1. (B.

Pag 417) Hiperplazia fibroasa inflamatorie – patogenie si aspect clinic

-localizata in fundul de sant vestibular pe fondul unei iritatii cornice la puratori de proteze
instabile mobile
-se numeste si Epulis fissuratum
-localizare : versant vestibular, fund de sant, mai rar versant inferior sau pe palatinal
-sunt doua pliuri de mucoasa paralele cu creasta , santul format intre ele corespunde marginii
protezei, uneori poate fi ulcerat, nedureros sau discret dureros
- la mc palatului dur= polip fibroepitelial = formatiune vegetanta produsa de iritatia prot mobile
- hiperplazia papilomatoasa inflamatorie: apare pe palatul dur in contextul unei proteze
incorrect adaptate si igiena orala deficitara, poate fi si semn de infectie cu HIV

2. (B. Pag 417) Hiperplazia fibroasa inflamatorie – diagn. Dif

-epulis fissuratum are aspect asemanator cu forma de debut ulcerativa a unei tumori
maligne de gingivomucoasa mai ales cand in sant avem ulceratie
-se poate face doar examen histopatologic pt diferentiere

3. (B. Pag 417) Hiperplazia fibroasa inflamatorie- tratament

a) In epulis fissuratum
- Sa nu poarte proteza 10 14 zile + colutoriu oral antiinflamator apoi control
- Daca se remite inseamna ca e de cauza traumatica si se va adapta sau reface proteza
- O astfel de leziune cronica asociata cu alti factori locali poate duce spre malignizare
- Daca nu se remite -> trmitem la CMF pt excizie chirurgicala pana in mucoasa clinic
sanatoasa
- Dupa interventie obligatoriu punem proteza readaptata pt a pastra forma si
adancimea campului protetic
- Interventia chiru are rol de indepartare a formatiunii dar si profilactic pentru
asigurarea unui viitor camp protetic corespunzator
- Obligatoriu examen histopat din piesa (din cauza asemanarii cu debutul ulcerativ al
unei tm maligne)
b) In polip fibroepitelial : excizie chiru
- In hiperplazia papilomatoasa inflamatorie : refacere proteza + tratament antifungic
si masuri de igiena, uneori si excizie chiru

4. (B. Pag 419) Granulomul piogen – patogenie si aspect clinice

-este de fapt o hiperplazie a mc orale formata din tesut granulativ ca raspuns a unui factor
iritativ
-nu este granulom in sine si nu are caracter piogen (nu e o infectie bacteriana)
-masa pseudotumorala, roz –rosu intens in functie de vechimea leziunii (cele recente sunt mai
intens vascularizate)
-suprafata poate prezenta zone ulcerative cu consistenta moale care sangereaza usor
-usor de confundat cu o tm maligna in stadiul ulcerativ
-evolutie initial rapida apoi stationeaza
-la mc labiala, jugala si linguala (se numeste boitriomicon) apare pe fondul unui factor mecanic
iritativ cronic in momentul atingerii arcadelor dentare intre ele ( muscare in timpul miscarilor
functionale)
-apare frecvent la gravide = granulom al gravidei, dispare dupa nastere, este de natura
hormonala

Epulisul granulomatos
-granulom piogen gingival, cea mai frecventa forma
-apare in spatiul interdentar pe versantul vestibular la dinti cu carie subgingivala sau lucrari
protetice neadaptate + igiena deficitara

5. (B. Pag 420) Granulomul piogen – diagn dif

-epulis fibros = fibromul osifiant periferic, se stab histopatologic
-epulis cu celule gigante = granulom periferic cu celule gigante, mai albastrui, necesita ex
histopat pt deosebire
-tm maligne ale crestei
Pt granulomul cu alte localizari in cav orala (botrimicom)
-papilom mc orala –nu sangereaza, nec ex histopat
-fibrom mc orala – consistenta mai dura
-forme de debut ale tm maligne orale

6. (B. Pag 420) Granulomul piogen –tratament

Pt epulis granulomatos (g.p gingival)
- extirpare chiru cu margini de siguranta + periost pana la osul alveolar
-chiuretaj osos pana in tesut sanatos daca consistenta este moale
-extractia dintelui nu e obligatorie decat daca apare mobilitate dentara
-plaga se protejeaza cu mesa iodoformata
-indepartare factor iritativ : detartraj, obturatie subgingi, refacere lucrari

