sub control vizual
- De asemenea, tratamentul chirurgical este recomandat si la pacientii edentati partial sau total la care reducerea
fracturii este aleatorie, neexistand repere fixe dentare care sa permita o impobilizare ortopedica
corespunzatoare

Indicatii
- Fracturi combinate multiple
- Fracturi cominutive
- Edentati total

Metode chirurgicale
Metode chirurgicale
- Metode parafocale: suspensiile scheletice de tip Adams
- Metode intrafocale: osteosinteza cu placute/fir de sarma; abord mixt (oral si tegumentar)

57. Fracturile complexului zigomatico-maxilar – fracturi anterioare – semne clinice


- Fracturi anterioare fara deplasare
 Edem posttraumatic al regiunii zigomatice si palpebrale
 Echimoza palpebrala “in monoclu” si echimoze ale conjunctivei bulbare
 Puncte dureroase la palpare la nivelul suturilor osului zigomatic
 Discreta hipoestezie in teritoriul n.infraorbital
 Uneori epistaxis unilateral
 Deschiderea gurii in limite normale
- Fracturi anterioare cu deplasare
 Semnele descrise mai sus sunt mult mai accentuate la care se adauga
 Asimetrie faciala prin infundarea reliefului malar
 Intreruperea continuitatii osoase la nivelul rebordului orbital inferior
 Unde se percepe o denivelare “in trepta” in dreptul suturii zigomatico-frontale
 Edemul post-traumatic, important uneori, mascheaza infundarea osului si face dificila palparea
discontinuitatii osoase
 Oral, la nivelul crestei zigomato-alveolare se percepe denivelare “in treapta”, dureroasa la palpare
 Exoftalmie sau enoftalmie
 Crepitatii osoase
 Tulburari functionale
o Oculare (diplopie)
o Limitarea mobilitatii mandibulei
o Tulburari de sensibilitate
o Hipoestezie
o Anestezie
o Hiperestezie in teritoriul nervului infraorbital de pe partea lezata

58. Fracturile complexului zigomatico-maxilar – fracturi posterioare – semne clinice


- Fracturi posterioare fara deplasare
 Discreta echimoza sau ascoriatie in dreptul arcadei temporo-zigomatice
 Palpare moderat dureroasa la nivelul arcadei temporo-zigomatice
- Fracturi posterioare cu deplasare

10
 Infundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice, cu perceperea unei discontinuitati osoare “in
treapta”, in sant” sau “in V” in functie de numarul liniilor de fractura (unice, duble, triple) care este
ulterior mascata de edem
 Discreta echimoza sau escoriatie in dreptul arcadei temporo-zigomatice
 Limitarea miscarilor mandibulare, care este mult mai evidenta decat in fracturile anterioare,
fragmentul osos infundat presand pe apofiza coronoida si pe tendonul m temporal

59. Fracturile complexului zigomatico-maxilar – investigatii radiologice


- Incizia semiaxiala hirt: cea mai larga indicatie, deoarece proiecteaza reliefurile osoase zigomatice si arcada
temporo-zigomatica in afara contururilor osoase cranio-faciale, putandu-se observa liniile de fractura, directia si
gradul de dislocare a fragmentelor osoase
- CT: indicat mai ales pentru fracturile de malar cmplexe, cu deplasari importante, vechi, vicios consolidate (mai
ales CT cu reconstructie 3D)
- CBCT

60. Fracturile complexului zigomatico-maxilar – fracturi fara deplasare, fracturi cu deplasare


Fara deplasare
- Supraveghere
- Expectativa
- (sub 57+58)

Cu deplasare
- Reducere prin metode instrumentale
 Reducere prin abord cutanat pe cale temporala (Gillies-D.theodorescu)
o Daca osul zigomatic isi mentine pozitia corecta, prin autocontentie elevatorul este indepartat
o Daca osul zigomatic are tendinta de deplasare: se mentine in pozitie elevatorul, timp de 8-10
zile, fixat cu bandaj cefalic, sau se practic osteosinteza
 Reducere pe cale sinuzala cu
o Mesa iodoformata
o Balonas hemostatic
 Reducerea transgeniana, submalara, cu ajutorul carligului Strohmayer
- Reducere si imobilizare prin osteosinteza
 Indicatii
o Fracturi imposibil de resu prin metode instrumentale
o Fracturi ce nu se mentin reduse prin autocontentie
o Fracturi vechi
o Fracturi cominutive

