Sunteți pe pagina 1din 24

Prof.

coordonator: Meda Todor

Studenti: Tripp Adrian Traila Alexandra Trifa Daciana Albu Mihai Lugi Peluso Carlo Miglietta

In urma unei statistici privind incidenta cazurilor procesului carios la copii in municipiul Cluj Napoca s-au descoperit anumite date interesante pe care le vom expune in cele ce urmeaza. Caria dentara = proces cronic distructiv, care evolueaza fara fenomene inflamatorii tipice, producand necroza tesuturilor dentare, infectia pulpei si a parodontiului apical, cu repercursiuni posibile generale.

Procesul carios, definit de A. Iliescu si M. Gaffar, este un proces cronic distructiv, care ataca tesuturile dure dentare, care evolueaza fara procese inflamatorii tipice. Compus din 95% minerale, smaltul este cel mai dur tesut pe care il are corpul uman. El permite dintelui sa reziste constrangerilor mecanice ale masticatiei. Protejeaza dentina si camera pulpara in care locuieste pulpa alcatuita din vase sanguine si nervi.Desi smaltul este foarte dur, el ramane sensibil la anumite atacuri chimice, mai ales atacurile acide.Caria dentara este o afectiune foarte raspandita, legata de lipsa de fluor.

In aceasta lucrare, vom prezenta o statistica efectuata in municipiul Cluj-Napoca, pe grupuri de prescolari pana la 12 ani, in care vom urmari frecventa cariei, indici de intensitate, si indicele de morbiditate. Existenta in toate etapele vietii sociale, raspandirea cariei a crescut in mod vertiginos in ultimul secol. In studiul morbiditatii acestei afectiuni la grupuri de subiecti diferiti ca varsta, sex, conditii de mediu, etc., se folosesc o serie de indicatori cum ar fi: - Indicele de frecventa(IF) -Indicele de intensitate(I) -Rata cariei

Multiple teorii existente privind endopatogenia cariei dovedesc faptul ca mecanismul ei de producere nu este inca elucidat. Totusi se considera ca interactiunea a trei categorii de factori(microorganismele, alimentatia si rezistenta dintelui) ar avea rol determinant alaturi de ei putand actiona o serie de factori favorizanti

Factorul microbian - In 1885, W. D. Miller definea caria dentara ca un proces chimicoparazitar, considerand ca un prim studiu al cariei, decalcifierea smaltului prin actiunea acizilor rezultati din fermentatia hidrocarburilor, urmat de cel de-al doilea stadiu, in care substanta organica este distrusa prin penetrarea bacterilor- proteoliza. Teoria lui Miller desi are o serie de inconveniente a fost preluata si dezvoltata atribuindu-se azi rol de factor cauzator microorganismelor cariopatogene si substantelor demineralizante-acizi.

Factorul alimentar - S-a observat ca populatiile a


caror regim alimentar nu contine hidrati de carbon prezinta rezistenta la carie, de exemplu eschimosii. Gustasson si colaboratorii, in studiul asupra cariei dentare, efectuat la Vipeholm, au constat ca pacientii care primeau o dieta bogata in grasimi si saraca in carbohidrati, practic fara zahar, prezentau un procent scazut de carii.Adaugandu-se zahar rafinat ca un supliment la masa, rata de carie a ramas practic reduse.In momentul in care s-au dat caramele intre mese, a aparut o crestere semnificativa a numarului de carii noi.Concluzia care se desprinde este ca, activitatea cariala poate fii crescuta prin consumarea unor forme de hidrati de carbon care pot fi retinute cu usurinta pe suprafata dentara.

Factorul dentar - Morfologia si structura dentara


constituie cel de-al treilea factor care poate influenta receptivitatea individuala la procesul carios.Rolul endogen al factorului alimentar,continutul in proteine,lipide,hidrati de carbon,saruri minerale,vitamine,se rasfrange asupra perioadei de formare a structurilor organice si demineralizarea acestora, contribuind la aparitia unor dinti rezistenti sau vulnerabili.Predispozitia la carie, in special al molarului prim permanent , se datoreaza si faptului ca suprafata ocluzala accidenta, cu multiple fosete si fisuri complet mineralizate posteruptiv, cuspizi inalti, ofera zone de retentie placii dentare.

Ereditatea-nu exista date evidente care sa sustina ca boala carioasa ar fi ereditara.Totusi o rezistenta sau dimpotriva o receptivitate crescuta la carie, sunt prezente in cadrul unor familii.Este posibil ca influenta sa fie data de aceleasi obiceiuri alimentare sau deprinderi igienice. Experimental s-au putut obtine prin incrucisari dirijate, animale rezistente la carie sau cariosusceptibile, pe parcursul mai multor generatii.

Saliva-influenteaza procesul carios atat prin cantitate cat si prin calitatile sale.In scaderea debitului salivar indicii de intensitate cresc, in timp ce cresterea fluxului salivar, prezenta la copiii supusi unui tratament ortodontic cu activatoare, duce la scaderea procentului de carie.Saliva intervine in mecanismul de producere a cariei si prin proprietatile ei fizice:presiunea osmotica,pH, rezerva alcalina, vascozitate, capacitatea oxido-reductoare.Saliva dilueaza placa dentara nou formata cat si acizii produsi.Prin capacitatea de tampon determinata de carbonatii de calciu si bicarbonati, ea neutralizeaza acizii concentrati la nivelul placii dar numai in masura in care ajunge la ei, ca de exemplu in placile subtiri, tinere.In placile groase saliva nu mai poate pratrunde, astfel ca pH-ul scazut mentine timp indelungat, crend conditii favorabile

Factori generali:

Ereditatea-nu exista date evidente care sa sustina ca boala carioasa ar fi ereditara.Totusi o rezistenta sau dimpotriva o receptivitate crescuta la carie, sunt prezente in cadrul unor familii.Este posibil ca influenta sa fie data de aceleasi obiceiuri alimentare sau deprinderi igienice.