Pt botrimicom (g.p. cu alte localizari)

-extractie chiru cu margine sanatoasa apoi sutura primara sau reepitelizare
-identificare si indepartare factor iritativ
-recidivele sunt rare daca e fost extirpate correct (exceptie la femeile gravide)
 7. (B. Pag 425) Papilomul – patogenie si aspect clinice
-proliferare tumorala benigna a stratului spinos din epiteliu
-apare in urma infectiei cu virusul papilloma uman (HPV)
-24 de tulpini implicate in infectia cav orale
-HPV este present la toata lumea dar uneori nu are manifestari clinice
-modul de transmitere nu e cunoscut dar incidenta este mare, apare la orice varsta
-formatiune tumorala cu crestere exofitica conopidiforma cu prelungiri digitiforme
-pediculat/sesil cu dimnesiuni de max 1cm, alb-rosiatica
-consistenta moale sau ferma in functie de prezenta sau abs tesutului fibros ( daca e present e
mai dur)
- localizari tipice: mc linguala, jugala, rosul buzei
-poate sa apara si pe tegument si e asemanator cu verruca vulgara
- numeroase leziuni tegumentare = papilomatoza
-numeroase leziuni orale = papilomatoza orala florida

Papilomul sino-nazal
-localizare pe mc cav nazale sau a sinusurilor paranazale (maxilar)
-asimptomatic
-poate avea 3 variane : papilom scuamos/inversat / cu cel cilindrice
-cel inversat are risc de malignizare 5%
-tratament : extirpare chiru daca nu a perforat peretele sinusal (daca da atunci cura radicala
sinusala)

8. (B. Pag 426) Papilomul – diagn dif

-Granulomul piogen cu alte localizari (botriomicom) –sangereaza spontant, ex histopat pt
diferentiere
-Fibrom mc orala – aspect normal al mc
-Forme de debut a tm maligne de tip carcinom verucos
-Forme de debut vegetant ale tm maligne de tip carcinom spinocelular

9. (B. Pag 426) Papilomul – tratament

-extirpare chiru cu margini sanatoase, risc scazut de malignizare
-pt papilomul sinusal: extirpare chiru daca nu a invadat peretele sinusal (daca da: cura
radicala sinusala)

10. (B. Pag 428) Fibromul – patogenie si aspect clinice

-cea mai frecv formatiune tumorala benigna orala
-este o hiperplazie reactiva a tesutului conjunctiv sau un hamartom cauzat de un factor iritativ
cronic local
-poate fi superficial sau profund, pe mc orala sau pe tegument
-localizare : jugala, lunguala (f. ventral, vf limba), mucoasa, buze, planseu, palat
-max 2 cm, nedureros, consistenta variabila in functie de continutul in fibre conj, vase sangv si
limfatice
-suprafata poate prezenta uneori ulceratii sau semne de inflamatie ex: in localizarea pe mc
jugala in dreptul proiectiei liniei de ocluzie
-localizari multiple = fibromatoze ( in sdr Gardner)

11. (B. Pag 429) Fibromul – diagn dif

-g. p. cu alte localizari (botriomicom) –sangereaza usor
-papilomul mc orale – suprafata neregulata, culoare rosie

12. (B. Pag 429) Fibromul – tratament

-extirpare chirurgicala impreuna cu baza de implantare
-incizie cu margini sanatoase (2mm)
-extirpare fara dificultate deoarece au o capsula conjunctiva care il delimiteaza

13. (B. Pag 430) Fibromatoza gingivala – patogenie si aspect clinice

-caracter ereditar autosomal asociata sau nu cu alte sindroame
-este ereditara dar nu si congenitala ( nu e prezenta de la nastere)
-poate face parte din sindroame care asociaza : fibromatoza gingivala, retard mintal, epilepsie
-initial mc are aspect normal
-la adolescenta mc normala devine ferma, fibroasa creste in volum discret sau aujunge la
marimi impresionante
-caracter dens difuz, neteda sau nodulara
-normala sau palida
-nedureroasa, nesangeranda
-poate impiedica eruptia dintilor definitive
-la adult poate sa acopere coroanele dentare ( elefantiaza gingivala)

14. (B. Pag 430) Fibromatoza gingivala – diagn dif

-hiperplazia gingivala medicamentoasa – antiepileptice, imunosupresoare
-hiperplazia gingivala din leucemii acute – sangerare spontana
-neurofibromatoza ereditara –

