13.

LARINGITA ACUTA SIMPLA SI STRIDULOASA - TRATAMENT

SIMPLA
Tratament:
Repaus vocal
Inhalaţii aburi calzi (atmosferă umedă 22-23 C)
Simptomatice + terapie IACRS
Evoluţie: è Vindecare în 2-3 zile
STRIDULOASA
Tratament:
Vapori de apă calzi (umiditate 60%)
Sedare, calciu
± aerosoli Adrenalină 1‰ 0,01 ml/kg/doză
Adenoidectomie

14. LARINGITA ACUTA EDEMATOASA SUBGLOTICA SI EPIGLOTITA – TRATAMENT

LARINGITA ACUTA EDEMATOASA SUBGLOTICA

1.Igieno-dietetic
Microclimat cu umiditate crescută (pt fluidificarea secreţiilor şi ameliorarea edemului)
 Vaporizarea cu surse obişnuite de căldură (la domiciliu) umidifică doar narinele şi orofaringele
 În spital: nebulizatoare cu US cuplate la mască sau cort de O2è particule de apă mici ce pătrund
până în bronşiole
2. Tratament antiinfecţios
Antibioticele nu sunt indicate
3. Tratament patogenetic
Aerosoloterapia cu adrenalină (vasoconstricţie locală şi diminuarea edemului subglotic prin efect alfa-
adrenergic)
Doza de adrenalină 1‰: 0,3 ml/kg/doză în aerosoli
Corticoterapia:
Eficientă dacă se utilizează doze mariè
HHC 10 mg/kg/24 h, dexametazonă 0,3 mg/kg
– 0,6 mg/kg/doză, în 4 administrări la 6 ore
- Se poate continua cu prednison po
Oxigenoterapie (masca, izoleta etc.)
Intubaţie + ventilaţie asistată
Retenţie progresivă de CO2
Hipoxemie neresponsivă la O2
Secreţii abundente ce nu pot fi mobilizate prin tuse
4. Tratament simptomatic
Antitermice, Sedare
Evoluţie: autolimitată, cu vindecare în 5-6 zile

Epiglotita
Tratament
Aceleaşi principii ca şi în crup dar priorităţile diferă
Suspiciunea de epiglotităèinternare!
 Crearea unei căi aeriene artificiale: intubaţie nazotraheală sau traheostomie
Antibioterapie iv
Cefalosporină generaţia III (stabilă la beta lactamaze), iniţial
Ulterior după antibiograma culturilor din secreţii
Vancomicinèpneumococi rezistenţi la Penicilină şi Cefalosporine.
Tratament patogenetic
O2 , umidificarea şi mobilizarea secreţiilor
Corticoizi în cură scurtă
Antipiretice
Lichide iv = necesarul!
Prognostic
Dependent de rapiditatea iniţierii terapiei
Cu terapie corectăè progresia infecţiei este controlată în 24 ore.

15. BRONSIOLITA ACUTA- DEFINITE; ETIOLOGIE;TABLOU CLINIC

Definiţie: inflamaţie acută a bronşiolelor, de etiologie virusală, manifestată prin fenomene
obstructive ale CRI
Etiologie:
 virusul sinciţial respirator (VSR) 50-80%
 Alte virusuri: p.influenzae, influenzae, adenov.
 Mycoplasma pneumoniae
 Suprainfecţia bacteriană – rară
Tablou clinic
Primele manifestări: IACRS
Perioada de stare:
Febră moderată
Tuse spastică (chinte)
Wheezing
Dispnee expiratorie, polipnee, geamăt, bătăi ale aripioarelor nazale

16. BRONSIOLITA ACUTA: TRATAMENT

 Igieno-dietetic: hidratare oral sau parenteral
 Etiologic
 Antibioterapie: nu este indicată, nu previne suprainfecţia bacteriană
 Patogenetic:
 Oxigenoterapie
 Cortizon: numai în forme severe
 Bronhodilatatoarele: Adrenalina – aerosoli 0.3-0.5 mg/doză
 Fluidificarea secreţiilor
 Simptomatic: combaterea febrei, agitaţiei

17. STOMATITA MICOTICA

Etiologie:
- Mai frecventa la nou-nascuti, prematuri si sugari

Factori favorizanti:
1. Igiena deficitara
 2. Deficientele nutritionale (distrofia, hipovitaminoze)
3. Deficite imune
4. Antibioterapia orala
Tablou clinic:
1. Semne generale:
 Iritabilitate
 Refuzul alimentatiei
2. Semne locale:
 Depozite albicioase, usor aderente, confluente la nivelul mucoasei linguale, gingivale
si palatine
 Mucoasa subjacenta, eritematoasa, descuamata, sangeranda

Diagnostic diferential:
1. Limba geografica
2. Laptea coagulat
3. Limba saburala

Tratament:
1. Preventiv:
 Sterilizarea tetinelor si biberoanelor
 Igiena mainilor, mameloanelor
2. Curativ:
 Alcalinizarea mucoasei bucale cu solutii bicarbonate
 Antifungice (nistatin, miconazol, fluconazol, amfotericina B)