61. Fracturile orbitei – aspecte clinice, tratament


Aspecte clinice
- Echimoze sau hematoame periorbitare
- Plagi periorbitare
- Deformari ale contururilor osoase
- Modificari de pozitie ale globului ocular (enoftalmie, exoftalmie, hipotalmie etC)
- Oftalmoplegie
- Tulburari de perceptie luminoasa
- Diplopie
- Cecitate

11
Tratament
- Se face in functie de complexitatea fracturii, de leziunile asociate precum si de tulburarile functionale
- Exista mai multe tipuri de tratament
 Conservativ/monitorizare: in fracturile fara sau cu minima deplasare, fara tulburari functionale, sau la
pacientii a caror stare generala nu permite interventia chirurgicala
 Minim invaziv, cu reducerea instrumentala si cu mentinerea prin autocontentie a fragmentelor
fracturate, in fracturile cu deplasare, fara tulburari functionale, in sectiile cu dotare materiala limitata
o Reducerea fracturilor zigomatice cu carligul Strohmayer
o Reducerea transsinuzala a fracturilor de planseu orbitar si cu contentia cu mesa iodoformata
intrasinuzala/cateter Foley
 Chirurgical endoscopic, transnazal sau transsinuzal, in fracturile cu deplasari reduse ale fragmentelor
fracturate
 Chirurgical, reducere deschisa si fixare interna, in cazul fracturilor cu deplasari importante, asociate cu
leziuni ale globului ocular sau ale anexelor sale si cu alterare functiei vizuale
 Chirurgical, reconstructia peretilor orbitari cu autogrefa, material metalic sau resorbabil

62. Fracturile piramidei nazale – semne clinice, investigatii radiologice, tratament


Semne clinice
- Durere spontana si la presiune
- Edemul piramidei nazale, insotit sau nu de echimoze, escoriatii sau plagi; tumefactia si echimozele piramidei
nazale pot masca fracturile scheletului osos sau cartilaginos
- Deformarea
Investigatii radiologice
- Examenul radiologic este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului si trebuie facut si in incidenta de profil,
semiaxiala si chiar axiala, pentru a putea identifica liniile de fractura
- Examenul CT spiral sau CBCT, acolo unde este disponibil, ofera informatii detaliate asupra sediului leziunilor, a
gradului de implicare a elementelor anatomice, precum si asupra deplasarilor existente
Tratament
- Explorarea si sutura plagilor piramidei nazale
- Reducerea si captarea fragmentelor osteo-cartilaginoase fracturate, cu imobilizarea prin
 Tamponamentul nazal anterior cu mesa iodoformata
 Contrapresiune externa: conformator prefabricat sau extemporaneu (se mentine 7-10 zile)
- Daca tratamentul nu s-a efectuat in primele 15 zile
 Temporizare
 Corectare plastica dupa 4-6 luni

63. Sialolitiaza submandibulara – colica salivara


- Se manifesta prin doua simptome principale: criza dureroasa si “tumora salivara fantoma”
- Durerea apare brusc, in legatura cu orarul meselor, si este uneori violenta fiind localizata in planseul bucal si l
nivelul limbii, cu iradiere catre ureche, articulatia temporo-mandibulara si regiunea latero-cervicala
- Concomitent si rapid, se produce tumefactia regiunii submandibulare, bine delimitata
- Pacientul sesizeaza o tensiune a regiunii submandibulare, uscaciunea gurii si diminuarea perceptiei gustative
- Durerea cedeaza rapid, in schimb tumefactia se remite treptat, in timp de 30 min – 203 ore
- In acest interval, la un moment dat, pacientul relateaza evacuarea brusca a unui val de saliva

64. Sialolitiaza submandibulara – abcesul salivar


- Se manifesta clinic prin aparitia unor dureri intense, lancinante, localizate sublingual unilateral, cu iradiere spre
ureche
- Pacientul prezinta sialoree reflexa, jena dureroasa in miscarile limbii, edem accentuat al regiunii sublinguale si
submandibulare, cu aparitia tumefactiei in “creasta de cocos” a hemiplanseului bucal afectat
- Canalul Wharton este ingrosat, iar prin ostiumul edematiat se elimina puroi

12
65. Sialolitiaza submandibulara – “tumora salivara”
- Reprezinta, de fapt, o sialadenita cronica
- Semnele clinice subiective sunt absente sau reduse
- Obiectiv, glanda este marita in volum, indurata, neregulata, cu aspect pseudotumoral
- Ostiumul este proeminent, intredeschis, eliminandu-se cateva picaturi de secretie muco-purulenta la presiunea
pe glanda