15. (B. Pag 430) Fibromatoza gingivala – tratament

-tratament chirurgical : excizia tesutului gingival din considerente estetice si functionale
- apar recidive, se iau masuri de igiena locala in mod repetat

16. (B. Pag 431) Lipomul – patogenie si aspect clinice

-tumora benigna a tesutului adipos
-apare in special la trunchi si membre, rar oral - la pers obeze
-masa tumorala in tesut subcutanat superficial cu crestere lenta si consistenta moale
-deformeaza progresiv regiunea, tegumentul are aspect normal
-uneori se dezvolta profund sub m platysma in spatiile fasciale submandibulare si
laterocervicale sau in regiunea parotidiana
-in cav orala : jugal, in buza, limba, planseu
-in regiunea jugala nu e lipom propriu zis ci hernierea bulei Bichat dupa extractie M3 sup

Sdr Madelung

-lipomatoza cervico-faciala
-nontumoral, masa difuza
-cauzata de proliferarea lipoblastelor cu grasime fetala
-mase difuze toracale, pe fese sau regiunea cervico-faciala
-reg parotidiana, submand, laterocervicala
-are caracter bilateral

17. (B. Pag 432) Lipomul – diagn dif

-Oral : cu toate entitatile chistice sau tumorale benigne si adenopatii cervicale

18. (B. Pag 432) Lipomul – tratament

-lipomul solitar : interventie chiru, masa grasoasa difuza care in general herniaza prin plaga
-poate fi si incapsulat : fibrolipom

Lipoame cervico faciale din sdr Madelung:

-dificil de extirpat din cauza masei difuze greu de diferentiat de tesuturi sanatoas
-daca nu e indep in totalitate da recidive

19. (B. Pag 438) Hemangiomul – patogenie si aspect clinice

-cea mai frecventa tumora a perioadei copilariei
-localizare in special in reg cervico-faciala
-exista forme solitare si forme cu localizari multiple
-sunt rareori prezente la nastere dar se observa o macula de culoare deschisa cu o retea
teleangectazica care in primele saptamani de viata evolueaza rapid
-cele superficiale sunt reliefate de culoare rosu aprins SI NU SE GOLESTE DE SANGE LA
PRESIUNEA CU DEGETUL
-cele profunde sunt discret reliefate si au culoare spre violet albastru
- evolutia dureaza 6-10 luni apoi se stopeaza si involueaza
- ½ din cazuri involueaza pana la 5 ani si aproape toate pana la 10 ani
-dupa regresia completa in ½ din cazuri tegumentul ramane normal iar la restul ramane
atrophic, cicatricial sau teleangiectatic

Complicatii:
-ulceratie – pe fondul unei suprainfectari
-hemoragie –nu e impotanta cantitativ
-pot provoca complicatii in functie de localizare : la ochi -> strabism , astigmatism
-hemangioamele de mari dimensiuni pot da hemangioame viscerale
-hemangioamele cervicale ->obstructie cai laringiene, respiratorii
-hemangiomul de mare dimensiune are rata de mortalitate 30-40 % la copilul mic

20. Hemangiomul – diagn dif

-malformatii vasculare cu flux crescut

21. (B. Pag 439) Hemangiomul – tratament

-in functie de varsta, localizare si stadiul in care se afla ( evolutie, involutie )
1) Dispensarizarea – pt cele mici care se remit spontan, lent
2) Tratament medicamentos – Cortizon sau injectare intralezionara de triamcinolone
-ef adverse ale injectarii: hematoame, necroza, atrofie cutanata, modif de culoare
-pt cine nu rasp la cortizon -> interferon a -2a
3) Radioterapie – nu se mai foloseste deoarece creste riscul malignizarii
-uneori este necesara si rezectia ampla + reconstructie
4) Scleroterapie – injectare de agenti sclerozanti pt a induce fibroza
-pt formele mari se asociaza scleroterapia cu extirparea chirurgicala
5) Tratament chirurgical
6) Laser-terapia: pt hemangioame maculare (cele mai sensibile) care nu raspund la cortizon

