Infectii de parti moi OMF

Sub1.Etiopatogenia supuratiilor cervico-faciale

-flora microbiana polimorfa, inf plurimicrobiene 87% si mono 13%
-cel mai frecv streptococul b-hemolitic, stafilo auriu si pseudomonas aeruginosa
-streptococii faciliteaza difuziune in planuri anatomice -> supuratie difuza tip flegmon
-stafilococul auriu det aparitia unei colectii limitate – abces

Mecanisme: 1 Calea transosoasa – de minima rezistenta – unde procesul alveolar are dim cea mai mica
2 Calea submucoasa – colectia difuzeaza intre os si fibromucoasa -> supuratii periosoase sau de spatii fasciale
primare
3 Calea directa – punctie septica
4 Calea limfatica – infectiile faringoamigdaliene si parodontale dif direct in gg locali sau regionali.

-complicatii tratamente stoma, anestezie, extractive

-traumatisme cranio-faciale
-corpi straini patrunsi accidental
-litiaza glande in stadiu de abces salivar
- osteomielita
-chisturi benigne sau maligne
-infectii faringo-amigd

-proc supurativ initial periapical evolueaza spre periost si erodeaza corticala alv -> supuratie a fasciilor primare, fara tratam adecv
se extinde la fasciile secundare si creste morbiditatea.

Sub2. Principii gen de tratam in supuratiile cervico-faciale

-1-sup este o urgenta chiru, iar tratam trebuie sa fie precoce si complex(chirurgical,antioterapie reechilibrare hidroelectrolitica)
-2-Incizia in zone declive pt a permite drenaj gravitational; exceptie cand necesitatile estetice sunt mari
-3-Incizia NU se practica in zonele central ale tumefactiei slab vascularizate
-4-Alegerea loc de incizie tre sa tina cont de:spatii anatonice afectate
o eventuala evolutie in sp fasciale vecine
structurile vitale prez la ac niv
tip de drenaj
posibilele sechele post operatorii
-5-I trebuie sa faciliteze abordarea sp faciale afectate, dar si a sp fasciale vecine ce ar putea fi af de extensia supuratiei
-6-Inciziile cutanate sunt largi pt a facilita: Acces operator,Drenaj colectie,Evacuarea tes necrozate
-7-Disectia pt Dreanaj e boanta
-8-Drenajul supuratiei se face cu tuburi fixate la tegum/mc ,trebuie sa permita evac colectiei purulente dar si spalaturi antiseptice.
Tubul de dren se mentine 24-72h pana cand secretia purulenta nu mai e in plaga
-9-Spalaturile antiseptice efectuate sunt UNIdirectionale
-10-Trat cauzal poate sa fie Conservator sau Radical, in functie de amploarea proc supurativ si de starea dintelui in urma exam
clinic si radio.
-Tratam conservator consta in chiuretaj periapical cu rez apicala si sigilarea suprafetei de sectiune a radacinii, fiin aplicat doar
dupa faza acuta
-Tratam radical consta in extractive+indep prin chiuretaj a lez periapicale
-11-Tipul de anestezie pt incizia sup se alege astfel:
An loco-regionala: abcese periosoase,fara implicarea sp fasciale secundare, la cei care refuza an gen, cand an gen e
contraindicata, tratam chiru fiind o urgent
An gen: abcese de sp fasciale, sup cu evolutii extensive si rapide, pac necoop inclusiv copii sub 10ani
-12-Antibioterapia se asoc tratam chiru in urm situatii: pac imunocompromisi, pac in varsta ,sup cu ev extensiva si rapida, sup in
fascii sec prof multiple, sup perimand cu ev indelungata, stare gen alterata, febra peste 38,tulb de resp
-13-Antibioterapia de prima intentie utilize antibiotice uzuale de pref in asociere eficace pe flora aeroba si anaeroba
-14-Antibioterapia tintita conform antibiogramei se recomanda cand:
tratam initial antibiotic inefficient
ev rapida,severa dupa antibioterapia de prima intentie si tratam chiru
sup care int fasciile sec prof multiple
pac cu alergie la antibioticele uzuale adm empiric
pac in varsta,imunocompromisi sau cu af sistemice
sup perimandibulari(risc de osteomielita)
sup trenante,cu ev indelungata,cu repetate tratam antibiotice in antecedente
-15-Vindecarea plagi chiru se va realiza per secundam

Sub3.Clasificarea OMF
A. Inf nespecifice
1.inf periosoase- sp vestibular,palatinal,corpului mandibular
2.inf sp fasciale a)primare max:bucal,canin,infratemporal
b)primare mand:bucal,submand,submentonier,sublingual
c)secundare:maseterin,pterigomand,temporal superf si profund,laterofaringian,prevertebral,parotidian
d)localizari particulare:abcesul limbii,abces orbitei
3.Sup difuze
*flegmon planseu bucal
*flegmon difuz hemifacial
4.Fasciite necrozate
5.Limfadenite: ac/cr
6.Inf osoase
*osteoperiostita
*osteita
*osteomielita: sup ac,cr, nesupurata
*osteonecroza
B. Inf specifice: Actinomicoza, Sifilis, TBC

Sub 4.Abces vestibular-etiologie

-sunt cons exteriorizarii inf periapicale
-erodarea corticalei osoase vest poate fi localizata:
*deasupra insertiei M Buccinator la mand in zona post
*Deasupra ins M Mental la mand in zona ant
*Sub ins M Buccinator la max in zona post
*Sub ins M Ridicator al buzei si aripii nas la max in zona Frontala