66. Sialolitiaza – tratament


- Eliminarea calculului prin metode nechirurgicale
 Masaj local si stimularea reflexa a secretiei salivare prin
o Consum de citrice, guma de mestecat etc
o Administrarea de agonisti parasimpatomimetici
 Clorhidrat de pilocarpina 5-10 mg x 3-4 ori/zi
 Instilatii endocanaliculare cu ser fiziologic
- Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton/Stenon
 Se practica sub anestezia locala, prin abord oral
o Prin papilotomie/dochotomie
- Submaxilectomia
 Indicatii
o Calcul situat intraglandular
o Calculi multipli
o Recidive frecvente
o Stadiul de “tumora salivarA”
- Tehnici minim invazive
 Litotritia extracorporala
o Indicatii
 Calculi localizati intraparotidian su in ductul Stenon
 Calculi cu diametrul = 2-10 mm, localizati la nivelul bazinetului/portiunii proximale
a ductului Wharton
 sialendoscopia
o indicatii
 ablatia calculilor localizati in ductul principal/hil, cu dimensiuni </= 5-6 mm
 screening post-sialolitotomie
 mariri de volum idiopatice ale glandelor salivare mari

67. Chistul dermoid – clinic, tratament


Clinic
- Se dezvolta in planseul bucal anterior
- Poate varia in dimensiuni, de la cativa milimetri pana la 10-12 cm
- Are crestere lenta, asimptomatica, destinde mucoasa nemodificata si etaleaza frenul lingual
- Connsistenta ferm-elastica, mobil pe planurile adiacente, iar la presiune lasa godeu
- Prin crestere, induce tulburari de alimentatie, de fonatie si chiar de respiratie
Tratament
- Extirpare
 Abord oral/cutanat, in functie de localizare

13
68. Chistul branhial – clinic, tratament
Clinic
- Masa cervicala situata pre- si sub-sterno-cleido-mastoidian, in treimea superioara si media a acestuia in dreptul
bifurcatiei carotice
- Are dimensiuni variabile, putand ajunge pana la 8-10 cm
- Tegumentele acoperitoare sunt nemodificate, iar la palpare are o consistenta moale, nu se mobilizeaza cu
miscarile capului si nici in deglutitie
- Nu se mobilizeaza liber, avand raport intim cu carotida externa si cu cea interna, insinuandu-se pe sub pantecele
posterior al m digastric, catre peretele lateral al faringelui si spre varful apofizei stiloide
- Nu adera la planul tegumentar, este nedureros

Tratament
- Extirpare
 Abord cervical, printr-o incizie tegumentara orizontala

69. Ranula – clinic, tratament


Clinic
- Formatiune chistica, cu dimensiuni variabile, localizata paramedian in planseul bucal, deasupra muschiului
milohioidian
- Pe masura ce creste in volum ,ranula ridica mucoasa planseului bucal, prin transparenta careia este vizibil
continutul lichidian al acesteia, fapt care ii confera o coloratie tipica albastruie
- La palpare, ranula are o consistenta fluctuenta, este nedureroasa, nu adera la corticala linguala a mandibulei, in
schimb adera de planurile profunde, unde nu i se pot preciza limitele
- Se poate perfora spontan, eliminandu-se un lichid vascos caracteristic, similar cu saliva
- O varianta clinica mai rar intalnita este ranula “in bisac” in care formatiunea chistica cu continut salivar trece in
regiunea suprahioidiana printre fibrele m milohioidian, sau prin interstitiul hiogloso-milohioidian

Tratament
- Masrsupializare, examen histopatologic
- Extirpare impreuna cu glanda sublinguala
 Ranula suprahioidiana cu evolutie strict sub m milohioidian: extirpare impreuna cu glanda
submandibulara de care adera
- Examen histopatologic al piesei

70. Chistul sebaceu – clinic, tratament


Clinic
- Sub forma unui nodul solitar, de consistenta ferma sau fluctuenta, cu tegumente acoperitoare discret
hiperemice, care prin transluciditate lasa sa se vada formatiunea chistica de culoare alb-galbuie
- Nodulul este nedureros, mobil pe planul tegumentar

Tratament
- Extirpare
- Examen histopatologic al piesei

14
71. Odontomul – clinic, radiologic, tratament
Clinic
- Complet asimptomatice
Radiologic
- Odontomul compus: radioopacitate formata din structuri cu aspect asemanator unui dinte
- Odontomul complex: masa calcificata aparent amorfa, de radiodensitate echivalenta unui dintre
Tratament
- Extirpare

72. Boala Paget – clinic, radiologic, tratament


Clinic
- Asimptomatica sau simptomatologie dureroasa severa
- Fenomene de artrita
- Largirea etajului mijlociu al fetei (facies leonin)