Factori locali:

Saliva-influenteaza procesul carios atat prin cantitate cat si prin calitatile sale.In scaderea debitului salivar indicii de intensitate cresc, in timp ce cresterea fluxului salivar, prezenta la copiii supusi unui tratament ortodontic cu activatoare, duce la scaderea procentului de carie.Saliva intervine in mecanismul de producere a cariei si prin proprietatile ei fizice:presiunea osmotica,pH, rezerva alcalina, vascozitate, capacitatea oxidoreductoare.Saliva dilueaza placa dentara nou formata cat si acizii produsi.Prin capacitatea de tampon determinata de carbonatii de calciu si bicarbonati, ea neutralizeaza acizii concentrati la nivelul placii dar numai in masura in care ajunge la ei, ca de exemplu in placile subtiri, tinere.In placile groase saliva nu mai poate pratrunde, astfel ca pH-ul scazut mentine timp indelungat, crend conditii favorabile demineralizarii.

In studiul efectuat pe prescolarii din municipiul Cluj-Napoca, s-a calculat indicele de intensitate a cariei in functi de varsta. Facand suma valorilor individuale si impartirea la numarul de copii afectati, vom obtine valoarea medie a indicelui coe pe cap de copil. Analiza separata a alimentelor indicelui COE ofera informatii si asupra activitatii medicului care raspunde de colectivitatea respectiva. Indicele de intesintate COE prezinta o serie de deficiente. Astfel este considerat ca o unitate de calcul, atat un dinte care prezinta o carie simpla cat si unul care prezinta o gangrena, atat un dinte cu o singura suprafata afectata sau unul cu o distructie coronara.

In studiul efectuat pe prescolarii din municipiul Cluj-Napoca, s-a calculat indicele de intensitate a cariei in functi de varsta. Astfel: Copil de 4 ani: x c o V IV III II I / I II III IV V V IV III II I / I II III IV V c c o c=3 o=2 coe=6 e=1

Copil de 4 ani si jumatate: V IV III II I / I II III IV V V IV III II I / I II III IV V c o c=1 o=1 coe=2 e=0 Facand suma valorilor individuale si impartirea la numarul de copii afectati, vom obtine valoarea medie a indicelui coe pe cap de copil.

Copil de 10 ani: c c c 6 V IV III 2 1 / 1 2 III 4 V 6 6 V IV 3 2 1 / 1 2 3 IV V 6 o c c c c C=0 O=1 COE=1 E=0 c=7 o=0 e=0

coe=7

Indicele de carie(C) cuprinde atat cariile simple cat si cele complicate.

Considerand ca fiecare din cei 4 molari au 5 suprafete inseamna ca din totalul de 20 suprafete 2 sunt afectate. Aplicand regula de 3 simpla: 20.100 2.. x X= 200/20= 10% Deci la acest copil 10% din suprafetele dintilor permanenti existente sunt afectate (COE/S= 10%).

Varsta copiilor

Nr. de copii examinati

Nr. Copii indemni

Procent %

Nr. Copii afectati

Procen%

3-4 ani 4-5 ani 5-6 ani 6-7 ani Total

111 166 204 335 816

69 68 61 51 249

62,16 40,96 29.90 15,22 30,51

42 98 143 284 567

37,84 59,04 70,10 84,88 69,49

Frecventa cariei dentare

Copii indemni Copii afectati

Frecventa cariei dentare a dintilor temporari

80

70

60

50 Frecventa cariei dentare a dintilor temporari 40

30

20

10

0 Copii indemni Copii afectati

In aceasta lucrare am prezentat o statistica efectuata in municipiul Cluj-Napoca, pe un lot de prescolari, care prezinta carii, obturatii sau extractii. Am vorbit despre incidenta cariei, etiopatogenia cariei, indicele de frecventa si indicele de morbiditate. S-au studiat un numar considerabil de dinti atat temporari cat si permanenti si s-a facut o medie raportata pe cap de copil si pe numar de suprafete. Studiul a fost efectuat in anul 1992 atat pe fete cat si pe baieti.

1. 2. 3. 4.

5.

6. 7. 8.

http://www.i-medic.ro/copilul/bebelusul-pana-la-1/igiena-siingrijirea-nou-nascutului/ingrijirea-dintilor http://www.ivhhn.org http://saptamana-medicala.blogspot.com/2008/07/sfaturi-utilepentru-mame-si-copii.html http://www.medicina-naturista.ro/cosmeticanaturista/ingrijirea-fetei/cariile-dentare-inamicii-sanatatiidintilor-nostri.html http://www.referatele.com/referate/medicina/online7/Medici na-stomatologie-SIGILAREA-SANTURILOR-SI-A-FOSETELOR--Mecanisme-de-producere-a-cariilor-fisura.php http://www.sfatulmedicului.ro/print_article.php?id=1144&catn ame=Stomatologie http://www.ziaruldeiasi.ro/ghidul-pentru-sanatate/sigilareadintilor-ne-ajuta-sa-ne-pazim-copiii-de-carii Prof.Dr.Elvira Cocarla,Stomatologie pediatrica Ed medicala Universitatea Iuliu Hateganu Cluj-Napoca 2000