Sub 5. Abces vestibular-caractere clinice

-Dpdv evolutiv 2 faze: subperiostala si submuc
-faza subperiostala: dureri intense,continue date de distensia periostuluifibromuc dinte in cauza e congestionata si edematiata,
tumefactie fara lim precise,dur la palpare
-faza submuc: durerile scad in intensitate, localizat, zona de fluctuenta; edemul inflam de insotire ne poate orienta spre factor
cauzal dentar
-de ex: asp de “buza de tapir”- punctual de plecare al supuratiei e reprez de D frontali max
-in abcesele vest care au ca pct de plecare Molarii mand pac prezinta trismus
-st gen discret alterata, febra moderata si agitatie

Sub6.Abces vest-dg dif

-Chist de max in faza de exteriorizare-nu are semne inflam la tabloul clinic
-Chist de max suprainf in care deformarea osoasa precede semne inflame, exam radio dgn

Sub7.Abces vest- tratament

-incizie si drenaj pe cale orala in zona decliva
-tratam D cauzal
-analgezice + AINS, uneori si atb

Sub8. Abces palatinal- etiologie

- frecv in pal dur si mai rar in valul palatin
-punct de plecare IL max, rad P ale PM si M max

Sub9. Abces palatinal-caractere clinice

-tumef elastica, ft dureroasa, cu fluctuenta la palp in zona centrala, durerea seaman cu faza subperiostala a abcesului vestibular
-in ev se extinde spre valul palatin-> *disfagie *disfonie *dispnee *St gen alt

Sub10. Ances palatinal-dgn dif

-Chist max suprainf-rx=radiotransparenta bine delim
-Formatiuni tumorale ale fibromuc palatine-fara inflame
-Goma luetica-exam serologice confirma dgn

Sub11. Abces palatinal- tratam

-incizie si drenaj-fara lezarea arterei palatine si incisive
-incizia- marginal la niv festonului gingival apoi patrundem cu decolator – cand ev spre marginea libera a mc
- cu excizie de mc palatinala – cand ev spre linia mediana a palatului (atentie la pach v-n palatinal mare sau la creearea
unei comunicari buco-nazale/ buco-sinusale)
-aplicare mesa iodoformata
-tratam factor cauzal dentar
-Atb- doar la pac cu afectiuni generale associate

Sub12. Abcesul spatiului corpului mand-etiologie

-parodontite apic ac, chist suprainf, parodontopatiimarginale ac ale PM si M mand

Sub13. Abces spatiului corp mand-caractere clinice

-tumefactia face corp comun cu marg bazilara, impiedica palparea marginii (opus fata de abcesul paramandibular)
-tegum congestionate, destinse, lucioase, fluctuenta la palpare
-trismus, febra, tahicardie
-congestie,edematiere in dreptul D cauzal
-st gen alt

Sub14. Abces spatiu corp mand-dgn dif

-Abces de sp submand-tumef in 1/3 post a corp mand sub marg bazilara
-Adenita supurata submand- debut nodular
-tumori suprainf ale corp mand-rx

Sub15.Abces sp corp mand-tratam

-tratam chiru+medicam
-incizia cutanata 3-5cm submand, z decliva de colectia supurata la 2latimi de deget sub marg bazilaranu se lezeaza ram marg al
nerv facial
-incizia intereseaza tegum si tes cellular subcutanat, sectioneaza platisma+fascia cerv superf=acces la colectie
-palp instrumental deceleaza zone rugoase,deperiostate a corp mand
-2tuburi de politen fixate la tegum 24-48h pt irigatii cu sol antiseptic
-antibiotice, analgezice, AINS
-dupa disparitia fen inflame acute si remisia trismustratare/ extractia D

Sub16.Abces spatiu bucal-etiologie

-inf dento-parodontale ale M max si mand, rar PM

Sub 17. Abces spatiu bucal-Caracter clinic

-tumef reg geniene - initial ferma apoi pastoasa
-apare fluctuenta
-tegum congestionate destinse lucioase
-margine bazilara palpabila
-edemsterge reliefurile faciale
-daca pct de plecare e M mand avem trismus
-muc jugala congestionata edematiata in dr D cauzal
-st gen alterata cu febra, frison, tahicardie

Sub18.Abces sp bucal-dgn dif

-celulita geniana – inf neodontogena cu ev spre zona orbitala, asoc cu af respiratorii sau otita, nu se dreneaza
-chist sebaceu genian suprainf
-adenite geniene suppurate - debut nodular
-TB/TM - nu prez inflamatie
-flegmon difuz hemifacial cu duritate “lemnoasa” + sd toxico-septic

Sub19. Abces sp bucal-tratam

-incizia si drenajul colectiei sup
-indep factor cauzal dentar
-drenaj optim pe cale cutanata submand, la 2 latimi de deget, parallel cu mand, atentie la ramul mandibular al n facial
- drenaj oral – nu e indicat – atentie la canal stennon si m buccinator ….ineficient!
- tub dren 24-72h
-Ab, AINS, analgezice

Sub20. Abcesul canin-etiologie

-procese periapicale ale C max, care prin ev extensive erodeaza corticala osoasa deasupra insertiei M Ridicator al unghiului gurii

Sub21. Abcesul canin-caracter clinic

-tumefactie - stergerea sant nazo-genian, exteriorizare pana la marg infraorb, tumef in aria paranazala si geniana anterioara, dur la
palpare
-prin ev tumef se extinde pana la buza sup spre orbitainchiderea fantei palpebrale
-tegum congestionate,destinse,lucioase
-tumef in dr D cauzal cu o mc congestionata