22. (B. Pag 439) Malformatiile vasculare – patogenie si aspect clinice

-prezente la nastere si persista toata viata
-in functie de tipul de vas implicat se clasifica in malformatii capilare, venoase sau arterio-
venoase
- in functie de hemodinamica se clasifica in : malf cu flux crescut si cu flux redus
a) Malformatii capilare
-leziuni cu flux scazut ce se manifesta sub forma de macula “pata de vin”
-localizare in general pe fata in zonele de emergenta trigeminala
- sdr Struge-weber = malf capilare + malf vasculare intracraniene
-culoare roz purpuriu care evolueaza cu intreg organismal
-la pers invarsta devin nodulare
b) Malformatii venoase
-lez cu flux scazut
- de la ectazii isolate pana la implicarea mai multor tesuturi si organe
- pot fi prez la nastere dar nu vizibile
- culoare albastruie
- se pot accentua in contextual unei cresteri de presiune sangv venoasa
- creste impreuna cu intreg organismal
c) Malformatii arteriovenoase
-lez cu flux crescut
-apar la nivelul sunturilor arterio-venoase
-din cauza fluxului vasc crescut, la palpare se poate simti un “freamat vascular” sau pulsatie
-sunt associate cu durere si ulceratii

23. Malformatiile vasculare – diagn dif

-hemangiom

24. (B. Pag 440) Malformatiile vasculare – tratament

-dificil de tratat, in fct de dimensiunea si extinderea in tesuturile adiacente, uneori cu risc vital
-Scleroterapia – injectare sb fibrozanta in vas.
-tratament chiru : se face angiografie inainte in timpul careia se practica embolizare temporara,
la 24-48h se face excizia leziunii si reconstructia defectului

25. (B. Pag 442) Limfangiomul – patogenie si aspect clinice

a) Limfangiom simlpu – format din vase capilare limfatice
b) Limfangiom cavernos – dilatatii ale vaselor limfatice mari, mai frecv la niv axilei si
cervical
c) Limfangiom chistic – spatii chistice cu continut limfatic, mai frecv in cavitatea orala unde
tesutul muscular si tes conj dens limiteaza extinderea vaselor
-maj leziunilor sunt combinatii ale celor 3
-apar prin acelasi mecanism doar difera dimensiunea vasului si natura tesutului vecin
-cele cervico faciale apar frecvent in reg geniana si parotideomaseterina sau in trigonul
posterior al gatului
- clinic: tumefactie moale care isi accentueaza volumul in cadrul unei infectii respiratorii
- oral : apar in 2/3 anterior limba->macroglosie, in alte zone are aspect de vezicule
- evolutie lenta cu tendinta de regresie spontana
- cea mai frecv complicatie : suprainfectarea
 26. Limfangiomul – diagn dif
-adenopatii cervicale
-supuratii (cand are consistenta moale difuza)
-lipom
- tm maligne/benigne

27. (B. Pag 443) Limfangiomul – tratament

-din cauza regresiei spontane se recomanta sa asteptam pana la varsta de 5 ani
- extirpare chiru dupa investigatii precum: rmn eco Doppler
-nu raspunde la tratamentul sclerozant

28. (B. Pag 480) Ameloblastomul unichistic – clinic

-ameloblastom – cea mai frecv tumora odontogena
-provine din ep odontogen din : resturile laminei dure, organul adamantin, ep unui chist
odontogen, stratul bazal al mc orale
-poate sa apara de novo sau prin transformarea tumorala benigna a epiteliului unui chist
odontogen ( ex: chist follicular de eruptie)
-apare cu precadere la mand in zona posterioara
-initial asimptomatic dar apoi deformeaza corticala osoasa
-nu provoaca durere sau parestezia n alveolar inferior
-rx: radiotransparenta uniloculara bine delimitata asemanatoare unui chist radicular sau
residual
Forme:
A) ameloblastom in situ =doar in stratul epithelial
b) ameloblastom microinvaziv intramural – cu extindere limitata in tesutul conj
c) ameloblastom microinvaziv transmural – strabate tot tes conj
d) ameloblastom invaziv – din str epithelial pana in osul adiacent

29. (B. Pag 480) Granulomul unichistic – dg dif (ameloblastom)

dg de certitudine se pune pe examen histo
-keratochistul odontogen primordial sau dentiger
-chist median mandibular
-chist radicular
-chist residual
- cavitatea osoasa idiopatica
-

30. (B. Pag 480) Granulomul unchistic – tratament

-din cauza asemanarii cu chisturile osoase prima intentie de tratament este chistectomie care
in formele in situ e suficienta
- in formele microinvazive e necesara si rezectie osoasa marginala cu rol profilactic
-chiuretajul tumorii + rezectie marginala 1-2 cm de tes osos