Radiologic
- In stadii incipiente, radioopacitate scazuta a structurilor osoase si alterarea desenului trabecular
- La nivelul neurocraniului se pot evidentia focare circumscrise de radiotransparenta

Tratament
- Explorarea chirurgicala +biopsie

73. Papilomul – clinic, diagnostic diferential, tratament


Clinic
- Formatiune tumorala cu crestere exofitica, pediculata, cu dimensiuni mici, consistenta moale sau ferma,
suprafata neregulata, culoare alba, rosiatica, sau avand aspectul mucoasei normale

Diagnostic diferential
- Grnaulomul piogen
- Fibromul
- Tumori maligne cu debut vegetant

Tratament
- Extirpare
- Examen histopatologic al piesei

74. Adenomul pleomorf al glandelor salivare mici – clinic, diagnostic diferential, tratament
Clinic
- Masa tumorala submucoasa, cu crestere lenta, progresiva, mucoasa acoperitoare nemodificata clinic,
consistenta ferma, nedureroasa
- Substratul osos nu este niciodata invadat, dar poate prezenta amprenta tumorala

Diagnostic diferential
- Tumori maligne ale glandelor salivare mici
- Abcesul palatinal
- Fibrom, lipom
- Tumori maligne cu debut nodular

Tratament
- Extirpare
- Examen histopatologic al piesei

15
75. Hemangiomul – clinic, tratament
Clinic
- In primele saptamani de viata, tumora se dezvolta rapid
- Hemangioamele superficiale tegumentare sunt erliefate si boselate, avand o culoare rosie aprinsa
- Au consistenta ferma, iar tumora nu se goleste de sange la presiune
- Tumorile mai profunde sunt doar discret reliefate si au o tenta albastruie
- Fazaproliferativa dureaza de obicei 6-10 luni, dupa care cresterea este stopata si incep sa involueze
- Cresterea se modifica treptat, leziunea devenin purpurie si de consistenta mai scazuta
- Pot manifesta regresie spontana si la scurt timp dupa aparitie

Tratament
- Expectativa
- Tratament medicamentos: scleroterapie
- Laserterapie
- Extirpare
- Examen histopatologic al piesei

76. Fibromul – clinic, tratament


Clinic
- Formatiune nodulara reliefata, are suprafata neteda, mucoasa acoperitoare de aspect normal, sesila sau
pediculata, nedureroasa la palpare, consistenta variabila (moale, ferma sau dura)

Tratament
- Extirpare
- Examen histopatologic al piesei

77. Lipomul – clinic, tratament


Clinic
- Masa tumorala cu crestere lenta, de consistenta moale, care deformeaza progresiv regiunea in care apare
- Tegumentele/mucoasa acoperitoare este intacta, prin care poate transpare uneori culoarea galbuie a formatiunii

Tratament
- Extirpare
- Examen histopatologic al piesei

78. Standardizarea tumorilor maligne OMF


STADIU T N M
0 Tis N0 M0
I T1 N0 M0
II T2 N0 M0
III T3 N0 M0
IV A T1,T2, T3 N1 M0
T4a N0, N1 M0
IV B T1, T2, T3, T4a N2 M0
T4b Orice N M0
Orice T N3 M0
IVC Orice T Orice N M1

16
79. Strategia terapeutica in tumorile maligne OMF
- Stadiile I, II, III, IV A
 Tratament chirurgical
 Radio/chimioterapie postoperatorie

- Stadiul IV B
 Tratament oncologic paliativ
 Interventii chirurgicale cu caracter paliativ
 Radio/chimioterapie de reconversie tumorala + interventie chirurgicala radicala + radio/chimioterapia
postoperatorie

- Stadiul IV C
 Tratament oncologic paliativ

80. Tumorile maligne ale buzelor: aspecte clinice, diagnostic diferential


Aspecte clinice
- Debut
 Forma ulcerativa, superficiala
 Forma nodulara in grosimea buzei
 In acesta stadii de debut, elementrul ce orienteaza diagnosticul prezumtiv este liocalizarea
paramediana a tumorii
- Perioada de stare
 Forma ulcero-distructiva
 Forma ulcero-vegetanta (exofitica)

Diagnostic diferential
- Ulceratii mecanice
- Leziuni datorate unor arsuri
- Ulceratii herpetice
- Ulceratii tuberucloase
- Sancrul primar
- Cheilitele microbiene sau chimice
- Tumori benigne ale buzelor: adenomul glandelor salivare mici, papilomul, botriomicomul, chistul mucoid,
hemangiomul, limfangiomul, fibroangiomul, fibromul etc