Sub22. Abces canin-tratam

-incizie in vest superior si drenaj in dreptul Dcauzal, atentie la lezarea n infraorb si ramurilor sale nazale, orb si labiale
- 1 tub de dren 24-72h la mc
-atb necesar din cauza riscului de diseminare orbitala sau cerebrala
-AINS,analgezice
-incizie cutanata doar daca fistulizeaza spre exterior
-tratam dinte cauzal-radical/conservator

Sub23. Abcesul infratemporal-etiologie

-punctii anestezice la tuberozitate
-punctii sinusale gresit effectuate
-inf dento-parod ale Msup

Sub24. Abcesul infratemporal-caracter clinic

-st gen alt
-trismus
-reactie acuta ggl loco-reg
-febra
-edem collateral in reg temporal -> dispare relieful ridicat de arcada zigom
-extinderea edemului periorbitalinchiderea fantei palpebrale
- bombare in fundul de sac vestibular posterior de creasta zigo-alv ,mc congestionata
-la palpare pretuberozitara extreme de dureroasa
-daca supuratia se estinde spre caudalbombarea per lat al faringeluidisfagie+trismus persistent care arata si interesarea sp
pterigomand

Sub25. Abcesul infrtemporal-dgn dif

-tumori de fosa infratemp-cu ev lenta si fara inflamatie
-nevralgii de trigemen-durerea specifica

Sub26. Abces infratemporal-tratam

-incizie si drenaj
-incizie orala in caz de supuratie limitata
-incizie cutanta in caz de sup cu caracter extensiv si trismus persistent
-incizia atat cranial cat si caudaldrenaj
-Ab,AINS,analgezice
-indep factor cauzal dentar
-trismusul va necesita mecanoterapie

Sub 30. Abces submand-etiologie

-inf dento-parod ale Minf
-litiaza glande submand
-adenite suppurate
-sup spatiilor vecine se pot extinde sumand
-proc inf erodeaza corticala interna sub insertia m milohioidian

Sub31. Abces submand-clinic

-tumef submand ce se extinde ant-submentonier si post-pana la niv marg ant a M sternocleidomastoidian,mascand marg bazilara
a mand in1/3f post
-tegum congestionate,destinse,lucioasefluctuenta la palpare
-muc hemiplanseului buc e congestion si edematiata pana la pilierul amigdalian ant
- forma particulara “Recessus” – colectie strict in santul mandibulo-lingual +disfagie, odinofagie, trismus, stare generala alterata
cu febra, frison si tahi

Sub32. Abces submand-dgn dif

-litiaza submand supurata(abces salivar)
-abcesul sp corp mand –mansoneaza bazilara
-adenita submand ac supurata-debut nodular
-adenopatii specific:luetice/tbc
-adenopatii metastatice ale TM OMF

Sub33. Abces submand-tratam

-pt cele cu ev cutanata-INCIZIE decliv la 2 latimi de deget sub marg bazilara pt a evita astfel lezarea ramului marg al mand din N
facial
-dupa deschiderea sp submand -2 tuburi de dren fixate la tegum 48-72h - irigatii cu sol antiseptic
-incizia oral doar in cazul abces submand cu ev in “recesus”-la niv santului mand- lingual,dupa evac secretiei se pune o lama de
dren pt 24-48h
-Antibiotice,analgezice,AINS
-dupa remiterea fen inflam si ac si a trismusului se indep dintele

Sub34. Abces submentonier-etiologie

-inf dento-parod ale frontalilor inf
-stafilococii labio-metoniere
-extinderea proc supurative din sp invecinate
Sub35. Abces submentonier-caracter clinic
-tumef submentoniera
-tegum congestionate,destinse,lucioase
-la palapare avem o zona de fluctuenta
-simptomatologia inflam orala-absenta

Sub36. Abces submentonier-dgn dif

-adenite supurative subment-debut nodular
-abces sp sublingual
-stafilococii cutanate labio-ment

Sub37. Abces subment-tratam

-incizie cutanata subment decliv de colectia supurata
-drenaj sp subment cu tuburi de dren pereche fixate la tegum24-48h
-tratam chiru e asoc cu Ab analgezice,AINS
-suprimarea fact cauzal dentar

Sub38. Abces sublingual-etiologie

-proc patol periapic ale frontalilor inf PM1.2 si a M1 inf
-litiaza canalului Wharton
-punctii septice/retentie corpi straini
-procese sepice din sp invecinate-pot difuza duc la sup ale sp sublinguale

Sub39. Abces sublingual-clinic

-dur spontana si provocata in timpul mast deglutitiei si fonatiei
-daca pct de plecare e Minf=trismus
-tumef submentoniera limitata
-bombare a planseului ant
-muc congestionata edematiata
-se deceleaza la palpare bimanuala un planseu impastat difuz,cu o zona de fluctuenta

Sub40. Abces sublingual-dgn dif

-flegmon difuz al planseului bucal-tegum cianotice,tumef dura
-abcesul sp submand-poate bomba in planseul post,planseul ant e suplu
-whartinita si perwhartonita-se elim secretie purulenta prin papilla canalului Wharton
-tumori chistice de planseu-fara inflam

Sub41. Abces sublingual-tratam

-este pct de plecare a flegmonului de planseu
-cale cutanata-incizie la jum dist intre marginea bazilara si hyoid urmarind conturul arcului mentonier
- drenaj cu 2 tuburi de politen fixate pe tegum prin care se fac irigatii cu sol antiseptic
-cale orala-incizie doar daca abcesul e surepficial
-Ab,AINS,analgezice
-extractie dinte causal