31. (B. Pag 474) Ameloblastomul multichistic – patogenie si aspect clinice

-ameloblastom – cea mai frecv tumora odontogena
-provine din ep odontogen din : resturile laminei dure, organul adamantin, ep unui chist
odontogen, stratul bazal al mc orale
Ameloblastomul multichistic:
-se numeste si solid
-apare la orice varsta dar de ob 10-19 ani
-localizare in mandibula de ob in zona M3 sau ram mand, la max in zona posterioara
- initial asimptomatica, leziunile de mici dim sunt identificate intamplator prin rx
-ulterior apare tumefactia mandibulei cu evolutie lenta, deformand progresiv conturul fetei
- de obicei nu doare si nu provoaca parestezii
-nu are tendinta de a invada parti moi
-rx: radiotransparenta multiloculara cu margini neregulate, aspect de fagure de miere, de
obicei e inclus si un dinte intraosos ( M3inf) , resorbtie radiculara a dintilor adiacenti
*Forma desmoplastica : in zona anterioara la maxilar, radiotransparenta cu zone opace din
cauza mineralizarii septurilor

32. (B. Pag 475) Ameloblastomul multichistic – diagn dif

-toate entitatile care au rx cu aspect de radiotransparenta multoloculara
-keratochist odontogen
-chist osos anevrismal
-fibrom odontogen
-displazia fibroasa
-angioame sau malformatii vasculare endoosoase

33. (B. Pag 476) Ameloblastomul multichistic – tratament

-chiuretajul tumorii , dar vor exista tm microscopice restante ->recidiva
-o perioada asimptomatica de 5 ani nu inseamna vindecare
-rezectia marginala : de electie, + margini osoase sanatoase 1-2cm , aceasta manopera
nu poate fi aplicata la unghiul mandibulei -> rezectie segmentara
-s-a folosit si radioterapia dar e contraindicata pt ca produce malignizare
-rezectie segmentara cu sau fara dezarticulare

34. (B. Pag 483) Tumora odontogena calcificata – Pindborg –clinic

-tumora rara de origine odontogena derivata din resturi ale laminei dentare
-af pacienti adulti
-localizare frecv la mand in zona posterioara
-clinic: deformarea mandibulei cu crestere lenta nedureroasa
-rx: radiotransparenta uni/multiloculara cu prezenta de focare calcifiate intratumoral
-asociata cu prezenta unui dinte inclus, calcificarile sunt in jurul coroanei

35. (B. Pag 483) Tumora odontogena calcificata – Pindborg – tratament

-extirparea cu rezectie osoasa + margini desiguranta
- recidiva apare mai ales daca nu au fost luate marrginile de siguranta

36. (B. Pag 483) Tumora odontogena calcificata – Pindborg – diagn dif
-chist odontogen calcificat
-odontom
-fibrom osifiant
-chist follicular
-chist residual
-ameloblastom

37. (B. Pag 484) Odontomul – patogenie si aspect clinice

-tumora odontogena frecventa care combina structuri epiteliale si ectomezenchimale
-odontoamele sunt considerate hamartoame = anomalii de dezvoltare
-reprezinta transformarea in hamartom a unui dinte care urma sa erupa pe arcada ( de unde
rezulta si anodontia d respectiv)
-alte ori poate sa nu afecteze nr de dinti prezenti pe arcada si provine dintrun dinte
supranumerar
-prezenta sa poate provoca eruptia unui dinte normal subiacent
-in stadiul proliferativ e format din epiteliu odontogen epithelial si mezenchimal
-in stadiul matur e format din smalt si dentina +- pulpa/cement
a) forma compusa : structuri asemanatoare dintelui, zona ant la max
-rx: struct asemanatoare unui dinte inconj de radiotransparenta

b) forma complexa : conflomerat de smalt si dentina fara a avea configuratie de dinte, zona
M la max
-rx: masa amorfa, cu radiodensitate echivalenta unui dinte
c) forme combinate
-asimptomatice, depitate prin rx de rutina in cazul unei anodontii
-poate ajunge la 5-6cm si deformeaza corticala osoasa
-
 38. (B. Pag 485) Odontomul – diagn dif
-se face intre forma compusa sau complexa
-osteom
-perle de smalt
-corpi straini intraososi
-dintin inclusi cu anomalii de forma sau volum