81. Tumorile maligne ale buzelor: tratament


Tratament multinodal
- I. Etapa chirurgicala
 Extirparea tumorii cu margini libere negative
 Plastica reconstructiva a defectului postexcizional
o In aceeasi sedinta cu extirparea
o Exceptie: T4 – se poate practica, initial, sutura margino-marginala
 Atitudinea fata de ganglionii cervicali
o N0
 Evidare cervicala profilactica/ radioterapie cervicala profilactica*/ dispensarizare
activa (CT/RMN) la 6 luni de la interventia pentru tumora primara, in corelatie cu
markerii tumorali
o N+
 Evidare cervicala terapeutica bilaterala

17
- II. Tratament asociat radio/chimioterapic*

Tratament oncologic
- Indicatii
 Stadii considerate inoperabile, in care se compromit structuri vitale
 Stadii in care se compromite grav calitatea vietii
 Status general care contraindica interventia chirurgicala
 Refuzul interventiei chirurgicale de catre pacient

82. Tumorile maligne ale portiunii orale a limbii si planseului bucal: aspecte clinice, diagnostic diferential
Aspecte clinice
- Debut
 Leziuni ulcerative (pe fond leucoplazic)
 Forma vegetanta
 La nivelul limbii, poate fi si sub forma nodulara, intraparenchimatoasa
 La nivelul limbii, se localizeaza cel mai frecvent la nivelul marginii laterale a acesteia, pe fata ventrala si
i nsantul pelvilingual; la nivelul planseului bucal, majoritatea sunt situate paramediat, in portiunea
anterioara
- Perioada de stare
 Forma ulcero-distructiva
 Forma ulcero-vegetanta (mai frecvent, in localizarile de la nivelul limbii)
 Forma infiltrativa, scleroasa (schiroasa) este caracteristica doar localizarilor intraparenchimatoase
linguale

Diagnostic diferential
- Ulceratiile traumatice
- Aftele bucale
- Ulceratia tuberculoasa
- Sifilisul primar
- Tumori benigne
- Chisturi ale planseului bucal
- Litiaza canalului Wharton
- Abcesul limbii, abcesul lojei sublinguale, abcesul lojei submandibulare cu evolutie in recesus, flegmonul
planseului bucal

83. Tumorile maligne ale portiunii orale a limbii si planseului bucal: tratament
(???)
- A. Tratament multinodal
 Extirparea tumorii cu margini libere negative
 Plastia reconstructiva a defectului postexcizional
 Atitudinea fata de ganglionii cervicali
- B. Tratament oncologic (exclusiv)*
 Stadii considerate inoperabile, in care se compromit structuri vitale
 Stadii in care se compromite grav calitatea vietii
 Status general care contraindica interventia chirurgicala
 Refuzul interventiei chirurgicale de catre pacient

18
84. Tumorile maligne ale mucoasei jugale: aspecte clinice, diagnostic diferential
Aspecte clinice
- Debut
 Forma ulcerativa
 Formatiuni vegetante difuze pe fondul unei leucoplazii verucoase
 Forma nodulara
- Perioada de stare
 Forma ulcerativa, cu , cu caracter infiltrativ
 Forma vegetanta : forma exofitica ce se extinde in suprafata si in profunzime
- Extensia tumorii in profunzime duce la infiltrarea m buccinator si a tegumentelor, ce devin aderente si iau
aspectul caracteristic de “coaja de portocala”, ulterior ajungand sa ulcereze la tegument
- In evolutie apare durere, iar trismusul se instaleaza cand tumora infiltreaza m maseter si mm pterigoidieni
- Masticatia se realizeaza cu dificultate, este dureroasa, iar de la nivelul mugurilor tumorali apare o hemoragie
minora la fiecare act masticator

Diagnostic diferential
- Ulceratii traumatice
- Aftele bucale
- Ulceratia tuberculoasa
- Ulceratiile sifilitice
- Tumori benigne
- Litiaza canalului Stenon
- Abcesul genian, adenita geniana

85. Tumorile maligne ale mucoasei jugale: tratament


Formele limitate (T1,T2)
- A. Tratament multinodal
 Etapa chirurgicala
o Extirparea tumorii cu margini libere negative
 Prin abord oral sau tegumentar
o Plastia reconstructiva a defectului postexcizional
 Transpozitii de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanta
 Cicatrizare per secundam
o Atitudinea fata de ganglionii cervicali
 Abord pe cale orala: la 3-4 saptamani de la interventia primara/in aceeasi sedinta
 N0 – evidare cervicala profilactica
 N+ - evidare cervicala terapeutica
 Tratament asociat radio/chimioterapic
- B. Tratament oncologic (exclusiv)*
 Indicatii
o Stadii considerate inoperabile, in care se compromit structuri vitale
o Stadii in care se compromite grav calitatea vietii
o Status general care contraindica interventia chirurgicala
o Refuzul interventiei chirurgicale de catre pacient