Sub58.Abces maseterin-etiologie
-punct de plecare-patologia inf a M inf
-osteomielita/tumori chistice suprainf a ramului mand

Sub59. Abces maseterin-clinic

-ramane in zona maseterina sau se exteriorizeaza pana imd sub tegument
-trismus – deschiderea fortata duce mentonul spre partea bolnava
-tumef la niv unghi mand + arcata temporo zigo
-palpare-impastare dureroasa, fluctuenta in cazul exteriorizarii
-tegum congestionate,detinse,lucioase
-edemul de vecinatate se extinde temporal, genian, submand, retromand
-trismus intens

Sub60. Abces maseterin-dgn dif

-abces sp bucal-tumef ant
-adenita sup pretragiana-debut nodulat,preauricular
-abces parotidian – marg post a ram mand
-parotidita ac supurata -canal stenon se evac secretia purulenta
-osteomielita ram mand-ev indelungata,rx confirma
-formatiuni chistice/tumorale B/M ale ram mand care au erdoat corticale osoase

Sub61. Abces maseterin-tratam

-incizie cutanata – in trismus intens si tendinta excesiva, subangulomand, la 2 latimi de deget sub marg bazilara pt a evita lez ram
marg al mand din N facial+tub de dren 48-72h
-incizie orala-pt inf localiz in zona ant a sp maseterin, bombare la niv marginii ant a ram mand -> drenaj cu tuburi per de politen
24-72h
-Atb,AINS,analgezice
-extractie

62. Abcesul pterygomandibular – etiologie

-procese inf ale Minf care erodeaza corticala interna deasupra insertiei m milihioidian
-punctii septice Spix

63. Abcesul pterygomandibular – caractere clinic

-trismus intens - deschiderea fortata ->deviatie menton spre partea sanatoasa
-medial de plica pterigomand – tumefactie fluctuenta, congestive
-ingustare istm faringian -> odinofagie + disfagie

64. Abcesul pterygomandibular – dg diferential

-supuratii de spatiu laterofaringian ant – ingustare istm + torticollis
-osteomielita de ram mandibular – semn Vincent d alger
-formatiuni tumorale ale sp pterigomandibular – simptomatologie inflamatorie absenta

65. Abcesul pterygomandibular – tratament

-incizie cutanata - pantrunzand cu pens ape fata interna a ram mand
-2 tuburi de dren fixate la tegument
-incizie orala - supuratiile limitate in zona ant a spatiului pterigomand care bombeaza de-a lungul marginii ant a ram mand
- tub dren 24-48h
-tratam medicam

66. Abcesul temporal superficial si profund – etiologie-

extinderea proceselor supuratinve vecine
-posttraumatic
-stafilococii cutanate in zona tempo

69. Abcesul temporal superficial si profund – tratament

-incizie cutanata suprazigomatica sau temporala (atentie la vasele tempo superficiale)
- traversam fascia tempo -> sp tempo superficial
-sp tempo profund – contact direct cu osul prin depasirea m temporal
- 2 tuburi de dren 48-72h
- incizie orala – in supuratii localizate, plasata pretuberozitar + tb dren 24-48h
- frecvent inciziile se asociaza – un tub tegument , un tub oral -> sifonaj
- atb, analgezice, AINS apoi extractive
70. Abcesul laterofaringian – etilogie
-pericoronarite suppurate M3
-amigdalite
-otite medii
-parotidite suppurate

71. Abcesul laterofarianfian – caractere clinic

-supuratiile compartimentului ant (prestilian) duc la bombarea per lateral al faringelui deviind uvula de partea contralaterala
-tumefactie subangulomandibular – infectie extinsa spre regiunea inferioara a comp prestilian
-trismus accentuat ca urmare a interesarii m pterigoidian medial
-dispnee – pensare cai superioare respiratorii, chiar si deviatie de trahee
-febra, frison, disfagie, odinofagie
-supuratiile compartim posterior – tumefactie postero-laterala a faringelui si pilierului amigd posterior -> trismus discret +
torticollis (din cauza n .accesor)
- SDR HORNER – ptoza palpebrala, mioza, anhodroza din cauza implicarii gg cervical superior + febra, frison, tahicardie si
cefalee

72. Abcesul laterofaringian – dg diferential

-flegmon amigdalian - amigd marita + cripte purulente
-abces de spatiu submand cu evolutie in recesus – peretele lat al far nu e afectat
-tumori laterofaringiene – ev lenta fara semne inflamatorii

73. Abcesul laterofaringian – tratament

- compart ant – incizie orala, verticala paralela cu rafeul pterigomand -> atentie la artera faringiana ascendenta(ram din carotida
externa) – lezarea ei duce la hemoragii cu risc vital
-aponevroza Zukerladl – separa cele doua compartimente (ant si post) -> bariera pt infectii
- comp post – dreaj cutanat, incizie submand
- in incizia cutanata in tip explorarii avem grija la n iX X XI XII, carotida interna si jugulara interna
-tb dren 24-72h + irigatii antiseptic
- tratam atb, ains, analgezice
- suprimare fact cauzal obligatorie

74. Abcesul prevertebral – etiologie

- nu sunt de cauza odontogena, apar prin difuzarea proceselor inf in spatii vecine

75. Abcesul prevertebral – caractere clinic

- similar cu retrofaringian + disfonie
-bombare unilaterala a per posterior al faringelui, rafeul median impiedica extinderea bilaterala
-poate evolua in sens descendent spre mediastin -> prognostic rezervat