18. STOMATITA AFTOASA

Definiţie: ulceraţii dureroase la nivelul mucoasei bucale
Etiologie necunoscută
– Reacţie imunologică
– Infecţie cu Streptococus sanguis
Factori favorizanţi:
– Traumatisme
– Alimente: ciocolata, roşiile, nucile
– Medicamente
– Stress, menstruaţie
– Deficit de fier, vit B12, acid folic
Incidenţa: 10-40 ani
Tablou clinic
– Senzaţie de arsură
– Ex local: leziuni de dimensiuni mici, ovale, de culoare galben-deschis sau gri-cenuşiu, cu
margini eritematoase
– Localizare: mucoasa jugală, partea internă a gingiilor, buzelor, pe limbă, palat faringe
– Rar febră, adenopatii
Dg. Diferenţial
– Gingivomastita herpetică
 – Herpangina
– Ulceraţii traumatice
– Leziuni din boli sistemice (lupus, b. Inflamatorii intestinale)
Tratament
– Hidratare
– Antialgice
– Aplicaţii locale: anestezic – tetraciclină , 5-7 zile

19. SOC ANAFILACTIC- DEFINITIE, ETIOLOGIE

Definiţie
= sindrom acut cauzat de o disfuncţie cardiovasculară şi de incapacitatea sistemului circulator să asigure
un aport adecvat de oxigen şi substanţe nutritive necesare proceselor metabolice celulare
-  obs.: şocul are cauze multiple şi prezintă manifestări clinice variate
Etiologic
A. Şoc hipovolemic
- hemoragie (internă sau externă)
- plasmoragie (arsuri, septicemie, sindrom nefrotic, ileus, pancreatită, peritonită)
- hidroragie (vărsături, diaree, poliurie)
 
B. Şoc distributiv
- septic
- anafilactic
- neurogen (secţiune de măduvă, anestezie)
- intoxicaţii (antihipertensive, barbiturice, tranchilizante)
C. Şoc cardiogen
- disfuncţie miocardică: angiocardiopatii congenitale, cardiopatii, disritmii, hipoxie, ischemie
- obstrucţia ejecţiei sau umplerii ventriculare: tamponadă cardiacă, pneumotorace, embolie
pulmonară, coarctaţie de aortă, stenoză pulmonară critică

20. SOC ANAFILACTIC- TABLOU CLINIC

1. Semne de hipoperfuzie
- timp de recolorare capilară crescut (> 3 secunde)
- tegumente palide, extremităţi reci, cianoză
- tahicardie (> 180/min la sugar şi copil mic; > 150/min la copil mare)
- puls periferic slab perceptibil
- hipotensiune arterială
- oligurie (< 0,5-1 ml/kg/h)
2. Particularităţi clinice ale unor forme patogenetice
- şocul septic – iniţial nu prezintă semne de hipoperfuzie tisulară
- şocul cardiogen – asociază semnele IC (asurzirea zgomotelor cardiace, hepatomegalie, edeme,
reflux hepato-jugular)

21. SOC ANAFILACTIC: TRATAMENT

- obiective: restabilirea perfuziei tisulare, oxigenare adecvată
1. Măsuri generale:
- evaluarea ventilaţiei
 - oxigenoterapie
- abord venos sau perfuzie intraosoasă
- investigaţii etiologice
- evaluarea funcţiei cardiace (TA, PVC, pH, gaze sanguine)
2. Medicaţie utilizată în şoc
-  dopamină, dobutamină, adrenalină, noradrenalină, izoprenalină, nitroprusiat de sodiu,
nitroglicerină
3. Strategia terapeutică în şoc
4. Monitorizare
- respiraţie
- circulaţie
- laborator

22. Etiologiaconvulsiilorocazionale (accidentale)

Ocazionale (accidentale, neepileptice)
1. Convulsii asociate cu febră
- convulsii febrile
- infecţii cerebrale (meningită, encefalită)
- infecţie intercurentă la un copil cu epilepsie
- intoxicaţia cu plumb
- tulburări electrolitice
- TCC
2. Convulsii în afebrilitate
- TCC
- accidente vasculare cerebrale
- ischemie cerebrală
- encefalopatie cerebrală
- edem cerebral acut
- tumori cerebrale
- insuficienţe organice severe (hepatice, renale)
- hipoxie/hiperoxie
- intoxicaţii acute (teofilină, antidepresive triciclice, organofosforice, izoniazidă)
- metabolice (hipocalcemie, hipomagneziemie, hipo/hipernatremie, hiperosmolaritate, alcaloză,
hipercapnie, hipoglicemie, deficit de vit, B6)
23. ETIOLOGIA CONVULSIILOR EPILEPTICE
1. Primare (genetice, nongenetice)
2. Secundare
- posttraumatice
- hipoxie-ischemie perinatală
- postinfecţioase (meningoencefalită)
- malformaţii congenitale cerebrale
- erori înnăscute de metabolism
- boli cerebrale degenerative şi demielinizante
- după hipoglicemii severe, prelungite
- tumori cerebrale
24. CONVULSIILE FEBRILE – DEFINITIE DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL

Definiţie
= convulsii care apar între vârsta de 3 luni – 5 ani, asociate cu febră, în absenţa unei infecţii
intracraniene sau a unei cauze bine definite
- obs.: se exclud copiii care au prezentat în antecedente convulsii în afebrilitate
Diagnostic
1. Pozitiv şi diferenţial
- vârsta între 3 luni – 5 ani
- febră ≥ 38,5°C
- excluderea altor cauze de convulsii asociate cu febra:
- infecţii intracraniene (meningita, encefalita)
- epilepsia asociată cu infecţie intercurentă
- encefalopatia saturnină
- tulb. electrolitice (hipernatremie)
- TCC