Formele extinse (T3,T4)


- A. Tratament multinodal
 Etapa chirurgicala
o Extirparea tumorii cu margini libere negative
 Cu conservarea, atunci cand este posibil, a tegumentului +/- rezectieosoasa:

19
 Rezectie marginala/segmentara de mandibula
 Rezectie transsinuzala/hemirezectie de maxilar
o Plastia reconstructiva a defectului postexcizional
 Transpozitii de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanta
 Refacerea continuitatii mandibulei: placa de reconstructie +/- grefa osoasa liber
vascularizata/nevascularizata
 Defectul osos maxilar: proteza cu obturator
o Atitudinea fata de ganglionii cervicali
 Abord pe cale orala: la 3-4 saptamani de la interventia primara
 Abord mixt: in aceeasi sedinta
 N0 – evidare cervicala profilactica
 N+ - evidare cervicala terapeutica
 Tratament asociat radio/chimioterapic
- B. Tratament oncologic (exclusiv)*
 Indicatii
o Stadii considerate inoperabile, in care se compromit structuri vitale
o Stadii in care se compromite grav calitatea vietii
o Status general care contraindica interventia chirurgicala
o Refuzul interventiei chirurgicale de catre pacient

86. Tumorile maligne ale comisurii intermaxilare: aspecte clinice, diagnosticul diferential
Aspecte clinice
- Debut
 Ulceratie/fisura a mucoasei
 Forma vegetanta
 Nodul interstitial
- Perioada de stare
 Forma ulcero-distructiva
 Forma ulcero-vegetanta
- Tulburarile asociate sunt precoce si importante, cel mai important semn fiind prezenta trismusului
- De asemenea, sunt prezente durerea, tulburarile in masticatie si in deglutitie, hipersalivatia reflexa si halena
fetida

Diagnosticul diferential
- Ulceratiile traumatice
- Leziuni specifice
- Tumori benigne
- Abcesul maseterin

87. Tumorile maligne ale comisurii intermaxilare: tratament


Formele limitate care nu invadeaza structurile adiacente (T1)
- A. Tratament multinodal
 Etapa chirurgicala
o Extirparea tumorii cu margini libere negative
 Prin abord oral
o Plastia reconstructiva a defectului postexcizional
 Transpozitii de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanta
 Cicatrizare per secundam
o Atitudinea fata de ganglionii cervicali
 Abord pe cale orala: la 3-4 saptamani de la interventia primara

20
 Abord mixt: in aceeasi sedinta
 N0 – evidare cervicala profilactica
 N+ - evidare cervicala terapeutica
 Tratament asociat radio/chimioterapic
- B. Tratament oncologic (exclusiv)*
 Indicatii
o Stadii considerate inoperabile, in care se compromit structuri vitale
o Stadii in care se compromite grav calitatea vietii
o Status general care contraindica interventia chirurgicala
o Refuzul interventiei chirurgicale de catre pacient

Formele extinse (T20T4)


- A. Tratament multinodal
 Etapa chirurgicala
o Extirparea tumorii cu margini libere negative
 Prin abord de tip “lip split” extins cervical +/- rezectie osoasa
 Rezectie marginala/segmentara de mandibula
 Rezectie transsinuzala/hemirezectie de maxilar
o Plastia reconstructiva a defectului postexcizional
 Transpozitii de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanta
 Refacerea continuitatii mandibulei: placa de reconstructie +/- grefa osoasa liber
vascularizata/nevascularizata
 Defectul osos maxilar: protezacu obturator
o Atitudinea fata de ganglionii cervicali
 Abord pe cale orala: la 3-4 saptamani de la interventia primara
 Abord mixt: in aceeasi sedinta
 N0 – evidare cervicala profilactica
 N+ - evidare cervicala terapeutica
 Tratament asociat radio/chimioterapic
- B. Tratament oncologic (exclusiv)*
 Indicatii
o Stadii considerate inoperabile, in care se compromit structuri vitale
o Stadii in care se compromite grav calitatea vietii
o Status general care contraindica interventia chirurgicala
o Refuzul interventiei chirurgicale de catre pacient

88. Tumorile maligne ale valului palatin: aspecte clinice


- Debut
 Leziuni ulcerative intinse in suprafata
 Forma nodulara
 Forma vegetanta
- Perioada de stare
 Forma ulcero-distructiva
 Forma ulcero-vegetanta
 Forma infiltrativa
- Afectiunea functionala apare in special in perioada de stare, fiind prezente: durere, sialoreea reflexa, odinofagia,
reflux oronazal prin pierderea flexibilitatii palatului moale, rinolalia, halena fetida