76. Abcesul prevertebral – diagnostic diferential

77. Abcesul prevertebral – tratament

- drenaj chirurgical asem cu retrofar

- se patrunde cu pensa in spatiul prevertebral traversand fascia alara

78. Abcesul retrofarinagian – etiologie

- nu e de cauza odontogena
-apare prin difuzarea infectiei in spatii vecine
79. Abcesul retrofaringian – caractere clinice
-febra, frison, odinofagie, dureri cervicale, redoarea cefei, greata, varsaturi
-tumefactie gat, bombare perete posterior al far, sialoree, dispnee
- la niv bifurcatiei traheale (fasc buco-far se uneste cu fasc alara) supuratiile pot difuza direct in mediastinul superior->
1. Insuficienta respiratorie acuta de cauza obstructiva prin bombare perete post al faringelui
2. Fistulizare supuratie la niv per faringian cu aspiratia secretiei purulente in arborele traheo-brosic cu riscul
aparitiei unei pronhopneumonii de aspiratie
3. difuzarea infectiei in spatiul prevertebral si descendent spre mediastin

80. Abcesul retrofaringian – dg diferential

81. Abcesul retrofariangian – tratament

- incizie cervicala dea lungul marg ant a m sternocleidomasto, pensa spre cartilajul tiroid apoi explorare digitala in sens cranian
(exobaza) si caudal (apertura toracica)
-supuratii localiz – incizie orala – pe linia mediana a per post al faringelui -> risc aspiratie exudat atat in oper cat si post.

82. Abcesul din spatiul parotidian – etiologie

- supuratiile glandei parotide / litiaze suppurate exteriorizate in spatiu fascial
-adenite intraparotidiene care insotesc stafilococii cutanate pario-occipitale
-supuratii de spatiu maseterin, pterigomandibular, laterofaringian,
- infectii mastoidiene si ale conductului auditiv extern

83. Abcesul de spatiu parotidian – caractere clinic

- tumefactie intre mastoida si marg post a ramului mandibular -> obraz -> submand
-tegumente dense, lucioase, congestionate
- fluctuenta
- limitare antalgica a deschiderii gurii, odinofagie, disfagie, torticollis
- secretia de pe Stennon modificata doar daca abcesul are ca pct de plecare parotidita supurata.
-febra, frison, tahicardie.

84. Abcesul de spatiu parotidian – dg diferential

- parotidite acute suppurate – fara modif inflamatorii
-tm parotidiene suprainfectate
- abces spatiu maseterin – trismus marcat

85. Abcesul de spatiu parotidian – tratament

-incizie si drenaj + atb, analgezice si AINS
-incizia cutanata subangulomandibular la 2latimi de deget sub marginea bazilara
- tb dren 48-72h pana la 5-6 zile (perioada necesara eliminarii tesutului glandular necrozat si sfacelizat )
- irigare antiseptica

86. Flegmonul planseului buccal – etiologie

- sau“Angina Ludwig”
-procese septice parodontale sau pericoronarite suppurate ale M3 inf

87. Flegmonul planseului buccal – caractere clinic

-debut cu supuratie a spatiului sublingual -> tumefactia se extinde si pe partea opusa -> fuzeaza apoi submandibular si
submentonier de la un gonion la celalalt (cuprinde toate spatiile fasciale ale planseului)
-palpare lemnoasa, FARA FLUCTUENTA, crepitatii gazoase(avansat)
-tegumente marmorate cu flictene si sfacele + edem difuz in pelerine (genian+supraclavicular+presternal)
-planseul bucal anterior se bombeaza depasind marginea incizala a Iinf, mc congestionata, false membrane
-limba impinsa posterior + amprente dentare vizibile
-trismus, disfagie, disfonie, odinofagie, dispnee initial obstructiva apoi toxica
-apare discordanta intre puls si temperature -> initial febra cu tahicardie -> stare subfebrila cu tahicardie + dispnee toxica
-neutrofilie (formula areth spre stanga) – neutrofile noi cu putini nuclei – semn infectie
-poate determina tromboze de sinus cranian sau tromboflebite, meningita septica, mediastinita, gangrena pulmonara

88. Flegmonul planseului buccal – dg diferential

-supuratiile spatiilor fasciale ale planseului bucal
- adenopatii metastatice suprainfectate

89. Flegmonul planseului buccal – tratament

-tratament chirurgical obligatoriu
-incizie de la un gonion la altul – forma de potcoava
-se sectioneaza m milohioidieni bilateral si pantecele m digastrici
-apare secretie fetida seroasa murdara NU PUROI
-se dreneaza larg, se indeparteaza tesuturile necrotice
- drenaj cu tuburi pereche pt fiecare spatiu fascial 5-7 zile cu spalaturi antiseptice de 4-6 ori pe zi
-tratam medicam: reechilibrare hidro-el, tonicardiace, imunoterapie, Vit
-evolutie favorabila cand dispare sdr toxico septic – cand apare ascensiune termica si secretie de puroi
-suprimam fact dentar

90. Flegmonul hemifacial – etiologie

-leziuni dento-parodontale
-traumatisme cranio-faciale
-stafilococii cutanate

91. Flegmonul hemifacial – caractere clinic

-mimeaza supuratie a sp bucal
-tumefactie cu tendinta extensiva -> parotideo-maseterina, temporala, palpebrala si cervicala
-dur la palpare, fara fluctuente, crepitatii gazoase prezente
-edem palpebral, nazal si zona buzelor
-tegumente cianotice tensionate
-mc jugala tumefiata cu amprente dentare si false membrane
-trismus si halena fetida
-stare toxico-septica
-poate complica cu osteomielite, tromboflebite de sinus cavernos, meningite, supuratii pulmonare sau hepato-renale