39. (B. Pag 485) Odontomul – tratament

-excizie chiru in totalitate, nu da recidive
-daca exista subiacent un dinte inclus se va practica tractionarea lui pe arcada
-daca respectivul dinte este malformat se extrage

40. (B. Pag 486) Odontoameloblastomul – patogenie si aspect clinice

-tm odontogena f rara
-combina elementele ameloblastomului cu cele ale odontomului
-la dinti tineri mandibulari
-deformare osoasa lenta asociata cu eruptia tardiva sau incluzia unor dinti implicati tumoral
-rx: radiotransparenta cu focare dense calcifiate, asemanatori unor dinti nanici sau are aspect
amorf

41. (B. Pag 486) Odontoameloblastomul – diagn dif

- Odontom compus
- Odontom complex
- Ameloblastom
- Chist odontogen dentiger

42. (B. Pag 486) Odontoameloblastomul – tratament

-chiuretajul complet al leziunii si indepartarea structurilor intratumorale
-in cazul recidivelor se practica rezectie osoasa marginala pana in os sanatos

43. Cementomul – patogenie si aspect clinice (Bucur = Cementoblastom , pag 492.)

-proliferare de tip hamartom a cemebtoblastilor cu formare unei colectii dezorganizate de
cement in jurul radacinii unui dinte
-se considera a fi o varianta a osteoblastomului
-af d mandibulari, pana in 30 ani
-aspect de expansiune volumetrica a radacinilor unui dinte (M/PM)
-dintele nu e mobil si ramane vital
-rx: radioopacitate marcata care inglobeaza radacina dintelui, halou
 44. Cementomul – diagn dif (Bucur = Cementoblastom , pag 492.)
- osteoblastom, fibrom osifiant, hipercementoza, osteita condensanta periapicala

45. Cementomul – tratament (Bucur = Cementoblastom , pag 493.)

-extractie in monobloc a dintelui cu cementoblastomul
-fara risc de recidiva
-se poate face si rezectie apicala dar nu permite mentinerea dintelui pe arcada

46. Osteomul - patogenie si aspecte clinice - pag 493

-tm benigna osoasa care e de fapt un hamarom rezultat prin dezvoltarea excesiva a
osului cortical sau medular matur
-nu apare in copilarie decat in cazul sdr Gardner
- apare in special la oasele craniului
-la maxilare : corp mandibular sau condil
- localizare : pe suprafata (periostal) sau endoosos
a) Osteom periostal
-deformare osoasa discrete dedureroasa cu crestere lenta, poate ajunge la dimensiuni
mari deformand zona, consistenta dura
b) Osteom endoosos :
-asimptomatic, dg din intamplare prin rx, poate sa evolueze deformand osul
c) Osteom de condil :
-manifestari clinice indirecte : deviere pe partea opusa a liniei mediane cu tulburari de
ocluzie , durere, derformare faciala, limitarea deschiderii gurii
d) Osteom de sinus paranazal
-sinuzita, algii faciale, manifestari ofta

Rx: radioopacitate circumscrisa rotunda ovalara, cu o masa scleroasa calcifiata

-poate aparea si in parti moi : limba

47. Osteomul - dg diferential

-torusuri sau exostoze maxilare
-osteoblastom, osteosarcoma
-odontom complex
-in sinusuri: chisturi,tumori benigne/maligne, sinuzite

48. Osteomul – tratament

- Daca nu induce modificari fct nu necesita tratament
- Daca produce modificari functionale trebuie extras + rezectie marginala 1mm
- Pt cele de condil : de obicei induc disfunctii atm trebe extras chiru + remodelare
condil
 49. Osteoblastomul - patogenie si aspecte clinice - pag 497
-tm benigna osoasa, deviata din osteoblaste
-varianta clinica = osteom osteoid
-incidenta scazuta 1%
-frecv la mandibula in zona posterioara
-afecteaza pers tinere , maxim 30 ani
-2-4cm pana la 10 cm
-dureri difuze, consistenta ferma
-rx: radiotransp rodunda bine delimitata cu focare multiple de radioopacitate, uneori nu e bine
delimitata iar cand are dimensiuni mari intrerupe corticalele osoase
- la peste 30 ani – forma agresiva dureroasa

Osteomul osteoid :
-varianta de osteoblastom cu urm particularitati
a) la nivelul tumorii sunt prez numeroase fibre nervoase periferice
b) tm produce prostaglandine
-durerea cedeaza la aspirina ( dg orientativ)
-nu depaseste 2cm
-rar la maxilare