21
89. Tumorile maligne ale valului palatin: tratament
- A. Tratament multinodal
 Etapa chirurgicala
o Extirparea tumorii cu margini libere negative
o Plastia reconstructiva a defectului postexcizional
 Inchidere primara
 Transpozitii de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanta
o Atitudinea fata de ganglionii cervicali
 Abord pe cale orala: la 3-4 saptamani de la interventia primara
 N0 – evidare cervicala profilactica
 N+
 evidare cervicala radicala pe partea cea mai afectata
 evidare cervicala radicala modificata tip III contralateral
 Tratament asociat radio/chimioterapic
- B. Tratament oncologic (exclusiv)*
 Indicatii
o Stadii considerate inoperabile, in care se compromit structuri vitale
o Stadii in care se compromite grav calitatea vietii
o Status general care contraindica interventia chirurgicala
o Refuzul interventiei chirurgicale de catre pacient

90. Tumorile maligne ale mandibulei (endoosoase): aspecte clinice


- Debut
 Dureri nevralgiforme si mobilitate dentara
 Tulburari de sensibilitate pe traiectul n alveolar inferior
- Perioada de stare
 Deformarea corticalei vestibulare, de consitenta variabila
 Dupa efractionare, tumora se extinde in partile moi din vecinatate, iar la nivelul cavitatii orale se
observa o masa tumorala cu aspect vegetant, care ocupa vestibulul sau santul mandibulolingual
 Tumora sangereaza spontan/la traumatisme si provoaca tulburari functionale in:masticatie, deglutitie,
fonatie
 Durerile sunt de mare intensitate, iradiate in hemicraniu

91. Tumorile maligne ale mandibulei (endoosoase): tratament


- A. Tratament multinodal
 Etapa chirurgicala
o Extirparea tumorii cu margini libere negative
 Tumorile care nu au invadat partile moi
 Rezectie segmentara cu asigurarea marginilor libere osoase
 Tumorile care au invadat partilor
 Rezecte segmentara monobloc cu partile moi infiltrate, respectand
principiul marginilor libere negative tridimensionale
o Plastia reconstructiva a defectului postexcizional
 Transpozitii de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanta
 Refacerea continuitatii mandibulei: placa de reconstructie si/sau cu proteza de
condil, la care se poate asocia grefa asoasa liber vascularizata/nevascularizata
o Atitudinea fata de ganglionii cervicali
 In aceeasi sedinta cu interventia pentru tumora primara
 N0 – evidare cervicala profilactica
 N+

22
 evidare cervicala terapeutica
 suspiciunea de metastaze ganglionare contralaterale: interventia se
practica bilateral
 Tratament asociat radio/chimioterapic
- B. Tratament oncologic (exclusiv)*
 Indicatii
o Stadii considerate inoperabile, in care se compromit structuri vitale
o Stadii in care se compromite grav calitatea vietii
o Status general care contraindica interventia chirurgicala
o Refuzul interventiei chirurgicale de catre pacient

92. Tumorile maligne ale maxilarului (de mezostructura de tip carcinom): aspecte clinice
- Debut
 Nespecific, primele semne care constituie un semnal de alarma sunt secretiile serosanguinolente sau
seropurulente pe una din narine, insotite de dureri si de mobilitate dentara
- Perioada de stare
 Tumora erodeaza peretii ososi ai sinusului maxilar, invadand vestibulul, mucoasa palatinal sau jugala
 Rinoscopia anterioara evidentiaza prezenta de muguri carnosi tumorali in meatul mijlociu; un semn
caracteristic este hipoestezia n infraorbitar

93. Tumorile maligne ale maxilarului (de mezostructura de tip carcinom): tratament
- A. Tratament multinodal
 Etapa chirurgicala
o Extirparea tumorii cu margini libere negative
 Hemirezectie de maxilar prin abord oral sau tegumentar (tip Weber-Ferguson sau
Liston-Nelaton)
o Plastia reconstructiva a defectului postexcizional
 Proteza cu obturator
 Tranzitii de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanta
o Atitudinea fata de ganglionii cervicali
 In aceeasi sedinta cu interventia pentru tumora primara
 N0 – evidare cervicala profilactica
 N – evidare cervicala terapeutica
 Tratament asociat radio/chimioterapic
- B. Tratament oncologic (exclusiv)*
 Indicatii
o Stadii considerate inoperabile, in care se compromit structuri vitale
o Stadii in care se compromite grav calitatea vietii
o Status general care contraindica interventia chirurgicala
o Refuzul interventiei chirurgicale de catre pacient