92. Flegmonul hemifacial – dg diferential

-abcese ale spatiului bucal – process limitat + fara fen toxico-septic
-tumori jugale suprainfectate –tumora inaintea procesului supurativ

93. Flegmonul hemifacial – tratament

-drenarea tuturor spatiilor prin incizii orale si cutanate
-inciziile cutanate vor fi : submandibular, suprazigomatic, temporal si periorbital pt spatiile: submandibular, maseterin, temporal,
infratemporal si periorbital
-inciziile orale : superior – in vestibul, pretuberozitar

inferior – in vestibul, de-a lungul marginii ant a ramului mandibular

-se creeaza comunicare intre incizia orala si cutanata
-tb dren pt fiecare spatiu 5-7 zile cu spalaturi de 4-6 ori pe zi
-tratam medicam pt procesul inf si sdr toxico-septic

Infectii osoase

94.Osteomielita acuta supurata- etiologie pg282

-diseminarea hematogena de la un focar septic principal aflat la distanta
-insamantarea directa- unde germenii patrund la niv osului de la proc inf dentoparodontal sau dupa un traumatism
chiru sau accidental
-flora microbiana- stafilococ alb si auriu, streptococ p-hemolitic si Escherichia coli
-fact fav : scaderea rezitentei organismului-dz,leucemie,anemie
-virulenta crescuta a florei microbiene si o antibioterapie incorecta

*Std de congestive osoasa – hiperemie, vasodilatatie, edem medular si periostal

*Std de supuratie osoasa – tromboza capilare, necroza, microabcese -> decoleaza periostul -> tulb de vasc periostala
*Std de necroza osoasa – diminuarea circulatiei locale -> necroza osoasa si delimitare sechestre
*Std de reparative osoasa – dupa eliminarea elementelor patogene

95.Osteomielita acuta supurata- caractere clinice

-brusc, alterare stare generala
-durerea se amplifica rapid-> paroxistica, iradiaza hemicraniul respectiv
-exam local-tumefactie difuza, tegum destinse, lucioase si indurate
-proc supurativ -> mobilitate dinte si deformarea ambelor corticale osoase
-la mand -> anestezia labio mentoniera(semn Vincent dAlger)
-la max -> hipoestezie/anestezie la niv N infraorbitar
-simpt se amelioreaza in mom fistulizarii, dupa evacuare
-tumef si semnul Vincent persista si dupa fistulizare
-os moale, osteitic, demineralizat
-la maxilar se poate extinde sinusal sau orbitar
-semne radio apar dupa 1 sapt -> demineralizare osoasa, “os marmorat” , “miez de paine” cu contur nereg
-imag clasica radio-“sarcofag”=radiotransp(osteoliza) ce inconjoara la distant o zona de radioopacitate(sechestru-
fragm de os condensat)

96. Osteomielita acuta supurata- diagn dif

a)Osteita- dupa proc inf dentoparod cu simpt orala localizata si gen absenta
b)Supuratii PERIOSOASE-cu ev de scurta durata si precedate de simpt a factorului causal

97.Osteomielita ac sup- tratament

- drenarea prin incizia supuratiilor si largirea fistulelor + irigatii abundente cu sol antiseptice
-antibioterapia primara- atb cu spectru larg + antibiograma
-extractia D cat mai precoce

98.Osteomielita cronica supurata-etiologie

-este urmatorul std evolutiv a osteomielitei acute supurate
-diseminarea hematogena de la un focar septic principal aflat la distanta
-insamantarea directa- unde germenii patrund la niv osului de la proc inf dentoparodontal sau dupa un traumatism
chiru sau accidental
-flora microbiana- stafilococ alb si auriu, streptococ p-hemolitic si Escherichia coli
-fact fav : scaderea rezitentei organismului-dz,leucemie,anemie
-virulenta crescuta a florei microbiene si o antibioterapie incorecta

99.Osteomielita cr supurata- caractere clinice

-la adult – este evolutia osteomielitei acute
-stare generala nemodificata
-exam clinic deformarea ambelor corticale mandibulare
-Semnul Vicent+
-multiple fistule cutaneo-muc care la explorare -> os moale,osteitic
-Radio- zone de radiotransp avand un contur nereg ce inconjoara sechestele osoase
-la COPIL- afecteaza unghiului mand
-debut lent, asymptomatic fara semne infectioase
-ambele corticale deform
-Semnul Vicent negativ
-radioatransparenta centrala cu reactie periostala

100.Osteomielita cr su- dg dif

-displazie fibroasa, osteom osteoid(cu asp radio asem), tumori benigne/ malign, inf specifice os

101.Osteom cr su- tratam

-SECHESTRCTOMIE temporizata pana la confirmarea radio a delim complete a sechestrului(3-5 sapt de la debut)-
de electie pe cale orala pt a proteja periostul
-CORTICOTOMIA-dupa diminuarea fenomenelor acute
-indep corticalei avasculare favorizeaza actiunea antibioticelor asupra microbilor din medulara
-intraoperator se vor aplica pe suprafata perle acrilice cu gentamicina ce elibereaza lent antibioticul
-tratam chiru va fi asociat cu antibioterapie conform antibiogramei
-osteom max e o af grava intotdeauna cu ev variabila-dupa elim sechestrelor exista iluzia unei vindecari dar
afectiunea de baza ramane latent asimptomatica si se poate acutiza oricand