50. Osteoblastomul - dg diferential

-fibrom osifiant : nu e dureros
-cementoblastom : dureros dar radioopac
-forme de debut a tm maligne osoase : dificil de diferentiat, e prezenta hipoestezia hemibuzei
inf
-osteomielita : se asociaza cu fenomene supurative care reprez fac cauzal

51. Osteoblastomul – tratament

-extirpare completa si chiuretaj cu margini de siguranta de 5 mm
-osteoblastoamele mari au rata de recidiva mai mare si risc de malignizare (osteosarcom)
-
52. Tumora centrala cu celule gigante - patogenie si aspecte clinice - pag 507
-la mandibula : median si lateral
-la maxilar mai rar
-initial asimptomatica
-in evolutie deformeaza mandibula rar apare durere
- ajunge sa erodeze corticala -> fractura patologica si se exteriorizeaza in partile moi orale
dar nu evolueaza

Forme clnice:
a) Forma neagresiva: crestere lenta asimptomatica, nu duce la perforarea corticalelor
b) Forma agresiva : crestere rapida, dureroasa, perforeaza corticala, rezorbtie radiculara,
rata de recidiva mai crescuta
 -rx: radiotransparenta uni/multiloculara fara contur ratioopac

53. Tumora centrala cu celule gigante - dg diferential

-leziune vasculara osoasa cu flux crescut
-fibrom ameloblastic
- keratochist odontogen
-ameloblastom
-chist osos anevrismal
-tm bruna din hiperparatiroidism

54. Tumora centrala cu celule gigante – tratament

-chiuretajul leziunii cu margini de siguranta
-pt leziuni mari care provoaca fracturi: tratament chiru radical cu rezectie osoasa si
reconstructia defectelor
- corticoizi, interferon

55. Cherubismul - patogenie si aspecte clinice - pag 512

-afectiune rara cu caracter familial autosomal dominant , se manif de la 2-5ani
-multiple leziuni cu celule gigante ale maxilalelor, bilaterale, cu ev lenta
-deformeaza progresiv faciesul dand un aspect bucalat
-expunerea sclerei inferior de iris ( aspect de heruvim)
Pt diagnostic
a) Pacient copil
b) Aspect clinic characteristic
c) Lez cu celule gigante la oasele max
d) Lez multiple bilaterale
e) Nu prez modificari hm
In functie de extindere si localizare :
1) Tip I : interesare bilaterala a ram mand
2) Tip II : interesare bilaterala a ram mand + portiunea post a corpului mand + portiune
limitata din max
3) Tip III: interesare completa a max si mand

56. Cherubismul – tratam

-la nevoie tratam chiru al leziunilor cu cel gigante
-ev si prognostic greu de stab
-unele forme usoare se pot diminua

57. Malformatii vasculare cu interesare osoasa - patogenie si aspecte clinice - pag 521
- ne intereseaza la maxilare
-impropriu numite hemangioame fiind malformatii venoase sau arterio venoase
- apar de ob la mandibula, la femei
-uneori asimptomatice, alteori asoc cu durere si sangerare apparent parodontala
-la palpare se poate simti freamat vascular sau pulsatie
-uneori intereseaza atat partile moi cat si osoase
-rx: lez multiloculara aspect de fagure de miere, aspec pseudochistic
-angiografia e utila in precizarea naturii vasculare

58. Malformatii vasculare cu interesare osoasa - dg dif

-ameloblastom
-fibrom ameloblastic
-displazie fibroasa
-osteomielita
-tm cu cel gigante
-osteosarcom

59. Malformatii vasculare cu interesare osoasa - trat

-poate produce hemoragie cu risc vital in special dupa extractii dentare sau in cursul unor tratamente
chiru
-se recomanda punctie aspirativa intraosoasa inainte de a preleva o biopsie
-e necesara angiografia inainte de chiru cu embolizare temporara
-la mand: rezectie segmentara sau rezectie de hemimand
-daca intereseaza si partile moi: extirpare monobloc ( cu osu)
-reconstr defectelor se face prin prelevare de os din creasta iliaca
- la copii se recomanda reconstructia secundara dupa 18 ani
-pt max : rezectie transsinusala sau hemirezectie de ma
-reconstructie prin plastie reconstructiva