94. Carcinomul bazocelular: aspecte clinice


- Forma superficiala
 Nereliefata
 Eczematoasa
 Cu tendinta de extindere in suprafata
 Fara invazie in profunzime
- Forma nodulara
 Culoare roz sau rosie

23
- Forma pigmentare
 Asemanatoare unui nev pigmentar sau unui melanom malign
- Forma morphea
 Maculara
 Albicioasa
 Fara margini bine delimitate

95. Carcinomul bazocelular: tratament


- A. Tratament multinodal
 Extirparea tumorii cu margini libere negative
o Margini libere negative de minimum 1 cm, atat in suprafata cat si in profunzime
o Invazia structurilor osoase: osteotomiecu ostectomie
 Plastia reconstructiva a defectului postexcizional
o Inchidere primara; sau
o Tranpozitii de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanta
 Atitudinea fata de ganglionii cervicali: expectativa
- B. tratament oncologic (exclusiv)*

96. Carcinomul spinocelular: aspecte clinice


- Nodul subcutanat, uneori ulcerat la tegument
- De multe ori, este grefat pe un fond de keratoza actinica
- Pe fondul keratozei actinice, se dezvolta, dupa o perioada de timp, o proliferare papilomatoasa cu margini
infiltrative, formandu-se apoi o ulceratie centrala
- Ulceratia se acopera de cruste si sangereaza usor

97. Carcinomul spinocelular: tratament


- A. Tratament multinodal
 Etapa chirurgicala
o Extirparea tumorii cu margini libere negative
 Margini libere negative de minimum 2 cm atat insuprafata cat si in profunzime
 Invazia structurilor osoase: osteotomie cu ostectomie
o Plastia reconstructiva a defectului postexcizional
 Inchidere primara; sau:
 Tranpozitii de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanta
o Atitudinea fata de ganglionii cervicali
 Evidarea cervicala la 3-4 saptamani de la interventia pentru tumora primara SAU in
aceeasi sedinta: cand abordul pentru tumora sau pentru recoltarea unui lambou de
vecinatate este cervical
 N0 – evidare cervicala profilactica
 N – evidare cervicala terapeutica
 Tratament asociat radio/chimioterapic
- B. tratament oncologic

98. Melanomul malign cutanat


- Melanomul nodular: extrem de invaziv inca de la debut; extinderea in plan superficial este minima
- Melanomul superficial: evolutie in plan superficial, de lunga durata
- Melanomul lentigo maligna: crestere lenta superficiala grefata pe o hiperplazie melanica difuza, cu aspect
lentiginos; se asociaza frecvent cu zone de keratoza actinica; in perioada de stare; cresterea verticala este de
obicei multifocala

24
99. Melanomul mucoasei orale
- Localizarile cele mai frecvente sunt mucoasa septului nazal anterior, mucoasa palatului dur, mucoasa crestei
alveolare si mucoasa jugala
- Leziunile metastatice au aspectul unui nodul negricios sau albastrui, acoperit de mucoasa subtire, intacta
- Evolutie
 Stadiile I si II: factorii de prognostic sunt reprezentati de: profunzimea, eventualitatea ulcerarii si
localizarea leziunii
 Stadiul III: cel mai important factor de prognostic este afectarea metastatica ganglionara, insa ruptura
capsulara conduce spre un prognostic sever
 Profunzimea invaziei nu constituie un factor major, in schimb ulcerarea leziunii, alaturi de metastazele
la distanta, constituie tabloul unui prognostic extrem de rezervat

100. Tratamentul melanomului malign


- A. Tratament multinodal
 Etapa chirurgicala
o Extirparea tumorii cu margini libere negative
 Profunzimea tumorii <1 mm:margini libere la 1cm
 Profunzimea tumorii = 1-4 mm: margini libere la 2 cm
 Localizare cervicala sau lanivelul scalpului: margini libere 3-5 cm
o Plastia reconstructiva a defectului postexcizional
 Inchidere primara; sau:
 Tranpozitii de lambouri locale, loco-regionale sau de la distanta
o Atitudinea fata de ganglionii cervicali
 Evidarea cervicala la 3-4 saptamani de la interventia pentru tumora primara SAU in
aceeasi sedinta: cand abordul pentru tumora sau pentru recoltarea unui lambou de
vecinatate este cervical
 N0 – evidare cervicala profilactica
 N – evidare cervicala terapeutica
 Tratament asociat
o Radio/chimioterapic*
o Imunoterapie (interferon)*
- B. tratament oncologic

25