102.Osteomielita cronica nesupurata Garre-etio+caracter cli+tratam

-rara si apare la tineri -> activitatea osteogenetica e inca intense
-Asp clicice-tumefactie extinsa de-alungul osului, dupa la palpare cu ev lenta progresiva
-Radio- ingrosarea periostului,deform corticalei osoase, disparitia spatiilor medulare
-Tratam- antibiotic + indepartare focar dentar
-monitorizarea deformarii 4-5luni
- recoltare fragm osos pt ex histopat -> exclude diagn de displazie fibroasa
-daca nu se constata remisiunea progresiva a simptom se face rezectie modelanta, calea de abord-orala

103.Osteonecroza max-etio,caracter clinic,tratam

-proces de degradare a tesutului osos secundar unor tulb trofice
-modif apar dat actiunii unor fact chi si fizici+ infectie
-Ag chi:arsenic, fosfor, mercur, bismut si bisfosfonati ce pot actiona direct pe os pe cale hematogena sau indirect
prin eliminare salivara
-osteonecroza max e declansata de inteventii chiru-stoma la pac tratati cu bisfosfonati (pt tumori maligne)
-Ag fizici- caldura si radiatiile ionizante folosite in tratam complex al tum maligne cu localiz maxilo facial
-Cel endoteliului vasc si osteocitele sunt radiosensibile si se modif echilibrul dintre apozitie si resorbtie osoasa
-sarurile min devin sursa secundara de iradiere -> alterare osoasa
-osul iradiat are cap redusa de vindecare si e sensibil la inf secundare ce pot aparea dupa traumatisme sau extractive
-osteonecroza postiradiere poate apare precoce/tardiv(1-10ani dupa radioterapie)
ASP CLINICE- durere iradianta nu e datorata proceselor dentoparodontale
-osteoradionecroza e asoc cu radiodermita radiomucozita
-specifice sunt leziunile ulcerative de la niv muc ce lasa un os rugos descoperit, cenusiu murdar
-suprainf - febra si trismus moderat
-are tendinta extensiv progresiva
-radio- necaracteristica
-TRATAM- profilaxia osteonecr include asanarea cav orale inainte de inceperea tratam multimodal al tum maligne
-af dento-parod vor fi tratate conservator sau radical, se recomanda o per de aprox 2 sapt inainte de inceperea tratam
multimodal
-Tratam chiru consta in drenarea colectiilor suppurate si indep sechestrelor osoase+irigatii cu sol antiseptic
-Tratam loc se completeaza cu atb cu spectru larg

111.Osteoperiostita-def, caracter clinic, tratam

-e o reactie inflamatorie osoasa localizata(osteita periapicala) periostul fiind deformat si mineralizat excesiv
-germeni proveniiti din leziuni dento-paro, accidente sau traume chirurgicale
-ASP CLINICE- odontalgii moderate asoc cu mobilitate dentara
-in dreptul D cauzal -> impastare dureroasa la palpare
-deformarea reliefului facial
-pe opg se obs o ingrosare localizata a periostului care e decolat de corticala
-TRATAM- identific si suprimarea fact causal dentar+adm med nespecifice pt imunitate
-dg dif: osteita, osteomielita, supuratii perisoase

112.Osteita-def, caracter cli,tratam

-infectie primara osoasa, monoostotica – un singur focar osteitic
-insemantare in urma unor proc inf dento-parod/posttraumatic/postextractional
ASP CLINICE- simptome de proces acut dento-parod(dur pulsatila iradiata,mob dentara),st gen moderat alt
-la exam clinic se vede o deformare a corticalei vest sau orale fistulizare
-osteita localizataalveolita care apare la 4z posextractional cu durere intena, nu cedeaza la antialgice, se stab daca
e umeda sau uscata
-TRATAM- se adreseaza D in cauza conservator / radical in functie de rx
-neindep fact cauzal poate duce la cronicizarea osteoitei,osteomielita/supuratie periosoasa

113.Actinomicoza-etiologie
-Actinimicetelegermeni gram+,anaerobi/facultativ anaerobi
fac parte din flora saprofita a cav orale si devin patogeni in mom patrunderii inf in partile moi
cervico-faciale
specii: A. israelli, naeslundi, viscosus/odontoliticus
-invazia se realizeaza posttraumatic sau prin proc dento-parod
-nu respecta spatiile fasciale
-per de incubatie e de 4 sapt

114.Actinomicoza- caractere clinice

-cel mai adesea interes terit OMF, exista si forme toracale si abdominale
-“boala cu cele mai multe erori de diag”
-de obicei perimand cu debut acut/cronic
-Debut ac- proces supurativ periosos/de spatii fasciale cu dureri nocturne irradiate hemicranian
- tumef e sensi la palpare, inconjurata de un infiltrat inflam cu duritate lemnoasa/zona eritematoasa
- Perilezional apar microabcese ce pot fistuliza spontan si elimina o secretie”grunjoasa”-“granule de sulf”
- Cateterizarea traiectelor fistuloase se opreste in grosimea partilor moi fara a ajunge la os
-Debut cr- nodular, cu leziuni circumscrise, nedur la palpare si invadeaza progresiv tes vecine
-Actinomicoza linguala- clinic in parenchimul lingual se palpeaza un nodul bine delim care creste dimensional
progresiv cu aspect pseudotumoral + tulb functionale(masticatie,fonatie)ev lenta cu efractionarea mucoasei si
elim de secretie grumjoasa caracteristica
-Actinomicoza osoasa: Perif/Centrala
-A. Centrala(pseudotum)-geode osoase care def treptat conturul osos fara a af tes moi supraiacente
-A. Periferica(rarefianta)- are pct de plecare A. partilor moi care invadeaza progrsiv substratul osos cu demin difuza,
progresiva
-A. nu difuzeaza de-alungul cailor limfatice-> fara adenite, ev lent fara alt st gen/ usoara subfebrilitate
-dg pe baza asp clinic + confirmare microbiologica si anatomopatologica (punctie + biopsie)

115.Actinomicoza- dg dif
-inf specf si nespecif cervico faciale
-tumori benign/maligne OMF
-sclerodermia- facies “icoana bizantina”

116.Actinomicoza- tratament
-de lunga durata- chiru si medicam
-tram chiru consta in identif si indep fact cauzal dentar
-in per de stare-incizia si drenajul colectiei suppurate,largirea, traiectelor fistuloase+indep tes de granulatie format
-intraoperator obligatoriu se rec secretie pt antibiograma+fragm tisulare pt histopat
-la A osoasa abordarea geodelor se face pe cale orala, indep tes patol
-atat la inf partilor moi cat si osoase dupa chiuretaj se meseaza plaga cu sol de proteinat de ag(Protargol) si se iriga
cu sol antiseptice(betadine), toaleta se face de 2-3/zi
-A cervico faciala- antibiograma pt acop intregului spectru microb prezent
-penicilina,augumentin,clindamicina,cefalosporine + metronidazol iv/po 3-4sapt; tratam cu
metronidazol1-2g/zi poate sa tina 6 luni daca are toleranta
-Afectiunea e vindecata cand tegum se asuplizeaza si fen inflame locale si locoregionale se remit in totalitate

117.Sifilis- stadii, caractere clinice

-boala sistemica cu tablou larg de manif clinice cauzat de treponema pallidum
-incubatia e aprox 3 sapt de la contactul infectat
-Stadiul primarsancru sifilitic la niv tes moi, sau in afara sferei genital:buza,gingie,limba,amigdala
sancru de inoculare e o lez ulcero-eroziva neinflam rotunda cu marg reliefate,lucioase rosiatica cu
baza indurata dar nedur
lez primara poate fi unica/multipla insotita de adenopatie regionala,dura,mobila si nedureroasa
tabloul clin se remite complet si spontan in2-4 sapt
-Stadiul secundarde diseminare prin prezenta leziunilor cutaneo-muc de tipul sifilidelor si micropoliadenopatie
dura,nedur, localiz cervical si peritrohlear
sifilidele sunt lez plurimorfologice de tip eritematos,papulos,erosive,placi mucoase,cheratozice
sifilidele loc frecv la niv limbii,buzelor si comisurilor labiale
in medie 6 sapt
Stadiul Tertiarla niv partilor moi tuberculi si gome
  Tuberculii sunt nodule unici/multipli care se pot ulcera, localiz in derm,fibromuc
palatinala,limba
 Manif clinice nu include adenopatie
 Gomele au aspect pseudotumoral si lasa prin ramolire si ulcerare defecte intinse
 Localiz:bolta, val, limba
 Dupa ulcerare si cicatrizare se instaleaza tulb functionale majore
-La niv oaselor max avem 2 entitati patol:-sifiloamele-localiz la mand-circumscrise/difuze -> debuteaza endoosos,
pseudotumoral, trismus, semn Vincent+, ramolire si sechestre
-gomele la max-care det prin ev lor aparitia de comunicari oro-nazale,largi,
fiind localizate cel mai frecv in zona ant a boltii pe linia mediana

- tratament – dermatoveneric
-dg pozitiv – serologic

118.Tuberculoza-forme clinice

a) TBC primar – localizata la poarta de intrare mucozala

- Sancru+adenopatie satelita
- Sanctul este o lez ulcerativa, nedureroasa, rosie-violet -> in gingivomc regiuni posterioare a cav orale,
mc jugala, pilieri, amigdale
- Adenopatia satelita unilaterala nedureroasa cu aparitie de periadenite si fistulizari tegumentare
- Stare generala alterata cu febra vesperala si curbatura
- Dg poz : ex clinic, IDR tuberculina, biopsie gg
- Tratam chiru adenitele suppurate (recoltam si probe pt histopat)
- Tratam medicam -> medicul pneumoftiziolog

b) TBC secundar – purtatori de infectie bacilara

 Ulceratie tbc
 Lupus tbc
 Tbc osos
Ulceratia tbc – la niv palatului, buzelor, fata dorsala a limbii
- Leziune unica rotunda dureroasa + adenopatie satelita
- Dg poz anatomopatologic ev folucul tbc
- Goma localizata lingual (superficial/profud) = stadiu de cruditate -> std de ramolire -> std de ulceratie
(suprainf = abces rece, poate fistuliza) -> std de cicatrizare
- Ex bacterio : baci Koch

Lupus tbc : - lez nodulare unice/multiple (lupoame/ tuberculi lupici)

- Localiz: val palatin, buza inf, fibromc proc alv maxilar
- Produce cicatrici retractile cu tulb fct
TBC osos: - de regula la copii
- Diseminare exclusiv hematogena
- Se localizeaza exclusiv in zone de crestere : cartilaje -> central sau periferic
- Deformare osoasa
- Fistulizarea -> tes necrotic, sechestre, cazeum -> geoda osoasa
- Adenopatie satelita
-
Tratament – indiferent de stadiu ->medicul pneumoftiziolog
+Abces generalitati
+Flegmon generalitati
+Limfadenita